2,011 matches
-
Ralu ajunge cu bijuteriile la București. Pentru a pune mâna pe bijuterii, Anghel organizează o diversiune. Haiducii se deghizează în turci și lansează zvonul că turcii intră în București. Speriați, domnitorul și domnița Ralu părăsesc palatul și fug cu bijuteriile. Haiducii atacă convoiul domnesc, arnăuții sunt uciși, iar Anghel se luptă cu Mamulos mai întâi cu săbiile, apoi cu cuțitele și în final cu unelte agricole (unul cu o lopată și altul cu o furcă). Lupta ajunge pe marginea unei mori
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
și altul cu o furcă). Lupta ajunge pe marginea unei mori de apă, iar Mamulos cade în apă. Scăpat de arnăuți, Anghel o ajunge din urmă pe domnița Ralu și îi fură bijuteriile, prețioasa sa zestre. Domnița se lamentează că haiducul a lăsat-o săracă ("„Mă lași săracă, tâlharule!”"), la care Anghel îi răspunde: "„Averea dumitale, domniță: două buzișoare, două țâțișoare”" și apoi pleacă. "" a fost filmat în vara și toamna anului 1970, concomitent cu celelalte două filme ale tripticului ("Haiducii
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
haiducul a lăsat-o săracă ("„Mă lași săracă, tâlharule!”"), la care Anghel îi răspunde: "„Averea dumitale, domniță: două buzișoare, două țâțișoare”" și apoi pleacă. "" a fost filmat în vara și toamna anului 1970, concomitent cu celelalte două filme ale tripticului ("Haiducii lui Șaptecai" și "Săptămîna nebunilor"). Filmările au durat 8 luni de zile și s-au desfășurat până în primul trimestru al anului 1971, existând și o perioadă de întrerupere, din cauza îmbolnăvirii lui Constantin Codrescu. Cheltuielile de producție s-au ridicat la
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Analizând evoluția filmului românesc în perioada 1950-1975 în studiul „Un sfert de veac de film românesc” (1975), criticul Ecaterina Oproiu considera că filmele cu haiduci au urmat modelul filmelor de capă și spadă, cărora le-au adăugat elemente specific naționale, plasându-se într-o zonă limitrofă a filonului istoric. Ea scria următoarele: "„În zonele limitrofe, ale «epopeii naționale», se dezvoltă o producție care, fără să
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
și apoi se retrag în codri, lăsând în urmă legende, ochi plânși de femeie, ecourile chefurilor cu lăutari și filozofia lor din vreme de popas: «toată lumea să trăiască, numai noi să nu murim!»”". Călin Căliman considera că acest serial cu haiduci a avut o „intrigă atractivă și bine articulată”, motive folclorice și personaje pitorești. El a prilejuit câteva creații actoricești memorabile, printre care Răspopitul interpretat de Toma Caragiu și Anița interpretată de Marga Barbu, comparată de critic cu o „marchiză a
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
a avut o „intrigă atractivă și bine articulată”, motive folclorice și personaje pitorești. El a prilejuit câteva creații actoricești memorabile, printre care Răspopitul interpretat de Toma Caragiu și Anița interpretată de Marga Barbu, comparată de critic cu o „marchiză a haiducilor” prin analogie cu „marchiza îngerilor”, un personaj de film francez celebru în epocă. Filmările au fost realizate într-un cadru natural spectaculos, pe ritmurile unei muzici cu inflexiuni haiducești. Filmul a „prins” la public, determinând realizarea de continuări. Criticul Tudor
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
șaselea film din seria Haiducii. Rolurile principale sunt interpretate de Florin Piersic, Marga Barbu, Toma Caragiu, Constantin Codrescu, Aimée Iacobescu, Carmen Maria Strujac și Colea Răutu. Acest film continuă aventurile din "Zestrea domniței Ralu". Cu bijuteriile furate de la domnița Ralu, haiducul Anghel Șaptecai vrea să cumpere arme de la Brașov și să se alăture oștii pe care o strângea căpitanul de panduri Tudor Vladimirescu în scopul de a salva Țara Românească de domnitorii fanarioți care înstrăinau bogățiile țării și sărăceau populația. Acest
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
Românească de domnitorii fanarioți care înstrăinau bogățiile țării și sărăceau populația. Acest film continuă acțiunea din "Zestrea domniței Ralu", care se încheiase cu fuga domnitorului fanariot (Nucu Păunescu) și a domniței Ralu (Aimée Iacobescu) de frica sosirii turcilor în țară. Haiducul Anghel Șaptecai (Florin Piersic) furase la final bijuteriile cumpărate de domnița Ralu la Viena. Filmul începe cu o precizare: turcii care intraseră în țară era de fapt ceata lui Anghel Șaptecai, care se deghizaseră în turci pentru a crea o
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
crea o diversiune. Deghizarea a avut loc în timpul „Săptămânii Nebunilor”, ultima săptămână din Postul Mare. Domnitorul și domnița Ralu se întorc la palat și-l însărcinează pe Mamulos (Colea Răutu) să recupereze bijuteriile furate de Anghel. Pe drum spre ascunzătoarea haiducilor, Anghel și ceata sa întâlnesc un grup de oameni care se băjenesc din cauza greutăților. Haiducii se gândesc să-i ajute pe oameni cu bani, dar Șaptecai își dă seama că banii pe care îi va da oamenilor vor fi luați
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
Domnitorul și domnița Ralu se întorc la palat și-l însărcinează pe Mamulos (Colea Răutu) să recupereze bijuteriile furate de Anghel. Pe drum spre ascunzătoarea haiducilor, Anghel și ceata sa întâlnesc un grup de oameni care se băjenesc din cauza greutăților. Haiducii se gândesc să-i ajute pe oameni cu bani, dar Șaptecai își dă seama că banii pe care îi va da oamenilor vor fi luați de la ei de autorități. Auzind că slugerul Tudor din Vladimiri strânge o oaste ca să izbăvească
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
greutăți, Anghel vrea să-și aducă și el contribuția. Astfel, el îl trimite pe Voinea la Brașov pentru a negocia cu armurierul Hans Müller de pe Ulița Negustorilor cumpărarea a 2-3.000 de flinte și pistoale în schimbul giuvaericalelor. Reîntors la ascunzătoare, haiducii rămași acolo i se plâng căpitanului de faptul că ostatica Caliopi (Carmen Maria Strujac), soția lui Ianuli (Constantin Codrescu), le face greutăți, ea încercând de mai multe ori să fugă. Caliopi îl împușcă pe Anghel, tot ea fiind cea care
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
de mai multe ori să fugă. Caliopi îl împușcă pe Anghel, tot ea fiind cea care l-a salvat de la moarte scoțându-i plumbul cu un fier roșu. Cei doi au o relație de dragoste, Caliopi simțind o atracție către haiduc. Între timp, Mamulos îi schingiuiește pe țărani pentru a afla ascunzătoarea lui Anghel și dă de urma haiducilor. Caliopi fuge, Anghel se duce după ea și este prins de Mamulos. Haiducii îi atacă pe arnăuți, dar nu reușesc să-l
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
salvat de la moarte scoțându-i plumbul cu un fier roșu. Cei doi au o relație de dragoste, Caliopi simțind o atracție către haiduc. Între timp, Mamulos îi schingiuiește pe țărani pentru a afla ascunzătoarea lui Anghel și dă de urma haiducilor. Caliopi fuge, Anghel se duce după ea și este prins de Mamulos. Haiducii îi atacă pe arnăuți, dar nu reușesc să-l scape pe Anghel. Căpetenia haiducilor ajunge în București, unde Mamulos, la cererea lui Vodă, îl schingiuiește pentru a
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
o relație de dragoste, Caliopi simțind o atracție către haiduc. Între timp, Mamulos îi schingiuiește pe țărani pentru a afla ascunzătoarea lui Anghel și dă de urma haiducilor. Caliopi fuge, Anghel se duce după ea și este prins de Mamulos. Haiducii îi atacă pe arnăuți, dar nu reușesc să-l scape pe Anghel. Căpetenia haiducilor ajunge în București, unde Mamulos, la cererea lui Vodă, îl schingiuiește pentru a afla unde sunt ascunse bijuteriile domniței Ralu. O altă încercare a haiducilor de
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
schingiuiește pe țărani pentru a afla ascunzătoarea lui Anghel și dă de urma haiducilor. Caliopi fuge, Anghel se duce după ea și este prins de Mamulos. Haiducii îi atacă pe arnăuți, dar nu reușesc să-l scape pe Anghel. Căpetenia haiducilor ajunge în București, unde Mamulos, la cererea lui Vodă, îl schingiuiește pentru a afla unde sunt ascunse bijuteriile domniței Ralu. O altă încercare a haiducilor de a-l elibera pe Anghel în drum spre temnița domnească eșuează din cauza vigilenței lui
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
Mamulos. Haiducii îi atacă pe arnăuți, dar nu reușesc să-l scape pe Anghel. Căpetenia haiducilor ajunge în București, unde Mamulos, la cererea lui Vodă, îl schingiuiește pentru a afla unde sunt ascunse bijuteriile domniței Ralu. O altă încercare a haiducilor de a-l elibera pe Anghel în drum spre temnița domnească eșuează din cauza vigilenței lui Mamulos. Reîntoarsă la casa soțului ei, Caliopi îi spune acestuia că vrea să se despartă de el, mărturisindu-i că s-a iubit cu Anghel
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
salva pe Anghel eșuând și temnița domnească fiind un loc bine apărat de arnăuți, Anița îi cere Răspopitului (Toma Caragiu) să-i dea bijuteriile lui Mamulos în schimbul eliberării lui Anghel. Răspopitul încheie un târg cu Mamulos. Astfel, i se dă haiducului o licoare, iar acesta pare mort prin spânzurare. El este dus pentru a fi îngropat, dar Mamulos îi ucide pe ciocli și-l duce pe Anghel Răspopitului, primind de la acesta bijuteriile furate de la domnița Ralu. Între timp, căpitanul de arnăuți
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
sfera policandrului din capelă, dar nebunul vel-vistiernic Dudescu (Florin Scărlătescu) le scosese de acolo și le atârnase de policandru. Anghel pătrunde în casa lui Ianuli și se confruntă atât cu acesta din urmă, cât și cu Mamulos, care-l aștepta. Haiducul ajunge primul la capelă și fură bijuteriile adevărate, agățate de nebun pe policandru. Cu ajutorul haiducilor, Șaptecai scapă de arnăuți și se ascunde la hanul Aniței. Încercuit acolo de oastea lui Mamulos, Anghel fuge pe o ușă secretă din fundul pivniței
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
le atârnase de policandru. Anghel pătrunde în casa lui Ianuli și se confruntă atât cu acesta din urmă, cât și cu Mamulos, care-l aștepta. Haiducul ajunge primul la capelă și fură bijuteriile adevărate, agățate de nebun pe policandru. Cu ajutorul haiducilor, Șaptecai scapă de arnăuți și se ascunde la hanul Aniței. Încercuit acolo de oastea lui Mamulos, Anghel fuge pe o ușă secretă din fundul pivniței. Ianuli o împușcă pe Caliopi, iar aceasta moare. În ultima noapte a Săptămânii Nebunilor, Anghel
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
începerea Revoluției din 1821, la care Anghel se prezintă pentru a fi înarmat și îl găsește pe Răspopit responsabil cu evidența armelor. "Săptămîna nebunilor" a fost filmat în vara și toamna anului 1970, concomitent cu celelalte două filme ale tripticului ("Haiducii lui Șaptecai" și "Zestrea domniței Ralu"). Filmările au durat 8 luni de zile și s-au desfășurat până în primul trimestru al anului 1971, existând și o perioadă de întrerupere, din cauza îmbolnăvirii lui Constantin Codrescu. Cheltuielile de producție s-au ridicat
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Analizând evoluția filmului românesc în perioada 1950-1975 în studiul „Un sfert de veac de film românesc” (1975), criticul Ecaterina Oproiu considera că filmele cu haiduci au urmat modelul filmelor de capă și spadă, cărora le-au adăugat elemente specific naționale, plasându-se într-o zonă limitrofă a filonului istoric. Ea scria următoarele: "„În zonele limitrofe, ale «epopeii naționale», se dezvoltă o producție care, fără să
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
și apoi se retrag în codri, lăsând în urmă legende, ochi plânși de femeie, ecourile chefurilor cu lăutari și filozofia lor din vreme de popas: «toată lumea să trăiască, numai noi să nu murim!»”". Călin Căliman considera că acest serial cu haiduci a avut o „intrigă atractivă și bine articulată”, motive folclorice și personaje pitorești. El a prilejuit câteva creații actoricești memorabile, printre care Răspopitul interpretat de Toma Caragiu și Anița interpretată de Marga Barbu, comparată de critic cu o „marchiză a
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
a avut o „intrigă atractivă și bine articulată”, motive folclorice și personaje pitorești. El a prilejuit câteva creații actoricești memorabile, printre care Răspopitul interpretat de Toma Caragiu și Anița interpretată de Marga Barbu, comparată de critic cu o „marchiză a haiducilor” prin analogie cu „marchiza îngerilor”, un personaj de film francez celebru în epocă. Filmările au fost realizate într-un cadru natural spectaculos, pe ritmurile unei muzici cu inflexiuni haiducești. Filmul a „prins” la public, determinând realizarea de continuări. Criticul Tudor
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
se îmbarcă pe o corabie, dar este ucisă pe drum. Între timp, pentru a reintra în grațiile sultanului, Pazvanoglu, Pașa din Vidin, decide să-i ducă acestuia copii răpiți din satele românești de pe malul Dunării. Corabia pașei este sabotată de haiduci, iar copiii sunt transbordați pe o altă corabie care fusese anterior furată de haiducii lui Amza. Pe corabie au loc lupte între turci și români, iar în final haiducii reușesc să readucă copiii în satele de unde fuseseră furați. La începutul
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
reintra în grațiile sultanului, Pazvanoglu, Pașa din Vidin, decide să-i ducă acestuia copii răpiți din satele românești de pe malul Dunării. Corabia pașei este sabotată de haiduci, iar copiii sunt transbordați pe o altă corabie care fusese anterior furată de haiducii lui Amza. Pe corabie au loc lupte între turci și români, iar în final haiducii reușesc să readucă copiii în satele de unde fuseseră furați. La începutul secolului al XIX-lea, Muntenia era jefuită de boieri și domnitorii fanarioți și secătuită
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]