15,885 matches
-
națiunile își pot decide singuri viitorul - Nu americanii au umplut Piața Independenței (EuroMaidanul) cu protestatari. Ucrainenii au făcut-o - Înțelegeți, acesta nu este un alt Război Rece. Până la urmă, spre deosebire de URSS, Rusia nu conduce un bloc de națiuni și nicio ideologie globală. SUA și NATO nu caută un conflict cu Rusia. Într-adevăr, pentru mai mult de 60 de ani, ne-am reunit în NATO - nu să pretindem alte teritorii, ci să menținem națiunile libere. - Ce vom face întotdeauna este să
Obama: Acesta nu este un nou Război Rece by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/54524_a_55849]
-
propria limbă“. V-ați simțit vreodată exilat? Oricine a trăit în fosta Iugoslavie în anii ’90 și care a vrut să scape de atmosfera războiului s-a aflat în exil interior. De fapt, azi nu poți să te sustragi de ideologie și de politică decît practicînd un exil de uz personal. Dar atunci, în anii războiului, am trăit într-o epocă nebună în care exilul lăuntric era singura soluție de supraviețuire psihică. Ca absolvent de filozofie, ce simțiți că vă atrage
prezențe la Festivalul „Zile și nopți de literatură“, Neptun, 2011 Ognjen Spahić (laureatul Premiului pentru un Tînăr Scriitor): „Eu trăiesc literatura din interior“ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5457_a_6782]
-
texte trimise revistei și publicate pentru prima dată aici, cîteva dintre poemele sale cele mai apreciate, așa cum sînt „De-abia plecaseși” (Gazeta literară numărul 21 de joi 24 mai 1962) sau „Așteptare” (Gazeta literară numărul 22). (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”) * Dicționarul presei literare românești 1790-1990 (I.Hangiu, 1996) precizează în mod eronat că „șîn Gazeta literarăț Tudor Arghezi publică, săptămînal, începînd cu anul 1955, tablete...” (p.210). Colaborarea constantă a lui Arghezi începe în numerele acestui an
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5159_a_6484]
-
cel mai puternic - din punct de vedere publicistic - sprijin acordat poeziei noi și schimbării literaturii române în această perioadă și este evident sensul militant, chiar dacă cu alte mijloace și cu o altă cauză, al demersurilor sale. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5176_a_6501]
-
cu structuralismul și cu fenomenologia, Vattimo sfîrșește în colaps speculativ de tip multiculturalist. Traiectoria sa e simptomatică pentru penuria de spirit în care se complac azi filosofii vestici. Accentul cel mai tăios îi aparține lui Girard: „Filosofiile sînt aproape moarte; ideologiile sînt aproape răposate; teoriile politice sunt pe sfîrșite și ele; convingerea că știința ar putea înlocui religia e de acum depășită. Iar în lume se face simțită o nouă nevoie de religie, într-o formă oarecare.“ (p. 42) O religie
Paracleții declinului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5381_a_6706]
-
mai fi doar de precizat că, dacă teza lui Gherea a fost socotită, în limbajul anilor ‘50, sociologistvulgară, aceea a lui Crainic ar merita să fie numită ideologist-vulgară. Autorul Punctelor cardinale în haos trage spuza poeziei lui Coșbuc pe turta ideologiei lui fundamentalist-ortodoxe. E de mirare că nu i-a dat nimeni nici o replică.
Note despre George Coșbuc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5393_a_6718]
-
celor care nu se conformau numitului canon n-a fost decât un pas. Istoria celui de-al Treilea Reich poate fi citită și prin lupa acestei criminale concepții așa-zis „estetice” despre lume. Un articol recent din „Spiegel” arată în ce măsură ideologia nazistă a încercat să se folosească până și de legitima dorință umană de a-ți înfrumuseța corpul. Cine crede că best-seller-urile epocii se reduceau doar la Mein Kampf, scelerata autobiografie politică a lui Hitler, și la literatura explicit ideologică, rasistă
Nazism și culturism by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5412_a_6737]
-
Anca Murgoci Detalii inedite ies la iveală în cazul teroristului din Arad care a fabricat și a vândut bombe. Bărbatul, simpatizant al ideologiei naziste, a fabricat inițial două bombe pe care le-a detonat pe un câmp, apoi alte două pe care le-a vândut unui polițist de frontieră sub acoperire. Potrivit Romania TV, tânărul în vârstă de 24 de ani a încercat
Detalii bombă ies la iveală în cazul arădeanului suspect de TERORISM by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/54210_a_55535]
-
și absolută puritate, strofele scurte și epigramatice nu sunt lipsite de un anume melos interior. Printre susținătorii cei mai fideli ai lui Penna au fost Pasolini (care i-a dedicat în 1960 două capitole din volumul de eseuri „Passione e ideologia”), Sergio Solmi, Luciano Anceschi, Piero Bigongiari, Giuseppe de Robertis, Alfredo Giuliani, Giovanni Raboni, Cesare Garboli etc. Volume reprezentative:Una strana gioia di vivere, Milano, 1936; Croce e delizia, Milano, 1958; Tutte le poesie, Milano, 1970 și 1977; Il viaggiatore insonne
Sandro Penna, poetul aleanului homoerotic () [Corola-journal/Journalistic/5422_a_6747]
-
o altă manieră! Acest fel de a scrie are toate semnele inflației, limba devine un impostor care se consumă pe eșafodul cotidianului. Există o modă, o cultură populară la începuturile mișcărilor muncitorești care era în acel timp socialismul care avea ideologia emancipării culturale. Vroiau ca oamenii să-l citească pe Tolstoi etc. Mulți scriitori au fost autodidacți dar la ora actuală totul s-a degenerat. Partidul nostru social democrat a trădat mult acel ideal, s-au pus să câștige bani acum
Birgitta Trotzig: „Mă identific atât cu binele, cât și cu răul, cu negrul, ca și cu albul“ () [Corola-journal/Journalistic/5421_a_6746]
-
un articol de un evazionism aproape demonstrativ despre iarna în deltă, de A.E.Baconsky (la rubrica „Carnetul scriitorului”), întregesc acest număr 3 al Gazetei literare, un număr dintre cele mai artistic orientate de pînă acum. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5108_a_6433]
-
mențiune, dar care nu face mai puțin important mesajul textului, că această paginare privilegiată poate avea legătură și cu faptul că Eugen Simion face parte începînd cu acest an din redacția fixă a revistei Gazeta literară. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5125_a_6450]
-
însoțește de fiecare dată de violența fizică. Mai mult, iată o a doua observație, cea dintâi se află la originea celei din urmă. Oricât ar tăgădui tânărul haker implicarea lui Akincilar în devastarea sediului lui „Charlie Hebdo”, este neîndoielnic că ideologia este aceea care provoacă agresiunea fizică, putând fi acuzată de incitare la violență și chiar la ucidere. Rugăciunile pașnicilor fundamentaliști catolici sunt cele care au sugerat ideea atacării teatrului. Cuvântul Domnului, ca și Cuvântul lui Mahomet, nu acționează direct, ci
Cuvântul care ucide by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5126_a_6451]
-
tip occidental. Tânărul turc de douăzeci de ani e un viitor inginer informatician, tânăra catolică pariziană, intervievată de un ziar, e studentă la științe economice, ambii proveniți din familii instruite, beneficiari ai unei școli moderne. Cu toate acestea, ei pun ideologia înaintea științei și confundă religia cu politica. Ceea ce înseamnă că școala pe care au făcut-o nu e bună. Revin la obsesia mea privitoare la o școală bazată pe știință, nu pe umanioare. Știința nu ne pune la adăpost de
Cuvântul care ucide by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5126_a_6451]
-
alege praful de societatea actuală, și abia atunci ne vom putea închina în fața gînditorului care ne-a dat implacabilele legi „obiective“ ale istoriei. Judecat după luciditatea cu care dezvăluie mecanismul epidemiei marxiste, Vladimir Tismăneanu rămîne același neobosit critic al criminalei ideologii, fiecare volum al său nuanțîndu-i trăsăturile și episoadele istorice. Într-un fel, îl învidiez pe autor, dar într-altul îl compatimesc: îl invidiez fiindcă n-a depus armele și continuă ca, în fața unor occidentali pe care propaganda mediatică i-a
Despre rădăcinile ororii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5131_a_6456]
-
niște eurodeputați care au ajuns să nu mai reprezinte azi pe nimeni. În privința volumului de față, ce sare în ochi e frecvența epitetelor religioase de care politologul face uz pentru a schița portretul comunismului. E straniu să vezi cum o ideologie care s-a declarat ateistă și care și-a făcut din „opiul poporului“ o țintă predilectă a ajuns să împrumute de la adversari tocmai însușirile pe care le repudia oficial. Din acest motiv, tabloul patogenic pe care îl alcătuiește Vladimir Tismăneanu
Despre rădăcinile ororii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5131_a_6456]
-
o sărbătoare cu subiect literar nu mai este covîrșită de politic, respectiv de analize cu scop politic și propagandistic, ci primează sau cel puțin ies în evidență texte cu adevărat festive din punct de vedere literar. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5142_a_6467]
-
să teoretică. Vladimir Tismăneanu atrage atenția asupra faptului că, pretinzând a pune bazele paradisului terestru, comunismul nu a fost, de fapt, decât o religie politică de expresie soteriologic-seculară, o himera cu capacitate de mobilizare și seducție. În partea instrumentala, cănd ideologia a devenit regim politic, explozia de resentiment social a dus la institu- ționalizarea urii, pe care a susținut-o în ritmul demonic caracteristic bolșevismului prin ostilitate în fața valorilor și prin anihilarea memoriei. „Saltul din imperiul necesității în imperiul libertății” rămâne
Redarea demnității de a gândi by Cristian Robu-Corcan () [Corola-journal/Journalistic/5330_a_6655]
-
au preluat în forță anii postcomuniști constituindu-se în așa-numita „societate necivilă” (Stephen Kotkin). Conceptul totalitar de libertate exclude libertatea celui care gândește altfel. În fond, se întreba Miłosz, cine sunt cei care nu acceptă această necesitate absolută a ideologiei? Cum cine? Cei care nu „înțeleg”. Soluția în cazul lor este glonțul sau închisoarea. Iar Vladimir Tismăneanu, în chiar prefață la ediția românească a Gândirii captive trage concluzia într-o formulare memorabilă: "Ideologia te învață că în numele unei ideologii abstracte
Redarea demnității de a gândi by Cristian Robu-Corcan () [Corola-journal/Journalistic/5330_a_6655]
-
care nu acceptă această necesitate absolută a ideologiei? Cum cine? Cei care nu „înțeleg”. Soluția în cazul lor este glonțul sau închisoarea. Iar Vladimir Tismăneanu, în chiar prefață la ediția românească a Gândirii captive trage concluzia într-o formulare memorabilă: "Ideologia te învață că în numele unei ideologii abstracte pentru umanitate să urăști oamenii în carne și oase". Soarta ideilor radicale, adică a opiului intelectualilor (Raymond Aron), pare a fi una pecetluita. Mitul societății perfecte nu este decât o fantoșa a ideologiei
Redarea demnității de a gândi by Cristian Robu-Corcan () [Corola-journal/Journalistic/5330_a_6655]
-
a ideologiei? Cum cine? Cei care nu „înțeleg”. Soluția în cazul lor este glonțul sau închisoarea. Iar Vladimir Tismăneanu, în chiar prefață la ediția românească a Gândirii captive trage concluzia într-o formulare memorabilă: "Ideologia te învață că în numele unei ideologii abstracte pentru umanitate să urăști oamenii în carne și oase". Soarta ideilor radicale, adică a opiului intelectualilor (Raymond Aron), pare a fi una pecetluita. Mitul societății perfecte nu este decât o fantoșa a ideologiei criminale. Sub criza economică, socială și
Redarea demnității de a gândi by Cristian Robu-Corcan () [Corola-journal/Journalistic/5330_a_6655]
-
Ideologia te învață că în numele unei ideologii abstracte pentru umanitate să urăști oamenii în carne și oase". Soarta ideilor radicale, adică a opiului intelectualilor (Raymond Aron), pare a fi una pecetluita. Mitul societății perfecte nu este decât o fantoșa a ideologiei criminale. Sub criza economică, socială și morală, ideologia se erodează, chiar dacă nu se pot face predicții cu privire la ritmul unei prăbușiri. De aceea, odată cu căderea regimurilor comuniste, au căzut și cele trei mari mituri care le slujeau drept gărzi de corp
Redarea demnității de a gândi by Cristian Robu-Corcan () [Corola-journal/Journalistic/5330_a_6655]
-
pentru umanitate să urăști oamenii în carne și oase". Soarta ideilor radicale, adică a opiului intelectualilor (Raymond Aron), pare a fi una pecetluita. Mitul societății perfecte nu este decât o fantoșa a ideologiei criminale. Sub criza economică, socială și morală, ideologia se erodează, chiar dacă nu se pot face predicții cu privire la ritmul unei prăbușiri. De aceea, odată cu căderea regimurilor comuniste, au căzut și cele trei mari mituri care le slujeau drept gărzi de corp: infailibilitatea, invincibilitatea și ireversibilitatea. Primele două, afirmă Vladimir
Redarea demnității de a gândi by Cristian Robu-Corcan () [Corola-journal/Journalistic/5330_a_6655]
-
-lea ca păstrător idilic al valorilor tradiționale, contrapus ideologic lumii moderne a marilor orașe, a industriei și a tehnicii; această contrapoziție la dezrădăcinarea rurală exacerbează rădăcinile ce se vor imutabile, identitatea rasialpopulară, „sângele și pământul” care se vor regăsi în ideologia nazistă, astfel încât primitoarea casă natală se transformă într-o amenințătoare și regresivă închidere față de ceilalți și de lume. Idila sigură și protectoare, continuă cercetătoarea, poate deveni preocupantă și sufocantă chiar și pentru cei care sunt profund înră dăcinați în ea
Claudio Magris - DIETER SCHLESAK sau imposibila întoarcere acasă () [Corola-journal/Journalistic/5339_a_6664]
-
e deștept, dar scrie prost“). În acest caz, estetismul devine un abuz care confiscă altor judecăți autoritatea într-un domeniu propriu. Nu totul poate fi judecat estetic, dar fără restricția autonomiei, arta spectacolului ar deveni o pîrghie ancilară în slujba ideologiei dominante. Aceste patru condiții dau criteriul după care putem respinge evenimentele care nu intră în tiparul spectacolului de tip artistic. Acolo unde lipsește măcar una dintre ele (graniță de demarcație, ficțiune artistică și degustare estetică, actori și public), acolo nu
Teatrul din afara teatrului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5349_a_6674]