4,292 matches
-
au activat la mântuirea sufletelor. Preoții Mihai Rotaru, Gheorghe Dumitraș, Gheorghe Vamoșiu, Martin Mihoc, Ștefan Tătaru au fost arestați și condamnați în legătură cu Nunțiatura din București. Părintele Dominic Neculăeș a fost arestat de la Fărăoani și condamnat pentru că - așa cum era obiceiul - de hram tinerii au arborat steagul papal. Părintele Petru Băcăoanu a fost omis. Sf. sa a făcut parte din primul lot de franciscani condamnați. A fost condamnat la 5 ani, pe care i-a executat la „Canal-Peninsula” și la Gherla. Părintele Anton
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
jur. Chiar și în acele condiții vitrege preoții veniți reușesc doar în câțiva ani să construiască clădirea conventului și noi biserici trainice din cărămidă în cele trei localități. Biserica parohială „Sf. Anton de Padova” devine sanctuar, și în 1948, la hramul din 13 iunie, au participat peste 30.000 de pelerini, număr impresionant în acele vremi. Provincia înființează încă un convent la Oradea, pe Str. Lucreția Suciu, nr. 3, unde primise o biserică și apoi cel de-al treilea la Sanislău
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
îl aștepta mama, cele două surori și Pavel, fiecare cu copiii (în total vreo 7), de această dată cu lacrimi de bucuria revederii după mai bine de 15 ani de despărțire. Marele eveniment l-am sărbatorit la 15 august, de hramul bisericii, „Adormirea Maicii Domnului”, când ne-am adunat toată familia și toate rudele apropiate. La această sărbătoare ar fi vrut să participe tot satul așa cum l-au sărbătorit cu ani în urmă când a făcut „prima liturghie”, dar acum erau
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Uneori, din cauza multor ocupații, el nu avea timpul necesar pentru a se pregăti la predică. Atunci îngenunchea în fața Chivotului unde primea luminile harului și ținea niște predici minunate: Maria lui Plumb are înregistrată o predică ținută de Pr. Rotaru la hramul bisericii din Tg. Trotuș. Dar Pr. Mihai Rotaru era și un mare iubitor al Sf. Euharistii: pe timpul lui, la prima vineri și sâmbătă a lunii, erau până la 500 de împărtășanii în biserica noastră. Dorința lui era de a înființa în
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
bizui pe ele? Dacă le vine ideea să nu mai fie sedentare? Dacă le pălește, ca pe oameni, vreun dor de ducă? Ideea de a da soarta - fie și a unor eschimoși - pe mâna unor viețuitoare care nu știi ce hram poartă și ce idei le joacă-n cap e singura care mă enervează în povestea asta cu bombardierul căzut tam-nisam în deșertul arctic”. Joc de câtva timp - cu puțina imaginație care-mi este proprie - la teatrul din Rennes (Franța), figurant
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
la alt început, în lăuntrul omului - de la vechiul cerc al simțămintelor la unul nou, în care acțiunea fiecărui început este o stare febrilă de acceptare a lumii prezentului.“ (Luceafărul, 16 octombrie 1976) CIACHIR Dan „[Ă] Eugen Ionescu - că-i uitasem hramul -, ajuns anticomunist la vârsta pensionării, când alții se ocupă de grădinărit, băsnește și el despre libertate, drepturile omului, călușe imaginare și o ține pe coarda asta razachie. Că la mijloc sunt și informații denaturate, aduse de lichele, de vânzători de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Ioan Banciu. Informații despre existența unei biserici anterioare celei pe care o vedem astăzi ne dă și părintele paroh Liviu Scorobeț în discursul său din 25 martie 1968. ținut cu ocazia aniversării a 150 de ani a Bisericii satului cu hramul «Buna Vestire» Extragem din acest discurs pasajele care apreciem noi că ar prezenta interes pentru cititor. Iubiți creștini! Facem astăzi la praznicul hramului bisericii noastre popasul ce se cuvine la acest moment sărbătoresc, împlinirea unui veac și jumătate dela așezarea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
său din 25 martie 1968. ținut cu ocazia aniversării a 150 de ani a Bisericii satului cu hramul «Buna Vestire» Extragem din acest discurs pasajele care apreciem noi că ar prezenta interes pentru cititor. Iubiți creștini! Facem astăzi la praznicul hramului bisericii noastre popasul ce se cuvine la acest moment sărbătoresc, împlinirea unui veac și jumătate dela așezarea pietrei ei fundamentale... Înainte de zidirea ei, pe acest loc s-a aflat desigur o altă biserică, precis construită din bârne de lemn cioplit
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
putea aduce locuri de muncă și bogăție celor care l-au ales și nu se dădea înapoi de la asemenea preocupări. Socotind că orașul trebuia cunoscut, producătorii încurajați și activitatea economică dezvoltată, Osvald Racoviță împreună cu mitropolitul Nicodim Munteanu hotărau ca odată cu hramul Cuvioasei Paraschiva, din anul 1935, să se organizeze și „Luna Iașilor“, cu o mare expoziție economică. În cadrul acestei acțiuni, la Parcul Expoziției din Copou a realizat o „replică“ a Hanului Ancuței, a Bolții Reci și a Arcului Academiei Mihăilene. A
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
un fel de rachiu din „esență de oțet”. Plângându-se de „băuturele [nesănătoase] ce Încep a se Întrebuința În timpul din urmă”, folclorista Elena Niculiță-Voronca a publicat În 1903 următoarea rețetă populară : „Jură oamenii să nu bea rachiu, dar la nunți, hramuri etc. tot le trebuie băutură. Pentru acest scop, iau esență de oțet, pe care o amestecă cu câteva cofe de apă, apoi fierb cicoare, ce se dă la cafea, chiperi, inibahar, cuișoare și, amestecând toate la un loc să fiarbă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În zonă. Evident, mărfurile produse de meșteșugari trebuiau să fie vândute. Locurile predilecte erau bâlciurile. Cele organizate În stetl- urile din regiunea respectivă s-au adăugat bâlciurilor tradiționale, care aveau loc la anumite sărbători păgâne sau creștine (din magh. búlczú = „hram”). Este probabil că, prin limba idiș, evreii și-au adus aportul la pătrunderea În lexicul ucrainean și românesc a termenului „iarmaroc” (din germ. Jahrmarkt = „târg anual”). Unii meșteșugari evrei Își transportau singuri marfa la târg. Acolo o vindeau și Își
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de fresce și icoane de biserici. Pisania lui Neagoe Basarab (1512-1521), așezată la intrarea În biserica Mănăstirii Argeș, se referă anume la acest aspect. Adresându-se „de dincolo de mormânt” succesorului său necunoscut, domnitorul muntean Îi cere acestuia să protejeze „acest hram din nou zidit” și „mai sus zisele odoare și scule [...], ca să nu fie spre batjocura limbilor [= neamurilor] străine” <endnote id=" (822, p. 369)"/>. Situația devine stranie atunci când chiar vreun domnitor se dovedește a fi „nedrept cinstitor În credință”, făcând „călcări
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a se plimba În voie pe ulițele satului” Într-o anume zi de sărbătoare ne sugerează de fapt pericolele care-l pândeau În celelalte zile ale anului. Așa descrie M. Sadoveanu, În volumul Oameni și locuri (1908), desfășurarea sărbătorii de hram a bisericii Sf. Mercurie (Mercuria, a patra zi de Paști), În târgul Rădășeni din nordul Moldovei : „Atunci și ovreii se pot plimba În voie pe ulițele satului, iar rădășanul poate zice, privindu-i, Încă o dată : O singură dată-ntr-un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
în sânul organizației din Dorohoi nu au apărut conflicte pentru funcții atunci când, Partidul Național Creștin a ajuns la putere. Într-o dare de seamă din 19 august 1935, către prefect se spune că „azi 15 august 1935 fiind iarmaroc și hram în satul Movila din comuna Herța, când a început să se adune tineretul la strânsură (horă), pe o toloacă, la distanță de 2 km de oraș, a apărut cu o mașină avocat Jean Capră, Marcel Adam și inginer Jenică Pascu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
desc=”[Vedere: Ramuri înflorite]”> Trec spre Udești, Joi dimineața, cu autorapidul. Al Nataliței </citation> (19) <citation author=”Eusebiu Camilar” loc="București" data =”8. IX. [1]964”> Dragă Căline, Îmi pare rău de toată încurcătura, și mai rău că ai pierdut hramul de la Chilișeni. Am a-ți istorisi multe, și mai cu seamă aș vrea să putem citi împreună capitolele „esențiale” din Satul uitat. în vederea încheierii lui, plec azi la Mahmudia și pe Razelm: N-ai putea să-ți iai vreo trei
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Stehlik. Astfel, cenzorul găsise la pagina 42 următoarea remarcă neconformă cu frumoasa viață a țăranilor români de atunci care nu trebuia, deci, să ajungă la urechile spectatorilor: „Milena, fiica chiaburului, spune: <<Dacă n-am voie nici În satul vecin la hram, călătoresc măcar pe hărți. Măcar atîta Își mai permite fata unui culac (chiabur, n.n.)... Să călătorească pe atlas>>”. O altă replică din piesa scrisă de autorul slovac ce nu a fost pe placul cenzorilor români a fost cea descoperită la
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
sa, CARTEA îNTÂIA A RACOVEI. Consider de asemenea de o deosebită importanță în viața pungeștenilor, cultura ortodoxă, ce a constituit mijlocul principal de educație și comportament uman , după cerințele vieții de creștini ortodoxi. Astfel mai jos vă prezentăm biserica cu hramul „Sfântul Alexandru” și „Sfinții Arhangheli”. Biserica este ctitoria prințului Nicolae șuțu, ridicată în 1845 în memoria tatălui său, domnitorul Alexandru șuțu (m. 1821). Biserica este o construcție monumentală de influență clasică, compusă din trei încăperi: altar, naos și pronaos. Naosul
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
pregătirea elevilor în dansurile populare, atât moldovenești cât și ardelenești, precum și a corurilor, dânsa fiind foarte iubită de elevi. Sosind ziua cea mare, a sărbătorii înălțării Domnului și a Zilei Eroilor, semnalul de dimineață l-a dat clopotul bisericii cu hramul «Sfântul Alexandru », biserică ce tronează în capătul dealului numit de localnici « Dealul Morilor », fiind vizibilă cu mult înainte de intrarea în târgul Pungești, iar clopotul bine auzit și din satele vecine Pungeștiului. Astfel începu prima parte a unei zile ce va
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
istoria zbuciumată a Basarabiei. Amintirea ei a rămas mereu vie în sufletele zecilor de promoții de eleve de la Școala Eparhială. Au trecut peste 60 ani de la primul refugiu al basarabenilor și astăzi încă, în fiecare an, la 21 noiembrie, de hramul capelei Școlii Eparhiale din București, la biserica Precupeții Noi, se mai adună din fostele eleve de la Chișinău, evocând istoria Basarabiei și omagiind pe luptătoarea și distinsa directoare Dr. Elena Alistar. Scrierile lăsate înfățișează, în modul cel mai veridic, una din
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
gângăvește el cu glas stins. L-au tăiat... L-au tăiat?! îngână Țamblac sprijinindu-se de spătarul jilțului. Și... și moldovenii mei?! strigă Ștefan. Tăiați! Toți trei sute?!... Toți! Ștefan tace. Țamblac tace. Bârsan tușește, își drege glasul și povestește: De hramul Sfântului Nicolae... În zori... Galioanele turcești ne băteau cu pușcile... Principele, moldovenii, ne-am bătut... De n-ar fi fost trădarea... Trei sute?! Toți?! îl scutură Ștefan. Toți!... În afară de câțiva:... robi, în lanțuri... ce trebuia să încheiem alaiul de izbândă pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
bun toată "comèdia" aiasta? întreabă Țamblac. La ce bun?! "Comèdia" e cu cântec, spune Ștefan cu revoltă în glas. Vor veni! Știi când?! La spartul iarmarocului! Vor veni să culeagă snopii secerați de altul! M-am cam prins eu ce hram poartă Mateiaș aista! izbucnește Tăutu. Poartă "Hramul Sfântului-Așteaptă"! Așteaptă la trecătoare, ca pisica la gaură... Și când va socoti că și turcii, și moldovenii s-au stropșit îndeajuns unul pre celălalt, că sunt cu puterile la pământ, falnica oștire a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ce bun?! "Comèdia" e cu cântec, spune Ștefan cu revoltă în glas. Vor veni! Știi când?! La spartul iarmarocului! Vor veni să culeagă snopii secerați de altul! M-am cam prins eu ce hram poartă Mateiaș aista! izbucnește Tăutu. Poartă "Hramul Sfântului-Așteaptă"! Așteaptă la trecătoare, ca pisica la gaură... Și când va socoti că și turcii, și moldovenii s-au stropșit îndeajuns unul pre celălalt, că sunt cu puterile la pământ, falnica oștire a viteazului Mathiaș va trece Carpații în marș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
vedere dar viermănoase, după frunze ruginite, după putreziciuni frumos împachetate ? Cum sacrificăm noi fondul fiind înșelați de formă ?. Cum disprețuim esența lucrurilor, de dragul aparențelor pentru ca apoi să plătim cu noian amar de lacrimi, sau chiar cu viața, propria noastră greșală. HRAM LA MĂNĂSTIREA SUCEVIȚA.Vineri 11 august 1950. Am participat la hramul mănăstirii Sucevița. În bazme se vorbește despre comori fabulose, ascunse sub râuri mari cu ape tulburi care aleargă vijelios, în peștere ascunse sub munți de piatră sau în insule
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
sacrificăm noi fondul fiind înșelați de formă ?. Cum disprețuim esența lucrurilor, de dragul aparențelor pentru ca apoi să plătim cu noian amar de lacrimi, sau chiar cu viața, propria noastră greșală. HRAM LA MĂNĂSTIREA SUCEVIȚA.Vineri 11 august 1950. Am participat la hramul mănăstirii Sucevița. În bazme se vorbește despre comori fabulose, ascunse sub râuri mari cu ape tulburi care aleargă vijelios, în peștere ascunse sub munți de piatră sau în insule nelocuite. În acest moment, sufletul meu pare a fi devenit o
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
am trăit de sâmbătă până acum nu le mai pot scoate din suflet, așa cum doream, pentru ca să le țes în pânza vieții mele cu cuvinte potrivite. Însoțit de pelerini, am mers pe jos sâmbătă, de la Volovăț până la Mănăstirea Sucevița, la hram. Creștini buni, credință tare, puternică. Sâmbătă spre duminică, la mănăstire, am oficiat un acatist la miezul nopții. Am vărsat lacrimi când fecioarele Maicii Domnului au cânta în curtea mănăstirii: „Îată Mirele vine și fericită este sluga pe care o va
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]