3,251 matches
-
scrâșnetul neputincios al cuiva care vede că vecinul de tarla (în cazul de față, PUR-ul lui Voiculescu) a fost cu-o secundă mai deștept și-a ieșit la bătaie cu echipa — nu știu cât de eficientă, dar spectaculoasă -de salvatori în halate albe.
Mutanți în țara lui Ca-și-cum by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14159_a_15484]
-
Covrig Roxana Sud-coreenii au realizat caricaturi ale liderului de la Phenian. Kim Jong-un este desenat cu urechi și rât de porc, îmbrăcat cu un halat descheiat, care îi lasă la vedere părul de pe piept. În plus, el îl are desenat pe piept pe Mickey Mouse și ține o greblă în mâna dreaptă. Activiștii sud-coreeni au manifestat, joi, pe străzi și au ars pancarte cu imaginea
Cum îl văd sud-coreeni pe Kim Jong-un- FOTO by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/56390_a_57715]
-
un purice mic. Apoi spălat pe dinți, pus părul pe bigudiuri, curățat unghiile, folosit tampoane de vată îmbibată în apă oxigenată (pentru înălbirea firelor negre de mustață), și toate astea în nici o jumătate de oră. Nouă și jumătate: Pus repede halatul de baie. Cu săpunul într-o mână, oala de noapte, agrafele, bigudiurile și vata în cealaltă, mă grăbesc să ies din baie; sunt chemată de cele mai multe ori înapoi din cauza firelor de păr care, în bucle grațioase, dar nu tocmai plăcute
Jurnalul Annei Frank () [Corola-journal/Journalistic/5139_a_6464]
-
când totul s-a terminat îmi dau seama că s-a tras și că eu am rămas liniștită în cameră. Dar de cele mai multe ori lucrurile se întâmplă cum am spus mai sus. Înșfac o pernă și o batistă, îmi pun halatul de baie și papucii și fug la tata [...]. Șapte fără un sfert: Țrrrr... micul deșteptător care își poate face auzit glăsciorul la orice oră din zi (când i se cere și uneori chiar și fără a i se cere). Pac
Jurnalul Annei Frank () [Corola-journal/Journalistic/5139_a_6464]
-
până într-acolo că nici nu se gândi la Saferian. Abia acum, sub impresia scrisorii către Tudorel, se întrebă când luase ființă aceste magazine de coloniale și cafele, toate pe aceeași formulă, cu mobilier de stejar, cu vânzători îmbrăcați în halaturi albe și cu vitrine extrem de îngrijit decorate. Nu avusese curiozitatea să-l chestioneze pe Manigomian, și de altfel armenii au nume cam asemănătoare. Acum altceva. Ce sens avea asta, că Tudorel lua un salariu de la Sucursala nr. 4? Era deci
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cheia falsă. În chiar acea zi, arhitectul intră în Sucursala nr. 4 Manigomian & Comp. Și întrebă dacă este acolo un impiegat cu numele Tudor Ioanide. Sucursala era un local restrâns, avea doar un vânzător și o casieriță, amândoi îmbrăcați în halaturi, după tipic. Răspunsul fu negativ. - Cu toate astea, Tudor Ioanide ia salariu la dumneavoastră, insistă arhitectul. Vânzătorul, care n-avea figura obișnuit comună a băieților de prăvălie, părând mai curând un mărunt intelectual, trădă o mică ezitare. Într-o ușă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
a lui Ioanide și intrată în exactitudinea comerțului, Sultana, care, cu toată instrucția ei, era un temperament focos, nu un spirit metafizic, receptă cu consolare la început caracterul solid al lui Demirgian, întocmai ca o bolnavă calmată de apropierea în halat alb a doctorului zâmbitor. Demirgian înțelegea perfect toate G. Călinescu gândurile ei, acceptând fără contradicție, ca foarte rezonabile, chiar pe cele mai hazardate și avea însușirea de a nu uita nimic, continuând singur pe un impuls dat. Sultana începu să
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Pica cu șorț înainte. . G. Călinescu . - I-am pus unul de farmacie al lui frate-meu, îi ședeafoarte bine, încît am luat-o de mână și am dus-o la el s-o vadă. . - Dacă știam că-i șade bine halatul, o înscriam laMedicină. . - Nu cred că i-ar fi convenit. Nu suferea sângele. M-amînțepat puțin la un deget și și-a acoperit ochii de spaimă. Mai ales când mi-am pus sare deasupra, strângea dinții. . - A murit, cum știi, pierzîndu-și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
sau îngropat în pămînt. Nu știu despre ce vorbești. — Urcă-te în pat, Lanark. — Vreau să mă uit pe fereastră. — De ce? — Mă simt izolat. — Poți merge pînă acolo? Bineînțeles că da. Doctorul deschise un dulăpior de lîngă pat, luă un halat și papuci și i le dădu lui Lanark, care și le puse și se duse la fereastră, nedînd atenție senzației de plutire. Spre surprinderea lui, coridorul nu era mai lung decît camera pe care o părăsise: în dreapta și-n stînga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
unui oraș bombardat. Așa că Lanark își lipi o palmă peste ochi, se răsuci și se întoarse dezmeticit în încăpere. Trupul vecinului său, înfășurat în cuverturi, trecu pe lîngă el pe o targă cu rotile împinsă de un asistent. Lanark puse halatul și papucii în dulăpior, urcă în pat și-și trase cuvertura pînă la bărbie. Doctorul Munro coborîse jaluzelele și se dusese la dulăpiorul de lîngă patul mortului. Scoase un pistol și începu să-l studieze gînditor. — Știi, de-asta a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
veni în urma lor. Jaluzelele erau ridicate. Afară era un cer de un verde profund pe care se vedeau cîteva stele și niște nori pufoși, sîngerii. Asistentele luară prosoape și ligheane și o spălară pe Rima în pat. Lanark își luă halatul, se dezbrăcă și se îmbăie în toaleta salonului. Cînd se întoarse, asistentele puneau paravane în jurul patului. — Lăsați o deschidere ca să putem vedea fereastra, vă rog, spuse el. Făcură cum le rugase, apoi una din ele îl bătu ușor pe obraz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
fața cu unghiile. El reuși să se strecoare din pat și zise furios: — Ar fi mai bine să plec, ai mînca atunci! Spune asta, și-o s-o șterg pentru totdeauna! Ea își trase pătura peste cap. El se îmbrăcă în halat, ieși printre paravane și se plimbă fără țintă prin salon. în cele din urmă, se întoarse și rosti sobru: — Rima, îmi pare rău c-am urlat. Am fost egoist și brutal. Dar probabil că ai mînca, dacă n-aș fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
biroul din living. Cu fiecare poștă primea scrisori cu antet pe care i le dădea lui Thaw, care desena pe dosul gol al foilor. Thaw scria și desena ore întregi la un mic birou din fundul camerei, îmbrăcat într-un halat și cu un fes victorian brodat, care aparținuse bunicului său. Rareori se uita la scrisorile al căror dos îl mîzgălea, dar odată antetul fabricii în care lucrase tatăl lui înainte de război îi atrase atenția. Citi: Dragă domnule Thaw, Se pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
strîns, în timp ce maică-sa i-a dat o pastilă de efedrină și i-a adus mai întîi lapte fierbinte, apoi whisky fierbinte, și i-a ținut cana să bea. Horcăitul speriat s-a rărit. L-au lăsat învelit într-un halat, cu picioarele încrucișate și sprijinit de mai multe de perne. în culmea fricii, în timp ce se holba la luna neînsemnată, singurul lui gînd fusese că Iadul este un loc mai rău decît starea asta. Nu primise educație religioasă și, deși tatona
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
că vîrful ei se sprijinea de cornul lunii. în legendă scria: „Vreau! Vreau!“. Thaw desenă o lună pe cerul de deasupra vîrfului copacului. A doua zi, se sculă după micul dejun și stătu în fața focului din living, îmbrăcat într-un halat gros, și transformă schița în tablou. Ruth strigă din bucătărie, unde pregătea ceaiul: — Mi se pare că dacă te simți suficient de bine să pictezi, ești la fel de capabil să ajuți la treburile casei. — Așa e, zise Thaw. — Atunci, vrei, te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
ar fi primit șase luni pentru asta. Afară i se spune atitudine indecentă. — E bătrîn. — Mda, bătrîn. Cînd bătrînii ajung într-o asemenea fază, există un anume loc pentru ei. De două ori pe săptămînă, Thaw își lua papucii și halatul și era împins pe un scaun cu rotile spre secția de psihiatrie, sau dus pe picioare, dacă se simțea suficient de bine. Psihiatrul era un bărbat bine îmbrăcat, de vreo patruzeci de ani, fără trăsături deosebite. — în timpul conversațiilor noastre, i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
era și un turn cu ceas, roșu și înalt, cu un mecanism muzical, înconjurat de tufe, alei cu pietriș și straturi cu flori albastre și stacojii uluitor de frumoase, în jurul cărora bîzîiau albine. Era o vară extrem de toridă. Pacienții în halate mergeau cu grijă pe pajiști sau meditau pierduți pe bănci. Majoritatea erau bătrîni și solitari, iar cînd asistentele îmbrăcate în alb treceau cîte trei pălăvrăgind vioaie, Thaw rămînea uimit de mila pe care aceste tinere pline de viață le-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
tine pînă a-i mierli-o. Consideră-te norocos. Acum o să ne uităm la inima pastorului de la biserica parohială Cowlairs. Paravanele, vă rog. Thaw zăcea tremurînd de indignare. După ce profesorul plecă din salon, se luptă să se scoale, își puse halatul și ieși în grabă. Se trezi alergînd prin jur și bîiguind: „Bine, bine, o să plec. O să plec acum. O să chem un taxi și-o să plec acum“. Se sprijini de parapetul unui pod de peste o mică rîpă din apropierea turnului cu ceas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Și domnul Rennie, care o să ne împrumute schelele, sînt sigur că ne va da și el o mînă de ajutor. Nu ducem lipsă de ajutoare. Thaw luă o foarfecă de unghii din dulapul pastorului și tăie scurt un colț din halatul lui. — în primul rînd, zise el, tencuiala din zona sanctuarului trebuie pictată în această culoare, un albastru închis, bătînd în violet, cu uleiuri de bună calitate, cu finisaj din coajă de ou, dat în două straturi cel puțin. Domnul Smail
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
acolo. — Trebuie să-i scriu. — O, n-o să-i scrii tu niciodată. Ești prea plin de tine. Dar presupun c-așa ajung oamenii pe lumea asta... și asta nu pentru că tu ai ajuns prea departe. Ea se uită lung la halatul plin de pete de vopsea pe care-l purta peste salopetă. I-l făcuse maică-sa dintr-o pătură militară, gri și groasă, și era călduros și-l păzea de curent. Adăugă stînjenit: — Spuneți-i lui Robert că regret că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
doar. O să facem o poză, pentru orice eventualitate. Cumpără ziarul sîmbătă și-l aduse la amvon nerăbdător. Articolul începea astfel: UN ATEU PICTEAZĂ CHIPUL LUI DUMNEZEU Aproape toată lumea crede că artiștii sînt nebuni. Figura cu barbă răvășită, îmbrăcată într-un halat pătat de vopsele, care bîntuie biserica parohiei Cowlairs nu ne liniștește în această privință. Și Duncan Thaw, autoproclamat ateu și marxist, recunoaște de bunăvoie că pictează fără să se gîndească la altceva decît la faimă. Ochii i se strînseră oripilați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
să fac lumea asta frumoasă, dacă refuză să-mi facă pe plac? O, Dumnezeule, Dumnezeule, Dumnezeule, dă-mi voie s-o ucid, s-o ucid! Trebuie să plec neapărat de-aici. Se duse la toaleta de lîngă sacristie, își smulse halatul și salopeta și începu să se spele. De sus se auzeau vocile din Clubul Social al Femeilor din Cowlairs care cîntau din rărunchi refrenul de la Acum cine-i trist?. în timp ce-și ștergea o pată de vopsea cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
și schimbară cîțiva pumni neîndemînatici în drum spre ușă. Ritchie-Smollet îi despărți, iar vocea lui izbîndea printre VUUMuri ca o șoaptă îndepărtată: — ...numai vina mea... situație delicată... eșec al legăturii...“ Dincolo de ușă era mai liniște, iar Jack îi aștepta cu halate și papuci. Rima nu contenea să bolborosească: „Nenorociții“ în timp ce era ajutată să se îmbrace. — Nu le place spațiul, și zgomotul pătrunde peste tot, zise Ritchie-Smollet conducîndu-i prin naos. Vina îmi aparține în întregime. M-am dus cu un bărbat care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
al Unthank-ului Mare. Nu înseamnă absolut nimic - eu voi rămîne șeful executivului - dar o să te afli printre oameni cu titluri, și un titlu te ajută să-i impresionezi pe ceilalți. Lanark își trase pe el vechea haină ca pe un halat, își vîrî picioarele în pantofii plini de noroi și îl urmă pe Sludden pînă în sacristie. Inima lui era sfîșiată între iubirea profundă și tristă pentru Sandy și iubirea palpitantă față de propria lui importanță ca primar și delegat. Nimic nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Inima lui era sfîșiată între iubirea profundă și tristă pentru Sandy și iubirea palpitantă față de propria lui importanță ca primar și delegat. Nimic nu putea întrerupe colocviul dintre aceste două iubiri. îl aștepta o baie caldă, apoi rămase într-un halat, în timp ce Jack îl bărbieri și-i aranjă părul, iar Frankie îi făcu manichiura. Se îmbrăcă în lenjeria nouă și curată, șosete, cămașă, o cravată albastru-închis, și un costum cu vestă din tweed gri-deschis, și pantofi negri minunat lustruiți; apoi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]