3,476 matches
-
voaletă. Doamnele poartă botine cu tocul înalt. Materialele folosite sînt catifeaua, taftalele broșate cu flori, mătăsurile grele și tulul argintat**. Ținuta de gală a bărbaților rămîne fracul negru purtat cu vestă și papion alb din pichet. Cămașa, întotdeauna albă, are gulerul și manșetele apretate sau chiar din celuloid, ca de altfel și plastronul cămășii. Ținuta de zi (ținuta de oraș) era reprezentată de redingotă și de jachetă, ultima purtată cu pantaloni reiați*****. Pantalonii, destul de strîmți, sînt cilindrici (tip burlan) și nu
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
încheiată la un singur rînd sau la două rînduri (la un nasture sau la doi nasturi), iar pantalonii sînt tubulari și strîmți. Pardesiile și demiurile sînt lungi, acoperind bine glezna și chiar jumătatea superioară a gambei. Reverele sînt scurte, iar gulerele adeseori de catifea. Apare și aici buzunarul exterior (ca acela de la jachetă) care adăpostește batista albă fină. Cămășile sînt din mătase, dejalenă sau poplin. Fracul (purtat cu papilon alb) și smochingul (purtat cu papilon negru), cămașa albă din pichet scrobit
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
și se strîmtează, fiind bine mulate pe corp și pensate în talie. Fusta rochiei și fustele în general sînt (foarte) evazate. Peste taioare și pardesie se poartă (aruncate peste umăr) blănurile de vulpe europeană sau polară, cu ochi de sticlă. Gulerul și mînecile demiurilor sînt și ele din blană naturală. Iarna doamnele poartă manșon din blană sau stofă asortat la pardesiu sau demiu§§§§§. Costumul bărbătesc are haina (jacheta) strîmtă și scurtă, uneori cu revere late (mai ales la haina la două
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
aceasta consonante cu propaganda oficială din anii respectivi, adică foarte favorabile guvernanților de atunci și situației generale din țară. În imaginarul colectiv, figura lui Chamberlain este asociată cu umbrela neagră pe care o purta pretutindeni, indiferent de anotimp, și cu gulerele răsfrînte ale cămășii albe (cunoscute la noi atunci drept "gulere Tache Ionescu"). Anexă. Iată, transcris după un CD și după coloana sonoră a unui film documentar (v. Bibliografia), fragmente din discursul lui Chamberlain rostit imediat la sosirea pe aerodromul Heston
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
favorabile guvernanților de atunci și situației generale din țară. În imaginarul colectiv, figura lui Chamberlain este asociată cu umbrela neagră pe care o purta pretutindeni, indiferent de anotimp, și cu gulerele răsfrînte ale cămășii albe (cunoscute la noi atunci drept "gulere Tache Ionescu"). Anexă. Iată, transcris după un CD și după coloana sonoră a unui film documentar (v. Bibliografia), fragmente din discursul lui Chamberlain rostit imediat la sosirea pe aerodromul Heston în după-amiaza zilei de 30 septembrie 1938: And next I
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
fr. macferlane. La origine, acesta are un nume scoțian, Mac Farlane, numele presupusului creator al acestui tip de îmbrăcăminte. Tot în DEX, termenul raglan este explicat prin „croială specială a unor obiecte de îmbrăcăminte, la care mâneca pornește de la răscroiala gulerului“ și „palton sau pardesiu cu o asemenea croială“. Cum se întâmplă frecvent, la noi cuvântul vine din fr. raglan. În dicționarele franceze, se arată că prima atestare a acestui cuvânt este din 1858, a apărut așadar în perioada Războiului Crimeii
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
tip de haină. Termenul delon, deși este cunoscut de marea majoritate dintre vorbitorii limbii române, nu a fost înregistrat până acum în dicționare. Este un cuvânt folosit, în limbajul familiar, pentru a denumi un cojoc lung până deasupra genunchiului, cu guler de blană. El are la bază numele actorului francez Alain Delon, care a apărut în unele filme îmbrăcat cu o astfel de haină. Este foarte probabil ca acest cuvânt să fie o creație românească, fiindcă nici cele mai recente ediții
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
neinvocat îl îndemnase să plece să-și caute țigări chiar în timp ce, dezmeticită din șocul mărturisirii, Polixeni verifică dacă există urme ale infidelității și se pregătește să strige în cazul posibilului asasinat: "Îl omoară degeaba oameni buni... N-a fost nici un guler... nici o cravată"108. Replica astfel gândită inversează practic situația din finalul Nopții furtunoase, în care "legătura de gât prăzulie" a lui Chiriac nu doar că nu trezește, dar chiar liniștește definitiv bănuielile cherestegiului. Spre deosebire de acesta însă, domnul Bănică operează scrupulos
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
mai 2011 Doar câteva cuvinte despre viață viața este frumoasă chiar și atunci când nu este uneori se fandosește în fața oglinzii merge pe tocuri înalte mișcă lasciv șoldurile clipește din gene prelungi câteodată dă cu noi de pământ ne ia de guler ne ridică scutură praful de pe haine (dacă este binedispusă) și salută cu un deget la tâmplă de multe ori viața e croită prost (mâneci scurte pantaloni prea lungi) ca și cum un croitor misterios se grăbește să o arunce pe noi fără
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
siesta respirația întretăiată a vântului sfâșiat de anemie se înșuruba în mine fără vlagă la o masă sub un umbrar strâmb doi bătrâni rămăseseră prinși în șah etern semănau cu două statui înălbite de timp doar cefele bronzate răbufneau din gulerele răsfrânte ale cămășilor strada era îngustă șerpuia către niciunde pe sub ghivece cu mușcate după fiecare colț mă pălmuiau priviri curioase ascunse în spatele unor perdele albe cu flori mari dizarmonice nu știu dacă am ajuns undeva în ziua aceea stoarsă de
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
ani, cred că s-ar putea spune că avea o Înfățișare distinsă. Mai Înalt decât Îmi păruse când stătea rezemat de scaunul mașinii, Îmbrăcat cu multă grijă pentru detalii, dar cu o totală lipsă de considerație pentru modă. Purta un guler apretat, cu care ai fi putut tăia pâine, un costum cu dungi fine de un verde deschis, o vestă crem și ghetre; mâna pe care o mai avea era acoperită de o mănușă gri din piele fină de ied, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Înăuntru. Nu m-am Înșelat. Nu aveam cum să confund negrul ca tăciunele care amintea de vechile regimente de elită ale cavaleriei Kaiserului, cele două trese În formă de fulger, cât se poate de wagneriene, prinse de marginea din dreapta a gulerului, și vulturul În stil roman și svastica de pe mâneca stângă. Cele trei trese de pe partea stângă a gulerului arătau că deținătorul uniformei era căpitan sau cum s-or fi numind În termeni pompoși căpitanii din SS. De mâneca dreaptă era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
de elită ale cavaleriei Kaiserului, cele două trese În formă de fulger, cât se poate de wagneriene, prinse de marginea din dreapta a gulerului, și vulturul În stil roman și svastica de pe mâneca stângă. Cele trei trese de pe partea stângă a gulerului arătau că deținătorul uniformei era căpitan sau cum s-or fi numind În termeni pompoși căpitanii din SS. De mâneca dreaptă era prinsă cu un ac o hârtie. Era o factură de la Stechbarth’s, adresată lui Hauptsturmführer Pfarr, pentru 35
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
de un tip pirpiriu, ușor adus de spate, cu părul negru și frunte Înaltă, cu ochelari pe un nas lung, coroiat, cu mustață Îngrijită și o barbă scurtă. Purta cizme de cauciuc, un șorț mare, mănuși de cauciuc și un guler apretat și cravată. Am intrat Încetișor pe ușă și am privit cadavrul cu o curiozitate profesională. Mergând mai aproape, am Încercat să Îmi dau seama care fusese cauza morții. Era evident că trupul stătuse În apă, căci pielea era Îmbibată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
de o ripostă slabă. L-am prins de Încheietura mâinii În care ținea arma și am descoperit că brațul lui se agita În direcția mea cu mult mai multă putere decât prevăzusem eu. L-am simțit cum mă apucă de gulerul halatului și-l răsucește, după care am auzit țesătura sfâșiindu-se. — Rahat, asta chiar e prea mult, am spus eu și am Împins arma spre el, reușind să apăs țeava pe sternul lui. Pentru că mă lăsam cu toată greutatea, speram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
șunca enormă care era pumnul său, țigara părea un dinte de copilaș. — E prima mea descoperire adevărată În acest caz. Ce-ar fi să Începi să vorbești? M-am ridicat, mi-am Îndreptat cravata și am Încercat să-mi aranjez gulerul Îmbibat cu apă. I-am zis: — Stai un pic ca să-mi clarific povestea asta. Am un amic la Alex care mi-a spus că poliția nu știe de locul ăsta, și când colo tu ești aici, la pândă. Ceea ce mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
ca să mă simt mai bine. Nu i-am povestit de faza cu Goering. Nu era nevoie să știe mai mult decât trebuia. Era mai sigur pentru ea astfel. În dimineața aia era Îmbrăcată cu o rochie din bumbac, verde-Închis, cu guler Înalt pe gât și manșete apretate din dantelă albă. Pentru un scurt răstimp, m-am hrănit cu Închipuirea că Îi ridic rochia În sus și mă familiarizez cu linia curbă a feselor și cu adâncimea sexului ei. Fata asta, amanta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
am aplecat și am sărutat-o pe obraz: — Ca și cum aș merge pe o frânghie. Ocupantul solitar din fundul separeului avea oarecum aerul lui Arbuckle Grăsanu’. Gâtul lui gros se sprijinea pe două șervete rulate, cât două gogoși, strâns lipite de gulerul de la cămașa lui de seară. Fața Îi era la fel de roșie precum un jambon fiert și m-am Întrebat dacă asta era explicația care stătea În spatele poreclei lui. Gura lui Dieter Helfferich Roșcovanul era plasată Într-un unghi pe care ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
fură scoase și am fost așezat pe un scaun și ținut acolo astfel Încât să nu cad de pe el. Un bărbat În uniformă, care mirosea a dezinfectant, Îmi scotoci prin buzunare. Când le scoase cu căptușeala În afară, am simțit cum gulerul hainei mi se lipește de gât și când l-am atins am descoperit că era sânge curs din locul În care fusesem lovit. După aia cineva aruncă o scurtă privire la capul meu și spuse că eram Într-o condiție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
părea să fi devenit și mai urâcios. Jost era un bărbat Înalt, cu Înfățișare ascetică, cu un chip care avea permanent expresia surprinsă a unui cerb și cu un gât groaznic de subțire, neplăcut la vedere, care-i ieșea din gulerul Îngust precum o țestoasă dintr-o carapace Închiriată. Își dădu voie să schițeze un zâmbet subțire ca o lamă de ras. Se pregătea să-l pună cu multă fermitate la punct pe subordonatul său: — Numai că teoria nu e punctul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
accident cu fierăstrăul circular. Pe pereții lambrisați erau și mai multe opere de artă, dar de genul pe care În mod normal le găsești doar În paginile manualelor moașelor comunale. Dieter Roșcovanul, cu mânecile de la cămașa neagră suflecate și cu gulerul scos, se ridică În picioare de pe sofaua din piele verde și Își azvârli țigara În foc. Aruncând o scurtă privire Întâi lui Six și apoi mie, păru nesigur dacă să se arate primitor sau Îngrijorat. Nu avu timp să facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Lisa se apropie de băiat, cu Ashling după ea. De aproape se vedea că are pete pe bărbia lui tânără. —Lisa Edwards, revista Colleen, spuse ea, întinzându-și mâna fină și bronzată. —Shane Dockery. Și-a băgat emoționat degetul între gulerul de la cămașă și gât. —De la Laddz, îi încheie Lisa fraza. —Ai auzit de noi? exclamă el. Nimeni altcineva din acea încăpere nu avea idee cine era. —Bineînțeles. Lisa văzuse o mențiune despre ei într-un ziar de weekend și își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
o ia și să se zgâiască la ea de parcă ar fi căutat indicii. A observat, ca de fiecare dată, că Mike Kennedy fusese un bărbat arătos. Chel și înalt, zâmbea către aparat, cu părul creț rămas lăsat să cadă peste gulerul cămășii. Era amuzant pentru că, pe de o parte, era tatăl său. Pe de alta, era genul de bărbat pe care, dacă îl vedeai la o petrecere, simțeai că te atrage, deși simțul tău de autoconservare te îndeamnă să nu te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
larg ușa și acolo, stând în prag, cocoșat pentru a putea încăpea prin cadrul ușii, era Jack. Ah, spuse ea, blocată de surprindere. Era prima dată când îl vedea îmbrăcat cu altceva decât cu costum. Cămașa lui lungă și fără guler era deschisă până la mijlocul pieptului. Nu din model, ci pentru că îi lipsea un nasture. Pantalonii lui păreau purtați în două războaie mondiale și aveau un buzunar rupt, deasupra genunchiului, expunând vederii o rotulă curată și o porțiune de cinci centimetri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
pe toată lumea. Kelvin părea extrem de talentat pentru așa ceva: — Ce seară cu aromă de somon, spuse el, cu brațele întinse, ai putea cunoaște o peștoaică. Mai am un cântec pentru voi! nimeri și Bernard plictisitorul tema emisiunii pentru prima dată. Ridicând gulerul cămășii, încercă să danseze, în ciuda vestei roșii și a pantalonilor de costum pe care îi purta. Dă din coadă și dansează! Dă din coadă și dansează... Jack își făcu apariția, cu mâinile în buzunare și cu fața zâmbitoare. —’neața tuturor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]