13,262 matches
-
un rost, or băgat o făbricuță de prelucrat lemnu’ în ele... Și de când îi primar Mircea Tandu al nost’ s-or făcut multe altele. Și natu’ mai are pe ce să pună mâna ca să mai facă un ban... Tandu?... Tandu, ie! A lu’ maistor Tandu ficior, o fost și el în clasă cu mine... El o apucat la școli mai mari, noi, ăștilalții am rămas numa’ cu profesionala. A, Tandu, mi-am adus aminte. Era un elev brici, a făcut liceul
CRAVATA CU PICĂŢELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1684 din 11 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383137_a_384466]
-
iluminist și mi-a zis cu un aer șmecheresc-intim, făcând și cu ochiul: -Postul s-a ocupat deja. -De către cine? - Am pus un prieten de-al meu, jurist. -Este țigan? -Nuuu, e român. -Păi dacă e român, cum știe (ie)l ce probleme are comunitatea romilor? La aceste cuvinte ofensatoare, domnul primar Marcel Vela a strigat plin de furie sfântă: -Vedeți domnilor, de aceea nu vă integrați voi țiganii! -Păi cum să mă integrez, am zis eu, dacă pui la
MARCEL VELA A PUS EXPERT PE PROBLEMELE ROMILOR DIN CARANSEBEȘ UN JURIST ROMÂN de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383314_a_384643]
-
dzâce bănățanu': -Expârțul interiorizează nevoia comunitară de exprimare a vânturilor sorții. -Expârții romilor d'or fi români păstă tot în țeara asta, atunci sigur ne vom integra. -Expârțul jurist va fi înjurat de români acum daco'i zâce? -Purtătorii de ie nu pot purta sostena (3). Dă aia e recomandat portul național românesc. Domnilor români, nu vă mai substituiți cu romii. Kurau tumare kaltsen. -------------------------------------------------------------------------------------- 1-Aven amentza...pricazul dăruit atunci îl am și acum...este vorba de o recomandare. Îl vedeți în
MARCEL VELA A PUS EXPERT PE PROBLEMELE ROMILOR DIN CARANSEBEȘ UN JURIST ROMÂN de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383314_a_384643]
-
Ah - zise unul, aprinzându-și luleaua cu-n tăciune, cu-n cărbune - spuneți că omu-i o lumină pe lumea asta? Vă-nșelați, prietinilor! Vă spui eu ce e omul: omu-i oareceva oblu, oblu, care mere, mere și numa ce-o ie o dată hăis. — Frate Cancioc, zise altul, ce se uita câteodată în cruce, nu zic că n-ai dreptate, dar alta-i boala noastră; nu omu’, frate, ne doare pe noi, ci cum îl povestim. — Adevărat ai grăit, frate Parnasie - sări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
stăpân-slugă. Dimineața, când se trezea, boierul găsea cana cu cea mai limpede și rece apă de izvor, teancul cu jalbe frumos aranjat și netezit pe noptieră, iar proțapurile orânduite pe lângă perete. în picioare, la căpătâiul patului, îmbrăcată în catrință și ie din care inevitabil, rimând, ieșea miros de iasomie, Măriuca îl privea cu ochii ei mari, negri și-l întreba șoptit dacă mai are nevoie de ceva. Sigur că avea, fiind singur și burlac, dar de fiecare dată, suind la timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
auzit eu multe. Văduve care ține lumînări sub pat, d-alea groase de nuntă, și castraveți; una mi-a povestit că făcea cu un cîrnat d-ăla polonez pînă s-a infectat și-a dus-o la spital. Cu bărbații ie și mai rău. Iera la noi În sat unu dă și-a dezgropat nevasta numa la trei săptămîni de la Înmormîntare, i-a Înfipt o țigare În gură i-a desfăcut picioarele deasupra coșciugului și dă-i cu hoitu toată noaptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
se face șapte ani de cînd s-a dus - a venit pentru niște acte că vrea să vînză un teren, cum să se descurce singur În balamucu ăsta! M-a rugat să merg cu el, mai ales că ăl mic ie la mă-sa, la Brașov, zice să mai stea și la ea zece zile că ie În concediu și p-ormă pleacă la mare și vrea să fie liberă să mai petreacă și ea cît Îi tînără că — Parcă spuneați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
de o muncă grea și migăloasă, făcut în tot timpul anului. Într-adevăr, îmbrăcămintea confecționată în casă presupune desfășurarea unor activități care solicită o mare cantitate de muncă și timp. De regulă, se uită că înainte de a fi cămașă înflorată, ie, a fost un fir de in, cultivat în grădină, smulsă cu tot cu rădăcină, făcut mănunchiuri, pusă la uscat, bătut (sămânța era folosită și pentru a obține ulei prin prăjire și presare), pusă la „murat” în „Tochile”, în bălți, în Dunavăț, uscat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
jos, de la stânga la dreapta: Teleagă Vasile (cântărețul din fluier), Lupchian Vasile, Romedea Vasile, Ignătescu Mircea și Boca Alex. Gheorghe. Fotografia ne dezvăluie „alcătuirea” costumului popular, în special bundița la femei și bărbați (modelul, cruciulițele „răsturnate”, în formă de „x”), iile și cămășile bărbătești, căciulile brumării și negre, cu „fundul” plat. 2.1 - Alte forme și mijloace de manifestare a spiritului popular: Sânzienele, Crșciunul, Anul Nou și Paștele, Hramul satului, Claca, întâlnire cu fiii satului De-a lungul timpului, poporul român
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
am văzut așezat un bărbat cu barbă deasă. Când s-a ridicat să mă Întâmpine, am crezut că o să mă zdrobească, atât de Înalt era. Un munte de om. — Salut. Spune-mi pe nume, Gan. Hai, nu mai sta acolo, ia loc. M-am așezat pe un fotoliu lângă fereastră. Era un fotoliu foarte confortabil, cu mânere mari. Noaptea trecută nu reușisem să Închid un ochi. În zori, ieșisem din hotel clătinându-mă pe picioare, În căutarea unei farmacii deschise non-stop
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
râvnind la o chimie complectă a poeziei, i-a alterat puritatea. Patriotismul, pentru poeți, constă în a scrie o poezie cât mai puțin coruptibilă, în a lega destinele de viața superioară și puternică a versurilor lor. Cred că porțile țărănești, iile, balaurii, feții-frumoși, mozaicurile și zugrăvelile bizantine, conduc poezia la un stil pastiș ori pestriț. Stilul poeziei d-lui Blaga nu trebuie să fie universal, în sensul imperial al catolicismului, ci intemporal și ceresc, ca Ierusalimul ortodoxiei, care - în nici un caz
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > GÂND PRIBEAG Autor: Margareta Merlușcă Publicat în: Ediția nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Gândul îmi zboară, ca un puf de păpădie, Subțire, fin, ca borangicul de la ie, De s-ar opri măcar pe-un fir de grâu, Sau pe o piatră, cufundată într-un râu. Și de s-ar cuibări printre petalele de crin, Unde albinele își țin al lor festin, Sau în pădurea-nmiresmată de stejar
GÂND PRIBEAG de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364310_a_365639]
-
Cu fluturașii, ce dorm pe-al florilor altar. De-ar poposi pe valea cu narcise, Să-și ostoiască dorul, pe un tărâm de vise, Sau de-ar culege macii roșii din câmpie. Să toarcă fir și-apoi să țeasă parfumată ie. Însă odihna, gând pribeag, nu și-o găsește, De dorul tău, încet, încet se ofilește, Își amintește parfumul firelor de trandafir, Și de mireasma ta iubite, dulce elixir. Referință Bibliografică: Gând pribeag / Margareta Merlușcă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
GÂND PRIBEAG de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364310_a_365639]
-
de pitpalaci, Fasolea urcă veselă pe-araci, Izvoarele cu apă ne îmbie. Se culcă grâul greu de spice Și soarele, de-o vreme, arde-n draci; La coasă dau bărbații bice, Femei se scaldă-n lanul plin de maci. Sub ie sânii albi stau azi povară, Cosițele se leagăna în vânt, Ochi de bărbat privește mai flămând, Așteaptă ceasul de odihnă dinspre seară Când dorul strâns la ceasul cel de pace În ploaie de iubire s-o preface. Referință Bibliografică: Femeie
FEMEIE ÎN LANUL DE MACI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361331_a_362660]
-
se apăra de privirea cruntă pe care femeia a aruncat-o asupra sa. S-a retras cu spatele spre ușă, după ce și-a luat de pe masă țigările și bricheta. O privea uluit pe doamna avocat, având senzația că din ochii iei sar scântei ce-l pot răni dacă-l ating. După ce a ieșit, a închis ușa cu grijă și a respirat adânc, a ușurare, îndepărtându-se grăbit. „Ce p...a mă-sii vrea asta să-mi demonstreze mie, băi, frate? Face
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361348_a_362677]
-
mai este, încât puțini români roșesc văzându-și țara de poveste. Iar dintre ei, mulți incapabili de adaptare la șutit, l-au ascultat pe președinte și-n grabă s-au cărăbănit spre-abrupte zări din lumea largă cu dorul înfășat în ie, lăsându-i pe aleși să-și facă făcutele prin tâlhărie. C-așa e moda la românii de parvenire îmboldiți: Pe găinari politica-i preschimbă în niște bravi nelegiuiți, care de jertfă și onoare vor trăncăni la nesfârșit, fără să simtă
BALADA AFLĂTORILOR ÎN TREABĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363925_a_365254]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > AM MOTIVE SĂ RECLĂDESC IUBIREA Autor: Ana Maria Gîbu Publicat în: Ediția nr. 906 din 24 iunie 2013 Toate Articolele Autorului te chem de unde ești la o margine de timp mă vei recunoaște sunt fata în ie cu brâu vărgat și traistă din lăicerul de pe laiță stau lângă prispă sub bucata mea de tihnă printre scânduri în derivă umbrele nu știu cui îmi urmăresc nerăbdarea doar tăcerea din zori îmi înțelege căutările fac motocei și-i agăț de vise
AM MOTIVE SĂ RECLĂDESC IUBIREA de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364015_a_365344]
-
Autorului Frământări amare Nu dispera în frământări amare Nu irosi din bruma de speranță Nu venera icoane trecătoare Sfârșește-ți ziua în exuberanță Când haite se adună să sfâșie Un veac și un pământ năpăstuit Îmbracă iar cămașa ta de ie Și-o sabie cu vârful ascuțit Cu versul tău lovește fără teamă Nevolnicii care te-au prigonit Nu suporta o viață de cazarmă Și nici destinul celui urgisit! Iubirea ce durează-n veșnicie N-acceptă plânsete și lamentări Nici marea
FRĂMÂNTĂRI AMARE de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362329_a_363658]
-
Unde-i, mă, Jeni? Nu știu, Babace, că așa-i ziceam; era om cumsecade; pînă la urmă, mi-a părut rău de el, l-a băgat în mormînt înainte de vreme Jenica lui, dădea în el cu făcălețul ... Tulai, doamne, asta ie nebună, măi ... a crezut că ie dimineață și a plecat la servici ... Doamne, ce circ a făcut bețivana cînd s-a întors. Portarul n-a vrut s-o lase să intre. Nici dracu nu mai era în fabrică, dar ea
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]
-
sau Perișorului, îi cheamă irezistibil pe copii, să se joace și să se întreacă la coborâre. Și câte și câte alte bucurii ale scurtelor zile de iarnă. Nopțile lungi sunt ocupate cu țesutul la războaie al plocatelor, velințelor, tișlaifărelor, macaturilor, iilor, maramelor și a pânzei pe care, primăvara și vara, femeile o înălbesc pe prundul râului. Din când în când, vecini, prieteni sau rude se întâlnesc la casa unuia dintre ei, la o șezătoare, unde se lucrează, se cântă, se spun
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
mama Stanca, cu motive florale și geometrice, maramă țesută din fire subțiri de borangic, frumos ornamentată, iar pe frunte, fesul de catifea neagră brodată în filigran. în urma ei, mama Stanca, gârbovită de ani, în portul bătrânesc - cu ștergar alb, fotă, ie și peste ea, pieptar cusut cu ornamente populare, parcă coborâte din fotografia lui Luca Paul cu bătrânele satului. Veniseră să-și vadă lada de zestre, frumos gătită de un iscusit meșter popular, și mare le-a fost surprinderea și supărarea
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
pentru fiecare membru al familiei. Cea mai încântată a fost mama Suzanei, pentru cei zece metri de perdea de Pașcani. Și ceilalți s-au bucurat de micile atenții aduse din România: servicii de artizanat, un set de masă și o ie din borangic pentru Suzana, un portmoneu din piele pentru tatăl vitreg și pentru Andraș - eu îi ziceam Andrei - o curea lată din piele de toval[ Toval = piele de vacă, de vițel, de porc sau de cal, de culoare naturală, tăbăcită
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
Părintele Cleopa și Părintele Galeriu, pentru cultura brâncovenească, pentru plug, grapă și cimpoi, pentru stiloul lui Petrache Poenaru și cibernatica lui Ștefan Odobleja, pentru dacii lui Decebal și răzeșii lui Alexandru cel Bun, pentru Paștele și Crăciunurile de la Sebiș, pentru ie, altiță, zadie și opinci, pentru Rovine, Călugăreni, și Vaslui- Podu’ Înalt, pentru jiana, hațegana și brașoveana, Pentru valurile albastre ale Dunării și Lacul Roșu, pășunile și dealurile bucovinene, pentru fluierul ciobanului și naiul lui Zamfir, pentru marama de borangic și
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
România.. Aceste scene de viață, descrise admirabil, comunică între ele străbătute fiind de firul epic care este însăși sufletul autoareei, astfel că după lectura cărții ai sentimentul că vezi în fața ochilor panorama largă, bogată, fastuoasă, neliniștitoare a istoriei. Capitolul dedicat iei românești, această capodoperă de culoare, de muzicalitate și de simț artistic dus la apogeu al spiritului românesc, cu prilejul Festivalului Iei românești ținut în Canada, descrie de la fața locului peisajul, dar și emoția extraordinară a desfășurării acestei sărbători. Nu am
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA SCRIITOAREI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368472_a_369801]
-
că după lectura cărții ai sentimentul că vezi în fața ochilor panorama largă, bogată, fastuoasă, neliniștitoare a istoriei. Capitolul dedicat iei românești, această capodoperă de culoare, de muzicalitate și de simț artistic dus la apogeu al spiritului românesc, cu prilejul Festivalului Iei românești ținut în Canada, descrie de la fața locului peisajul, dar și emoția extraordinară a desfășurării acestei sărbători. Nu am citit demult un imn atât de frumos închinat Iei românești, și creativității acestui neam. Haideți să ne înfiorăm de emoția pe
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA SCRIITOAREI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368472_a_369801]