2,509 matches
-
de proști ca să intre pe căi așa de întortocheate. Sub un mango se aude tărăboi. Merg acolo și văd un grup de tineri cubanezi foind, aruncînd cu pietre. Vin de la plajă și sînt lihniți de foame. Rod mango necoapte, verzi, groaznice la gust și toxice. Tu-ți anafura mă-ti! strig la ei. Gardul din plasă de sîrmă de patru metri este escaladat ca de niște maimuțe. Dispar în cîteva secunde. Mă tem că vor trece și la acte mai puțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
din casă și sînt oprit. Schimbă costumul. De ce? Ai pantalonii rupți la spate. Of, ăsta-i costumul de dimineață. Ce zi grea! Motoreta Zilnic, pe micile ecrane ni se prezintă accidente de circulație care mai de care mai înspăimîntătoare, mai groaznice. Fiare contorsionate transformate în capcane ale morții, sînge și suferință, lacrimi și, uneori, infirmități instalate definitiv. Neatenții de o clipă, riscuri asumate din inconștiență, bravuri pubertine, încrederea în nemurire, toate provoacă dureri insuportabile sau chiar încheierea socotelilor cu lumea asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mormînt se așterne. Incantația era o rugă la Orula să împiedice îndeplinirea oracolului. O poză deformată a lui Liviu (o luasem din www.dezavantaje.ro) stătea pe altar. Devenise roșiatică. Deodată, omul din poză este cuprins, parcă, de niște crampe groaznice la stomac. Se zbate, se contorsionează, dar nu poate ieși din spațiul bidimensional. Mi se face milă și încep să țip: Nu, nu. Nu vreau să moară, vreau numai să piardă alegerile... Oamenii însă nu mă aud. După un timp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
îl ținea de un lănțoi înfășurat în jurul gâtului, dar și de un lănțug cu belciug prins de buza de jos a animalului. Cu belciugul ăsta îl ținea moș Șutu în frâu. Probabil că orice smuncitură îi producea buhaiului o durere groaznică, ceea ce îl făcea să fie cuminte, mergând liniștit în urma stăpânului. Simțindu-se parcă admirat de droaia de prichindei din preajmă, buhaiul își întorcea privirea galeșă spre noi, și cum s-ar fi întrebat : de ce se țin ăștia după mine, ca
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
-i el de vină. - Fiecare din noi ne-am făcut datoria după cum ni s-a cerut, intervine Gruia. Eu am luptat pe front, am executat întocmai ordinele date. Nu vreau ca acum noaptea, să vă povestesc la ce lupte deosebit de groaznice am participat. Nu aș vrea niciodată să mai particip sau să mai văd acele imagini. E adevărat, am fost decorat, am primit și grade până la gradul de sergent. Cu greu am ajuns până la Don, dar înapoi parcă am venit mai
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
și drepturile individului au fost puse în pericol; astfel, cineva s-a erijat în tutore nedorit; astfel, destinul subsemnatului a devenit înfiorător și fără speranță de salvare. El se asemăna unui om ce fusese din pripă îngropat de viu, cu groaznica diferență că avea de luptat nu numai cu moartea, ci avea mult de suferit și din pricina oamenilor, și că, în pofida intensității destinului înfricoșător, sfârșitul vieții pământești nu putea veni prea curând. Maiestatea Voastră, acestui destin fără seamăn i s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
și, în sfârșit, c. Dacă această tutelă nedorită și-ar fi îndeplinit atribuțiile sale cele mai firești și l-ar fi trimis pe subsemnat imediat acasă sau dacă l-ar fi lăsat să plece, l-ar fi scăpat astfel de groaznica soartă și de cauterizarea otrăvitoare, pentru care a trebuit să plătească și 1.318 fl. 34 kr., însă, un an și jumătate, ea l-a lăsat, într-un chip de neiertat, să rabde, să sufere și să se lupte cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Țara se prăbușește! În Basarabia și Bucovina se petrec scene sfâșietoare. Mari și mici unități, abandonate de șefi și surprinse fără ordine, se lasă dezarmate la prima amenințare. Funcționarii, familiile lor și ale ofițerilor au fost lăsate pradă celor mai groaznice urgii. Materiale imense și depozite militare, acumulate acolo și menținute până în ultimul moment din ordin, au rămas în mâna inamicului. Iată, Maiestate, schițat în fugă, numai un capitol al tragediei și al calvarului unui neam, care este numai la început
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
lor fiind aduse și colonizate cele mai declasate elemente rusești, criminali, bandiți, pușcăriași de toate felurile, scoși din închisori și stabiliți cu domiciliul în Basarabia. Suferințele românilor basarabeni nu se pot descrie în cuvinte, oricât s-ar încerca acest lucru, groaznicele chinuri prin care au trecut fără voia lor și fără nici o vină nu pot fie iertate și nici trecute cu vederea. Cei vinovați de toate crimele acestea nu mai sunt pe lume ca să-și poată primi pedeapsa binemeritată. Românii de
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
pâlnie de argint cum se spune în popor. Ceva trebuie să se fi întâmplat, căci iată o scenă pe cât de hilară, pe atât de verosimilă: La o utrenie i s-a și-ntâmplat popei o șotie cu glasul lui cel groaznic, ca și care nu i s-a mai întâmplat altui popă în lume. El era în altar. Lumânări subțiri și încovrigite de ceară galbenă ardeau cu mucuri mari lângă icoane și ceara curgea topită pe podele. Buchilat, fornăit, încurca-ntr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
într-o singură noapte, în noaptea de 16/17 iulie 1918. De pe Țarskoe Selo, vulturul bicefal a fost doborât. În locul lui, trufașă și răzbunătoare se lăfăie în bătaia vântului peteca roșie a revoluției. Acolo au început să se urzească „lucruri groaznice”, sub lozinca... „Proletari din toate țările uniți-vă!”. Învățăcei pe măsură ai bolșevicilor ruși, comuniștii români, cu o ură fără margini, au pornit la un atac furibund. Iată ce publica „România liberă”, sâmbătă 17 ianuarie.. la doar două săptămâni de la
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
în alergare șeful securiștilor, făcându-și loc printre ei... cu coatele și umerii, pofticios de cruzime. Călăul din el nu se mai mulțumea să-i ia, pur și simplu, viața... ci, cu o exterminare lentă, picătură cu picătură, prin chinuri groaznice... prin schingiuiri de neînchipuit cum numai securitatea se pricepea; să-l vadă agonizând... asta vroia. Maiorul se opri, la câțiva pași în fața lui, văzându-i în privirea ochilor atât de liniștită, o resemnare care-l uluia.. În ochii căruia i
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
se îndrăgostește de o troiană, Casandra. Ca răzbunare, soția lui, Clitemnestra, îl înșeală cu Egist și, la întoarcere, îl ucide. Eu îi răspund că sacrificarea Ifigeniei a fost o eroare colectivă. Clitemnestra însă săvârșește o crimă mârșavă, căci gestul ei groaznic nu e călăuzit de voința divină, ci de plăcerea ei proprie. Aia mă privește ironic și zice că iau partea bărbaților, fiind lipsit de cavalerism. Apoi discuția noastră se concentrează pe detalii filologice: Agamemnon a fost ucis cu securea sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
de muncă? M. M.: La 1 ianuarie 1985 am fost numit Comandant de regiment. Eram căpitan, fără prea multă experiență. Pe 2 ianuarie am plecat din Cluj, mi-am luat o valiză, am urcat în tren, a fost o iarnă groaznică atunci, și mi-aduc aminte că am făcut aproape două zile până la destinație. În prima noapte am dormit acolo, la unitate într-o cămăruță mică de încăpeau doar un pat și o sobă. Dom'le, în noaptea aceea era să
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
poporului irlandez. Dacă în 1800 populația Irlandei numără aproximativ 4 milioane și jumătate, în 1841, primul recensămînt adevărat efectuat în Irlanda a scos la iveală cifră de 8 milioane. Foametea nu era o noutate în Irlanda. În 1817, o foamete groaznică făcuse cîteva mii de victime. Din cauza suprapopulării, loturile de pămînt erau din ce in ce mai reduse că suprafață, fapt ce a determinat cultivarea celei mai productive plante: cartoful. Alături de cartof, se mai cultivau și grîul sau porumbul, dar acestea erau destinate vînzării, pentru
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
va fi foarte greu, daca nu imposibil, de a o face după aceea. Războiul civil părea să nu-l impresioneze prea mult pe Bonar Law. "Mulți membri ai Partidului Conservator și ai curentului unionist cred că sînt lucruri mult mai groaznice decît vărsarea de sînge, după cum spunea zilele trecute Primul Lord al Amiralității, si sînt pregătiți să spună că sînt lucruri mult mai rele decît războiul civil." Bonar Law și-a reafirmat sprijinul pentru unioniști, spunînd că "vom ajuta rezistență Ulster
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
se făcea deloc, iar medicamente nu aveau. Sunt goi, fără haine pe ei, iar rufăria și Încălțămintea le lipsește de asemenea. Sunt femei al căror corp (partea inferioară) este gol În adevăratul sens al cuvântului. În general, situația țiganilor era groaznică și aproape de neînchipuit. Din cauza mizeriei, mulți dintre ei au ajuns niște umbre și aproape sălbatici. (Arhivele Statului-București, Inspectoratul General al Jandarmeriei, dos. 130/1942, vol.I, f.128-132, L. Năstasă, A. Varga, Minorități Etnoculturale. Mărturii Documentare. Țiganii din România (1919-1944
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
lumina focului de tabără de naratori Înzestrați, Însoțite de desene rupestre cu ocru roșu. Charles P.Mounford ne relatează o frumoasă legendă despre păsări și șopârle, culeasă la un anume Jabiaba, talentat narator și desenator. Șopârla Moloch horridus, cu Înfățișare groaznică, considerată diavolul muntelui, frumos colorată, și complet nevătămătoare, a chemat păsărelele și reptilele mai mici la o ceremonie, la Miniri. Au sosit pasărea-clopot, pituliceaspinifex, codobatura, papagalul colorat și alte reptile mai mari și mai mici care trebuia să-și aleagă
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
asistent. Hilară e scena pregătirii gestului suicidal de către Porția: „După ce a dejunat cu mare poftă și s-a săturat, a- nceput deodată să plângă, zicând către doamna Zamfira Popescu: - Mamițo, eu nu mai pot să trăiesc! eu vreau să mor!” (Groaznica sinucidere din strada Fidelității). Pampon, care o vede pentru Întâia oară pe Mița În frizeria lui Nae, o consideră pe amanta lui Crăcănel ca fiind „curățică”, indiciu că o cântărește atent din priviri și o cataloghează ca fiind acceptabilă. În
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
care „nu se poate compara mai nemerit decât cu un stomac”, familia Georgescu pregătește atent „provizii - salam, opt ouă răscoapte, un pui fript, două jimble, sare, piper, În sfârșit tot ce trebuiește” (Tren de plăcere). Tânărul doctor Mișu Z. (din Groaznica sinucidere din Strada Fidelității), sătul de «fidelitatea» Porției, caută scăpare dintr-o relație rutinată oferindu-se să le aducă celor două femei pe care le Însoțește la teatru o gustare: „... merse cu damele, mama și fata, la teatru. Peste câteva
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
un puseu revoluționar pe care Marx, înclin să cred, l-ar fi salutat, mai ales că părea o aplicare a unui principiu pe care l-a atribuit în Optsprezece Brumar al lui Ludovic Bonaparte "burgheziei revoluționare": "Mai bine un sfârșit groaznic, decât o groază fără de sfârșit!" (Marx: 1949, 317; subl. în orig.). Bibliografie Documente inedite " Aprovizionarea României în produse energetice" (1975), I.D., Q-381, R., 9 mai, raport confidențial al Radio Europa Liberă, Open Society Archives. "Ascultarea postului de radio Europa Liberă
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
uita? Nu pot să uit ziua când nemții au venit și noi eram acolo băgați, de la 4-5 dimineața și până la trei și jumătate... asta știu, trei și jumătate. Afară se auzeau strigăte și Împușcături afară - asta a fost cel mai groaznic, dar totul era nemaipomenit, cu toate că pe noi nu ne-au băgat În camera de gazare. N-a fost asta, dar nu ne dădeau de mâncare, nu ne dădeau nimic de Îmbrăcat, trebuia să cerșim sau să vindem, până ce mătușă-mea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
și se fierbea această supă și asta mâncam. Împărțeam la toți cinci câți eram și asta mâncam de două ori pe zi - și dimineața, și seara. Necazurile au fost că a venit iarna, o nenorocire: iarna din ’42 a fost groaznică. Și tatăl meu a zis: „Mă duc să caut ceva făină de mălai, ceva cartofi” - „Domnule, tu unde te duci?”, l-a Întrebat. „Dacă stau eu, murim toți, că n-avem ce mânca. Dacă mi se Întâmplă ceva, mi se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
animal. Și acolo se stătea pe familii. Paie pe jos. Deasupra era un gemuleț mic pe unde intra aer, zăpadă, ploaie. Ce-mi amintesc este că-n fiecare dimineață... Deci noi am fost trimiși toamna și am apucat o iarnă groaznică acolo și oamenii mureau pe capete. Se cărau dimineața cu roaba cadavrele Înțepenite - le căra cine mai putea să ajute la treaba asta. Iar molima care a măcinat lumea era tifosul exantematic. Păduchi, păduchi... Mă scuzați, poate nici n-ați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
stătea lungit pe jos... Asta după ce trecuse prin acel tifos exantematic - a fost o fire mai robustă, mai rezistentă de nu s-a pierdut, pentru că medicamente nici vorbă, igiena era la pământ... În timp ce era bolnav, din cauza febrei și a stării groaznice, Își făcea nevoile pe dânsul, și-n momentul când s-a mai Întremat și s-a ridicat, era totul putred sub el. V-am spus că n-aveam voie să luăm bagaje și atunci el s-a Îmbrăcat cu vreo
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]