3,770 matches
-
Pârâul Bașeu-pârâu ce izvorăște din comuna Cristinești și se varsă în Prut în apropiere de Ștefănești. în documente are diferite denumiri: Bașău, Bașâu, Bașiu, Bașeu. Având o apă bună pe teritoriul comunei Hudești sunt amenajate mai multe iazuri printre care: Iazul Velniței, Iazul Axinte, Iazul Calu Alb, Iazul de la Bobești, Iazul de la Odaie precum și niște bazine pentru puiet. Pe timp ploios iese din matcă inundând șesurile. Etimologia Bașeurăzbunare. Pârâul Alb-izvorăște din Pădurea Comănești și face hotarul între satul Alba și satul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ce izvorăște din comuna Cristinești și se varsă în Prut în apropiere de Ștefănești. în documente are diferite denumiri: Bașău, Bașâu, Bașiu, Bașeu. Având o apă bună pe teritoriul comunei Hudești sunt amenajate mai multe iazuri printre care: Iazul Velniței, Iazul Axinte, Iazul Calu Alb, Iazul de la Bobești, Iazul de la Odaie precum și niște bazine pentru puiet. Pe timp ploios iese din matcă inundând șesurile. Etimologia Bașeurăzbunare. Pârâul Alb-izvorăște din Pădurea Comănești și face hotarul între satul Alba și satul Comănești. Are
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
din comuna Cristinești și se varsă în Prut în apropiere de Ștefănești. în documente are diferite denumiri: Bașău, Bașâu, Bașiu, Bașeu. Având o apă bună pe teritoriul comunei Hudești sunt amenajate mai multe iazuri printre care: Iazul Velniței, Iazul Axinte, Iazul Calu Alb, Iazul de la Bobești, Iazul de la Odaie precum și niște bazine pentru puiet. Pe timp ploios iese din matcă inundând șesurile. Etimologia Bașeurăzbunare. Pârâul Alb-izvorăște din Pădurea Comănești și face hotarul între satul Alba și satul Comănești. Are o lungime
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și se varsă în Prut în apropiere de Ștefănești. în documente are diferite denumiri: Bașău, Bașâu, Bașiu, Bașeu. Având o apă bună pe teritoriul comunei Hudești sunt amenajate mai multe iazuri printre care: Iazul Velniței, Iazul Axinte, Iazul Calu Alb, Iazul de la Bobești, Iazul de la Odaie precum și niște bazine pentru puiet. Pe timp ploios iese din matcă inundând șesurile. Etimologia Bașeurăzbunare. Pârâul Alb-izvorăște din Pădurea Comănești și face hotarul între satul Alba și satul Comănești. Are o lungime de peste 3 km
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în Prut în apropiere de Ștefănești. în documente are diferite denumiri: Bașău, Bașâu, Bașiu, Bașeu. Având o apă bună pe teritoriul comunei Hudești sunt amenajate mai multe iazuri printre care: Iazul Velniței, Iazul Axinte, Iazul Calu Alb, Iazul de la Bobești, Iazul de la Odaie precum și niște bazine pentru puiet. Pe timp ploios iese din matcă inundând șesurile. Etimologia Bașeurăzbunare. Pârâul Alb-izvorăște din Pădurea Comănești și face hotarul între satul Alba și satul Comănești. Are o lungime de peste 3 km. și se varsă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
izvoare sunt amenajate țevi de metal prin care curge apa, de unde îi vine și numele. Pârâul Morii-izvorăște din apropierea satului Stânca, având o lungime de 1,5 km. Pe cursul său a existat o moară de apă vestită . Se varsă în iazul Calu Alb. Pârâul Cenușei-izvorăște de pe Lișna Nouă, are o lungime de 1,5 Km. și se varsă în Pârâul Morii. Pârâul Puturoasa-izvorăște din Dealul Dumbrăvii, are apă puțină și urât mirositoare. Se varsă în Pârâul Morii. Pârâul Carierei izvorăște de sub
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Satului-pârâu care izvorăște din Poiană, trece prin centrul satului Vatra, primește ca afluent Pârâul Bou Negru și se varsă în Bașeu. în Vatra trece pe sub podurile Hrincu, Șchiopeț, Mitrofan și Tutunaru. Pârâul Uluce-izvorăște de sub Dealul Grâie și se varsă în iazul Calu Alb. In trecut pe cursul său erau amenajate uluce pentru adăpat vitele. Pâșcov-loc sărăturos puțin productiv, cu multe povârnișuri, situat între Ciritei și Dealul Gicol. în timpul verii din cauza căldurii și a sărurilor, terenul capătă un aspect albicios, de mucegai
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
înțelesul de alterat, mucegăit. Nu departe se află și locul numit La Pâșcov-Ochi, teren pe care se află un mic luciu de apă căruia oamenii îi mai zic La Ochi. Pe Podiș-porțiune de teren aflată între pădurile Floroi și Fața Iazului Dracului unde de o parte și de alta a drumului s-au construit case care în prezent sunt tot mai rare. Terenul are forma aproape plană, situat la o altitudine relativ ridicată și în prelungire cu o vale înspre satul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
acoperit cu pădure. Numele îi vine de la ponor care înseamnă scobitură naturală în pământ,rezultată din deplasarea terenului la vale. Pontul Popii (Pământul Popii)-teren înclinat spre sud, situat mai la est de locul numit Cresneanu care se mărginește cu Iazul Calu Alb și care în trecut a aparținut bisericii. Porcărie-loc situat în Valea Bărăncii unde a existat crescătoria de porci a proprietarului moșiei Hudești. Unii localnici susțin ideea că ar fi și de la mulțimea de porci mistreți care ieșeau din
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Slăbeni (La Slăbeni) î cot din satul Vatra unde au locuit mai multe familii numite Slabu. Suharău-comună vecină, situată la sud-vest de comuna Hudești. Numele îi vine de la suhat care înseamnă pășune, mai ales pe locuri mocirloase. Șesul Comândatului-șes lângă Iazul de la Bobești. Denumirea vine de la locuitorul Ion Comândatu care avea proprietate în acest loc și care apare menționat în Catagrafia de la 1774. Șesul Movilei-loc situat în partea de sud-vest a satului Alba. Pe acest șes se află Movila care marchează
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Alba unde există izvoare puternice amenajate cu țevi de metal, cu uluce de lemn sau treuci de beton pentru adăpatul vitelor și pentru spălatul rufelor în trecut. Șipot este toponim de origine tracodacă. Tamazlâcaru (La Tamazlâcaru)-teren înclinat situat lângă iazul Axinte folosit ca pășune pentru vite. în trecut exista aici tamazlâcul (cireada și grajdurile) pentru vite ale stăpânului moșiei, Mihalache Costache. în prezent se păstrează doar denumirea, care înseamnă loc de îngrășat vitele. Toloacă-loc de lângă biserica Alba unde se adună
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
agricole situate la marginea satelor Vatra și chiar Mlenăuți unde i se mai spune în Țărincă. Pe aceste locuri sunt construite și câteva case ca urmare a extinderii satelor. țelină (In țelină)-teren situat la est de satul Hudești, lângă iazul Axinte. In prezent s-au construit multe case. țelină înseamnă pământ nelucrat. țurcani (Pe țurcani)-deal înalt în apropierea locului numit în Carieră. Este folosit pentru cultura cerealelor, dar și pentru pășunatul vitelor. Numele vine probabil de la mieii și berbecii
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în trecut aceste uluce erau făcute din trunchiuri de copaci, acum sunt făcute din beton armat. Uluc înseamnă jgheab sau treucă pentru adăpat vitele sau și pentru spălat rufele. Valea Bașeului-vale care se întinde în lungul pârâului Bașeu, cuprinzând și iazurile construite de-a lungul văii Velniței, Axinte, Calu Alb, Bobești, Odaie. Valea Bărăncii î vale care desparte Dealul Bărăncii de Dealul Bortoasa. Locul este cultivat cu cereale și mai ales cu plante de nutreț. Vatra-sat european din comuna Hudești. în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de la Cuzoaia care sunt folosite de ferma lui Costel Nazare de la Concești. Amenajările de irigație de pe Lișna Nouă au fost distruse. Posibilități de irigații pe teritoriul comunei Hudești ar fi fost mai mari având în vedere sursele de apă din iazurile existente de-a lungul pârâului Bașeu. Pentru menținerea și ameliorarea fertilității solului s-au aplicat îngrășăminte chimice în funcție de caracteristicile terenului de pe tarlalele locuitorilor din Hudești. Caracteristic comunei Hudești, ca de altfel și al celorlalte comuni din jur, este relieful deluros
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pe acest adevărat boier credincios al nostru, Ion Moghilă, logofăt l-am miluit cu mila noastră deosebită, i-am dat și i-am întărit de la noi, în țara noastră, Moldova. . . începând cu satul Hudinți pe Bașeu cu curți și cu iazuri și cu mori pe Bașeu și poienele de fân ce se numesc Baranca și cu bălți de pește de la Prut, Un alt document din 8 martie 1559 specifica că: Bobeștii de Jossat pe Bașeu întărit cu loc de iaz și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cu iazuri și cu mori pe Bașeu și poienele de fân ce se numesc Baranca și cu bălți de pește de la Prut, Un alt document din 8 martie 1559 specifica că: Bobeștii de Jossat pe Bașeu întărit cu loc de iaz și moară lui Ion din privilegiul de întărire ce a avut bunicul lor, Cozma Bobici. Prin actul domnesc din 12 ianuarie 1620 se preciza printre altele: acest sat mai sus-zis Mlinăuți care este în ținutul Dorohoiului cu iazuri și cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
loc de iaz și moară lui Ion din privilegiul de întărire ce a avut bunicul lor, Cozma Bobici. Prin actul domnesc din 12 ianuarie 1620 se preciza printre altele: acest sat mai sus-zis Mlinăuți care este în ținutul Dorohoiului cu iazuri și cu mori și cu bălți și cu tot venitul ca să le fie și de la noi dreaptă ocină și dedină. Am dat mai sus cele trei citate pentru a putea argumenta că iazurile aveau un rol dublu: serveau ca acumulări
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Mlinăuți care este în ținutul Dorohoiului cu iazuri și cu mori și cu bălți și cu tot venitul ca să le fie și de la noi dreaptă ocină și dedină. Am dat mai sus cele trei citate pentru a putea argumenta că iazurile aveau un rol dublu: serveau ca acumulări de apă care punea în mișcare roțile morilor și apoi serveau și pentru creșterea și înmulțirea peștilor. în perioada copilăriei mele, am apucat să văd funcționând moara de apă de la iazul Axinte, dar
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
argumenta că iazurile aveau un rol dublu: serveau ca acumulări de apă care punea în mișcare roțile morilor și apoi serveau și pentru creșterea și înmulțirea peștilor. în perioada copilăriei mele, am apucat să văd funcționând moara de apă de la iazul Axinte, dar mai era și cea de la Velniță, iar oamenii mai în vârstă din Mlenăuți își aminteau de moara de apă de pe Pârâul Morii, cei din Vatra povesteau despre moara de apă de la Calul Alb.. De obicei, la capătul de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
apa cădea peste o roată mare din scânduri ce se învârtea și punea în mișcare pietrele de moară care măcinau boabele de porumb sau de grâu. Când se termina de măcinat se punea stăvilarul la loc. Acest lucru explică de ce iazurile se înșirau la rând pe cursul aceleiași ape, unul după altul. Sătenii aveau nevoie de mori, să macine meiul, grâul și mai târziu porumbul și se bucurau atunci când mai adăugau la hrana lor și câte un pește. Stăpânii satelor aveau
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
înșirau la rând pe cursul aceleiași ape, unul după altul. Sătenii aveau nevoie de mori, să macine meiul, grâul și mai târziu porumbul și se bucurau atunci când mai adăugau la hrana lor și câte un pește. Stăpânii satelor aveau în iazuri și în mori un izvor însemnat de venituri,chiar mai însemnat decât ogorul sau pădurea. Construirea iazurilor se făcea numai de specialiști care de cele mai multe ori erau aduși din Rusia. Cei mai buni la lucrări de acest gen erau lipovenii
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
meiul, grâul și mai târziu porumbul și se bucurau atunci când mai adăugau la hrana lor și câte un pește. Stăpânii satelor aveau în iazuri și în mori un izvor însemnat de venituri,chiar mai însemnat decât ogorul sau pădurea. Construirea iazurilor se făcea numai de specialiști care de cele mai multe ori erau aduși din Rusia. Cei mai buni la lucrări de acest gen erau lipovenii. Toată greutatea era la ridicarea zăgazului, la care se foloseau brazdele de pământ cu iarbă care se
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
digului, spre a-l apăra mai bine de apele agitate de vânt, se băteau tarași și șarampoi din stejar sau esențe care creșteau în mod natural pe malul apelor și care protejau iezătura(răchită sau salcie). La noi, la Hudești, iazurile au fost făcute la început de către lipoveni, dar mai apoi cu mijloace mecanizate, întărite cu beton armat și cu deversoare de evacuare prevăzute cu grile de fier. Fiecare iaz de la Hudești este prevăzut cu stăvilare betonate și cu căi de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și care protejau iezătura(răchită sau salcie). La noi, la Hudești, iazurile au fost făcute la început de către lipoveni, dar mai apoi cu mijloace mecanizate, întărite cu beton armat și cu deversoare de evacuare prevăzute cu grile de fier. Fiecare iaz de la Hudești este prevăzut cu stăvilare betonate și cu căi de evacuare a apelor în cazuri deosebite. în unii ani ploioși, digurile au cedat-iazul Axinte în 1969. Digul a fost refăcut și a fost betonat Apa acestor iazuri este populată
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
fier. Fiecare iaz de la Hudești este prevăzut cu stăvilare betonate și cu căi de evacuare a apelor în cazuri deosebite. în unii ani ploioși, digurile au cedat-iazul Axinte în 1969. Digul a fost refăcut și a fost betonat Apa acestor iazuri este populată cu diferite specii de pești cum ar fi: crap chinezesc, crap românesc, fitofag, albitură și în ultimul timp pești cu valoare nutritivă mai mare ca: somn, șalău, etc. Se lucrează cu mijloace mecanice și s-au făcut lucrări
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]