7,022 matches
-
eveniment care să vă afecteze interesele, ați participa la vreo acțiune de protest? Da Nu NȘ NR Total Semnarea unei petiții, reclamații 53 43 4 1 100 Participarea la demonstrații/greve legale 43 51 4 1 100 Participarea la demonstrații/greve ilegale 8 87 4 1 100 Ocuparea unor clădiri/fabrici 5 90 3 1 100 Blocarea străzilor 8 87 4 1 100 Greva foamei 7 88 4 1 100 Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Comparativ cu situația medie din
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
43 4 1 100 Participarea la demonstrații/greve legale 43 51 4 1 100 Participarea la demonstrații/greve ilegale 8 87 4 1 100 Ocuparea unor clădiri/fabrici 5 90 3 1 100 Blocarea străzilor 8 87 4 1 100 Greva foamei 7 88 4 1 100 Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Comparativ cu situația medie din alte țări, potențialul de protest al românilor este mai scăzut. Astfel, aceștia sunt mai puțin dispuși să semneze o petiție (47% față de 66
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
2005) Comparativ cu situația medie din alte țări, potențialul de protest al românilor este mai scăzut. Astfel, aceștia sunt mai puțin dispuși să semneze o petiție (47% față de 66%), să boicoteze un produs (19% față de 44%), să participe la o grevă ilegală (9% față de 24%), să ocupe clădiri/fabrici (6% față de 16%) (WVS și EVS, 1999/2000). Pe de altă parte însă, potențialul de participare la demonstrații legale este practic același (56% față de 54%). Combinarea răspunsurilor populației cu trimitere la toate
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
total populației, reunește persoanele care declară că nu ar protesta sub nici o formă. Tipul doi, protestatarii potențiali legaliști cu o pondere de 51%, este compus din cetățenii care declară că ar protesta, dar numai sub o formă legală (petiție sau grevă legală). Tipul trei, protestatarii potențiali absoluți, are o pondere de numai 6% și grupează indivizii care sunt dispuși să participe atât la forme de protest legale, cât și ilegale. Diferențele de disponibilitate cu privire la formele de protest sunt perfect ilustrate de
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
ARABIC 17. Disponibilitatea de protest în funcție de tipuri și forme de protest (% DA) Disponibilitatea pentru diferite forme de protest Antiprotestatari absoluți (43%) Protestatari potențiali legaliști (51%) Protestatari potențiali absoluți (6%) Total populație urbană (100%) Petiție/reclamație 0 93 91 53 Demonstrație/grevă legală 0 74 96 43 Demonstrație/grevă ilegală 0 7 79 8 Ocuparea unor clădiri/fabrici 0 1 90 5 Blocarea străzilor 0 5 95 8 Greva foamei 0 6 67 7 Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) După cum era
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
și forme de protest (% DA) Disponibilitatea pentru diferite forme de protest Antiprotestatari absoluți (43%) Protestatari potențiali legaliști (51%) Protestatari potențiali absoluți (6%) Total populație urbană (100%) Petiție/reclamație 0 93 91 53 Demonstrație/grevă legală 0 74 96 43 Demonstrație/grevă ilegală 0 7 79 8 Ocuparea unor clădiri/fabrici 0 1 90 5 Blocarea străzilor 0 5 95 8 Greva foamei 0 6 67 7 Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) După cum era de așteptat, participarea efectivă la acțiuni de
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
absoluți (6%) Total populație urbană (100%) Petiție/reclamație 0 93 91 53 Demonstrație/grevă legală 0 74 96 43 Demonstrație/grevă ilegală 0 7 79 8 Ocuparea unor clădiri/fabrici 0 1 90 5 Blocarea străzilor 0 5 95 8 Greva foamei 0 6 67 7 Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) După cum era de așteptat, participarea efectivă la acțiuni de protest se situează la cote mult mai scăzute ( REF Ref508775756 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 18). Astfel, doar 6% din populația urbană
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
era de așteptat, participarea efectivă la acțiuni de protest se situează la cote mult mai scăzute ( REF Ref508775756 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 18). Astfel, doar 6% din populația urbană a semnat până în prezent o petiție, 10% a participat la o demonstrație/grevă legală și aproximativ un procent la celelalte forme de protest. Din nou, comparativ cu ratele medii de participare la aceste forme de manifestare din alte țări, participarea efectivă este mai scăzută în România (cu excepția participării la greve legale unde valorile
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
la o demonstrație/grevă legală și aproximativ un procent la celelalte forme de protest. Din nou, comparativ cu ratele medii de participare la aceste forme de manifestare din alte țări, participarea efectivă este mai scăzută în România (cu excepția participării la greve legale unde valorile sunt apropiate: 15% față de 18%). Astfel, au semnat o petiție 11% dintre români comparativ cu 33%, media mondială; au boicotat un produs 2% față de 9%; au participat la o grevă ilegală 1% față de 5%; au ocupat clădiri
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
mai scăzută în România (cu excepția participării la greve legale unde valorile sunt apropiate: 15% față de 18%). Astfel, au semnat o petiție 11% dintre români comparativ cu 33%, media mondială; au boicotat un produs 2% față de 9%; au participat la o grevă ilegală 1% față de 5%; au ocupat clădiri/fabrici 0,5% față de 3% (WVS și EVS, 1999/2000). Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 18. Participarea la acțiuni de protest (% pe linii) Până în prezent, dvs. ați participat la vreuna din următoarele forme de
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
2000). Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 18. Participarea la acțiuni de protest (% pe linii) Până în prezent, dvs. ați participat la vreuna din următoarele forme de protest? Da Nu NR Total Semnarea unei petiții, reclamații 6 93 1 100 Participarea la demonstrații / greve legale 10 89 1 100 Participarea la demonstrații / greve ilegale 1 98 1 100 Ocuparea unor clădiri / fabrici 0,4 98,5 1 100 Blocarea străzilor 1 98 1 100 Greva foamei 0,5 98,3 1 100 Sursa: „România
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
de protest (% pe linii) Până în prezent, dvs. ați participat la vreuna din următoarele forme de protest? Da Nu NR Total Semnarea unei petiții, reclamații 6 93 1 100 Participarea la demonstrații / greve legale 10 89 1 100 Participarea la demonstrații / greve ilegale 1 98 1 100 Ocuparea unor clădiri / fabrici 0,4 98,5 1 100 Blocarea străzilor 1 98 1 100 Greva foamei 0,5 98,3 1 100 Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Combinarea răspunsurilor populației cu trimitere
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
petiții, reclamații 6 93 1 100 Participarea la demonstrații / greve legale 10 89 1 100 Participarea la demonstrații / greve ilegale 1 98 1 100 Ocuparea unor clădiri / fabrici 0,4 98,5 1 100 Blocarea străzilor 1 98 1 100 Greva foamei 0,5 98,3 1 100 Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Combinarea răspunsurilor populației cu trimitere la toate formele de protest permite construirea unei tipologii a protestului efectiv ( REF Ref508775816 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 19). În urma unei analize „cluster
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
populație, reunește persoanele care declară că nu au protestat sub nici una din forme. Tipul doi, protestatarii efectivi legaliști cu o pondere de 11%, este compus din cetățenii care declară că au protestat, dar numai sub o formă legală (petiție sau grevă legală). Tipul trei, protestatarii potențiali absoluți are o pondere de numai 2% și grupează indivizii care recunosc că au participat atât la forme de protest legale, cât și ilegale. Diferențele dintre tipuri relativ la formele de protest efectiv sunt perfect ilustrate
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
ARABIC 19. Protestul efectiv în funcție de tipuri și forme de protest (% da) Protestul efectiv diferențiat pe forme de protest Antiprotestatari efectivi (87%) Protestatari efectivi legaliști (11%) Protestatari efectivi absoluți (2%) Total populație urbană (100%) Petiție/reclamație 0 48 33 6 Demonstrație/grevă legală 0 75 78 10 Demonstrație/grevă ilegală 0 0 63 1 Ocuparea unor clădiri/fabrici 0 0 20 0 Blocarea străzilor 0 0 43 1 Greva foamei 0 0 28 1 Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Frecvența protestului
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
forme de protest (% da) Protestul efectiv diferențiat pe forme de protest Antiprotestatari efectivi (87%) Protestatari efectivi legaliști (11%) Protestatari efectivi absoluți (2%) Total populație urbană (100%) Petiție/reclamație 0 48 33 6 Demonstrație/grevă legală 0 75 78 10 Demonstrație/grevă ilegală 0 0 63 1 Ocuparea unor clădiri/fabrici 0 0 20 0 Blocarea străzilor 0 0 43 1 Greva foamei 0 0 28 1 Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Frecvența protestului potențial sau a celui efectiv diferă în funcție de
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
absoluți (2%) Total populație urbană (100%) Petiție/reclamație 0 48 33 6 Demonstrație/grevă legală 0 75 78 10 Demonstrație/grevă ilegală 0 0 63 1 Ocuparea unor clădiri/fabrici 0 0 20 0 Blocarea străzilor 0 0 43 1 Greva foamei 0 0 28 1 Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Frecvența protestului potențial sau a celui efectiv diferă în funcție de caracteristici sociodemografice ( REF Ref129601090 \h \* MERGEFORMAT Graficul 11). Astfel, sunt într-o măsură mai mare împotriva protestului (anti-protestatari absoluți) femeile
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
portughez și nu se vor mai găsi nici spațiu, nici suflet pentru ingenuele speranțe revoluționare. Ieri a fost o conferință de presă a lui Marco Pannella. Vorbind cu o vivacitate cuceritoare și cu veselie, în ciuda celor cincizeci de zile de greva foamei, el a rostit o frază pe care poate că puțini ascultători au surprins-o: „Sunt paleofasciști, deci nu fasciști”. Mi-aș dori ca această frază să fie epigraful interviului nostru. 16 iulie 1974. Fascismul antifasciștilor 1tc "16 iulie 1974
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
surprins-o: „Sunt paleofasciști, deci nu fasciști”. Mi-aș dori ca această frază să fie epigraful interviului nostru. 16 iulie 1974. Fascismul antifasciștilor 1tc "16 iulie 1974. Fascismul antifasciștilor1" Marco Pannella este de mai bine de șaptezeci de zile în greva foamei: a ajuns la limită; medicii încep să fie cu adevărat îngrijorați și, mai mult, speriați. Pe de altă parte, nu se zărește nici cea mai mică posibilitate obiectivă ca să intervină ceva nou pentru ca Pannella să-și întrerupă înfometarea ce
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
numai la nivel „individual”, niciodată ca reprezentanți ai unor partide sau grupuri). Te va surprinde foarte tare, cititorule, să afli care sunt motivele inițiale pentru care Pannella și alte zeci de persoane au trebuit să recurgă la arma extremă a grevei foamei; altfel spus, la ce stadiu de dezinteres, delăsare și dispreț s-a ajuns. Nimeni nu „te-a informat” încă de la început, clar și la momentul potrivit care sunt aceste motive și, dată fiind situația pe care ți-am înfățișat
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
că Pannella „există”. Dar nici Berlinguer și PCI, ceilalți învinși, nu vor putea admite această existență. De aceea, Pannella este „abrogat” din conștiința și din viața publică italiană. Întâmplarea se încheie cu o întrebare. Posibilitatea lui Pannella de a face greva foamei are o limită organică dramatică. Or, nimic nu ne lasă să presupunem că el ar dori să capituleze. Ce fac oamenii sau grupurile de la putere care sunt în măsură să ia decizii referitoare la soarta lui? Până unde vor
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
unde e ucenic, apoi calfă în atelierul de tâmplărie al moșului său, Laurențiu Albani. Ca muncitor tâmplar la Craiova, ia contact cu cercurile socialiste și, sub influența lor, parcurge, cu înfrigurarea autodidactului, literatura care circula în aceste medii. În urma unei greve, este expulzat. După un scurt popas la Aiud, pleacă la Budapesta, în căutare de lucru. Integrat mișcării muncitorești de acolo, își completează pregătirea, urmând, după propria-i mărturie, „o clasă de liceu particular, două clase de gimnaziu muncitoresc și Academia
ALBANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285216_a_286545]
-
a nu lăsa timp opoziției să se organizeze, tactică al cărei exemplu fusese dat de FSN În România. Lupta cea mai grea s-a dat În februarie 1991, cînd, la Tirana, În Piața Skanderbeg (Piața Universității!), studenții au intrat În greva foamei, cerînd ca Universitatea lor să nu mai poarte numele fostului dictator. Confruntarea pe această temă simbolică a culminat În ziua de 20 februarie, cu dărîmarea statuii lui Hoxha. La București, evenimentul a fost salutat În 22 cu un articol
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Republican, care a adoptat o poziție moderată: În loc de desființarea cooperativelor agricole, referendum, interdicția ca pămîntul să fie obiect de tranzacție (vînzare sau arendă) etc. Victoria comuniștilor repeta scenariul din România, Bulgaria și Serbia-Muntenegru. Totuși, guvernul Nano a fost Înlăturat de greve, iar Partidul Muncii, care, Încă În 1990, se mai declara „unica forță conducătoare”, s-a scindat În Partidul Socialist, condus de Nano, și un mic partid Comunist, al vechii gărzi, care va fi scos În afara legii În 1992. Deși a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
principiilor Ialtei, și dacă popoarele de aici Își puteau exprima opțiunile politice În alegeri libere. Situația din România era deosebit de delicată: partidul comunist domina guvernul Petru Groza, făcînd legea În țară, iar regele Mihai refuza să semneze actele guvernului (celebra „grevă regală”). Mark Ethridge s-a aflat În Bulgaria Între 29 octombrie și 12 noiembrie 1945, iar În România Între 19 și 30 noiembrie 1945. În cele două țări a purtat discuții cu politicienii din toate partidele, cu oameni de afaceri
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]