5,888 matches
-
În estimarea cheltuielilor cu utilitățile, managerul va trebui să selecteze caracteristicile zonei și să țină seama de fluctuația prețurilor. Deși utilitățile reprezintă cheltuieli ale chiriașului, și nu ar trebui incluse În bugetul planului de management, uneori proprietarul este responsabil pentru iluminarea zonelor comune, pentru energia necesară lifturilor, altor echipamente ale clădirilor. Gaz. Utilizat pentru Încălzire, gazul este o cheltuială majoră, fie plătită separat de chiriaș, fie plătită de proprietar și inclusă În chirie. Apa și canalizarea. Aceste cheltuieli sunt Încasate de
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
sau sunt vândute bunuri. În timp ce un birou poate fi amplasat În aproape orice locație și În aproape orice clădire, unele cerințe moderne de birouri fac acest lucru mult mai dificil. Aceste cerințe pot fi atât legale (de exemplu, nivelul de iluminare), cât și tehnice (de exemplu, cerințele referitoare la rețele de calculatoare). Alături de acestea, alte cerințe, cum ar fi securitatea și flexibilitatea spațiilor, au condus la crearea de clădiri specializate care sunt dedicate exclusiv sau În principal utilizării ca birouri. O
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
de așteptare sub 30 de secunde. Prezintă flexibilitate În compartimentare. Există rețele de telefon, date, conexiune internet, și chiar Building Management System (BMS), adică un sistem de administrare automatizată a clădirii, care controlează, monitorizează și comandă Încălzirea, aerul condiționat, ventilația, iluminarea și securitatea. Înălțimea pe nivel până la tavanul fals este de minim 2,7 m. Clădirea beneficiază de servicii de pază și supraveghere, Întreținere și curățenie, restaurant. În general, spațiile de Clasa A se adresează atât companiilor care au câștigat un
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
mișcare poate fi utilizat pentru controlul iluminatului În timpul orelor de funcționare a clădirii de birouri, și de detecție a intrușilor În afara orelor de funcționare. De asemenea, sistemul integrat dintr-o clădire de birouri, va permite operatorului să mențină nivelul de iluminare adecvat și să utilizeze programe presetate pentru a porni sau opri iluminatul. Această facilitate asigură managerul că luminile sunt folosite atunci când, și acolo unde este necesar, reducându-se costurile de Întreținere legate de energia electrică. Prin integrarea sistemului de securitate
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
pătrată) datorită condițiilor optime de vizibilitate și de orientare a cumpărătorilor În sala de vânzare, de amplasarea mobilierului și utilajelor, de stabilirea celor mai raționale fluxuri ale mărfurilor, personalului și cumpărătorilor. Spațiul de vânzare trebuie să dispună de condiții de iluminare naturală sau artificială care să asigure o bună vizibilitate până În cele mai Îndepărtate locuri, să permită studierea mărfurilor expuse, precum și distingerea fără efort, a Întregii palete coloristice a mărfurilor. Modul În care este organizat spațiul de vânzare ne arată, Într-
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
amintirea și „dorul nedefinit” pot coexista în poem („vreau acest paradox: memoria și noutatea”), de vreme ce constituie însuși fluxul vital care este scrisul. Esențială e forța lor de șoc, insolitul întâlnirii unor poli tensionali capabili să dea naștere „fulgerului unei imagini”, „iluminării” tulburătoare, viziunii; loc mitic al coincidenței contrariilor, al interferenței dinamice dintre real și imaginar, dintre eu și univers, într-o „incandescență sublimă”, - trimițând spre ceea ce Breton numește, în Suprarealism și pictură (1928), „câmpul psiho-fizic total”. Imaginea și, ca succesiune infinită
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
într-o peșteră, odaia ta se va umple cu zborul untdelemnos al unor lilieci uriași ș...ț Planete și sori, ca niște vaste păduri incendiate, se vor apropia de zenitul ochiului nostru” (Pădurile orchestre). Toate aceste „apoteoze rupte din aerienele iluminări” cresc însă, la autorul Actului de prezență, pe fondul unei conștiințe a însingurării poetului într-o lume deschisă, totuși, tuturor promisiunilor „revelației”. Titlul însuși al cărții, (reluându-l pe cel al unui text încheiat cu semnificativa întrebare: „Toate acestea să
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
și comparația dețin rolul principal. Toată această rețea multiplu ramificată converge spre ceea ce în Pădurile orchestre se numește „sărbătoarea poemului”. Căci poemul este o sărbătoare, un „festin” („festinuri se spărgeau prin scamă ca niște orhidee uriașe” - citim altundeva), „apoteoză” și „iluminare” tocmai în măsura în care propune un spectacol al plenitudinii ființei, într-o lume degajată de povara „realității” („Dezbracă-te de realitatea ta, cum te-ai dezbrăca de haine...”), unde orice act pare gratuit („fără nici o conjugare a utilității”), iar ființa participă la
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
de aici, acea fluidizare a viziunii, dematerializarea obiectelor, aerul halucinant-oniric, cu instabilitatea caracteristică a imaginilor, alunecările și interferențele nivelelor de reprezentare, caracterul fulgurant al imaginilor unui univers fantasmatic, senzația de absolută libertate și disponibilitate a eului: „Apoteoze rupte din aerienele iluminări. Centauri convorbind cuviincioși la ferestrele acoperite de o lumină egală. Printre arborii care păzesc cu număr socotit tăcerea și umbra fiecărei case, se străvede stiletul ascuțit al oceanului de la marginea orașului. Din când în când sirenele fug pe țărmuri și
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
industrială” invită la descoperirea de „mereu inedit” și exaltă „invenția”, iar mai apoi, - cu cât înaintăm spre zonele de influență ale suprarealismului - exercițiul apropierii, în „lumina imaginii”, a unor „realități cât mai îndepărtate între ele” trebuie să asigure accesul la „iluminare” și „miraculos”. Or, nimic nu sugerează mai bine eliberarea de orice constrângeri, absoluta libertate, decât jocul alimentat de imaginație, oferind prilejuri de uimire și încântare în fața metamorfozelor lumii, revelate și contemplate ca atare, sau provocate sub imperiul unei frenezii senzorial-afective
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
altă parte, identificarea cu diverse și numeroase euri, aparent străine propriei identități, constituie un spor de arheitate. Eminescu spunea, urmând ideea identității numerice din budism, că într-un om se ascund nenumărați oameni, pe care geniul îi descoperă cu forța iluminării lăuntrice. Cam în aceeași vreme, Rimbaud vorbea de heterogenia eului, iar, mai târziu, ca să dau un exemplu celebru, Pessoa și-a descoperit peste 70 de heteronimi creatori. Dar aceasta e o întărire, iar nu o pierdere de identitate. Din păcate
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
împotriva cutumei moderniste lovinesciene, că există undeva un domeniu înalt al spiritului în care geometria se întâlnește cu poezia, el se afla la o mare distanță, în viitor, față de modernismul naiv, sincronicizant al vremii care domina spiritele. Ion Barbu prețuia iluminările lui Rimbaud pentru fulgurațiile lor transmoderne. Într-un Cuvânt către poeți din 1941, el face o mărturie transmodernistă, lansând conceptul de lirism absolut, cu totul altceva decât modernista poezie pură a abatelui Henri Bremond: "Suflet mai degrabă religios decât artistic
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
cuprindea atât meditația de relaxare în vederea atingerii unei st]ri de calm total, cât și dezvoltarea introspecției. Această din urm] era bazat] pe trei aspecte importante ale realit]ții: efemeritatea, suferință și renunțarea la sine. Practicând meditația, a ajuns la iluminare la vârsta de 35 de ani, dup] care și-a început activitatea de propov]duire în rândul oamenilor. Vreme de 45 de ani de la iluminare a vorbit tuturor categoriilor de oameni: b]rbați și femei, ț]răni, tâmplari, brahmani, paria
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
importante ale realit]ții: efemeritatea, suferință și renunțarea la sine. Practicând meditația, a ajuns la iluminare la vârsta de 35 de ani, dup] care și-a început activitatea de propov]duire în rândul oamenilor. Vreme de 45 de ani de la iluminare a vorbit tuturor categoriilor de oameni: b]rbați și femei, ț]răni, tâmplari, brahmani, paria, regi și criminali, asceți și filosofi. Aceste discursuri s-au p]strat în dialectul pali și constituie baza studiului nostru asupra eticii budiste. Înv]ț
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
îl constituie întrebarea dac] fiecare individ ar trebui s] aspire la statutul de Buddha sau ar trebui s] se mulțumeasc] cu eliberarea de suferinț] prin atingerea st]rii de perfecțiune numite arahant. Tradiția Mah³y³na susținea ideea c], în loc s] ating] iluminarea în calitate de discipol al lui Buddha, fiecare om ar trebui s] aspire a deveni chiar Buddha, pentru a-i putea ajuta și pe alții. La fel ca urmașii tradiției Tantray³na, adepții Mah³y³nei credeau într-un ideal superior, acela de Bodhisatva, care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în anii ’80 drept „poezie SF”), este distribuit în enunțuri care pun în mișcare referințe și intenții din zona cerebrală și metapoetică: „Auzi tu neuronii cum se trezesc?/ Este patru dimineața./ Stelele au plecat dar creierul/ mai tare strălucește/ Stranii iluminări ale caselor/ mașinilor, copacilor/aparatelor dau acestei / dimineți forma unui imens/ craniu îndesat cu milioane/ de cifre de wolfram./ Psihul și psiha ce fac?/ Încă dorm în micuțul/ crâng din glastră./ Sunt atâtea ecuații roșii/ care vor plesni în această
VLASIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290609_a_291938]
-
aerului și apei curate și a liniștii de la munte. Ei erau, În general, sihaștri daoiști și budiști, care și-au trăit cea mai mare parte din viața lor luminată prin locuri inaccesibile din munți, În căutarea sănătății fizice și a iluminării. Nu e de mirare că majoritatea chinezilor din zilele noastre care au vârste foarte Înaintate sunt persoane luminate. Exemple similare de longevitate sunt și În Norvegia, Japonia, Rusia și alte țări, În care longevivii trăiesc În zone muntoase. Oamenii din
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
individuale, cărora a trebuit să le răspundă cu prioritate, dat fiind contextul sociopolitic, cultural și economic dintr-o perioadă sau alta. La început, așa cum remarca C.J. Titmus (1996, p. 9), conceptul a fost folosit oarecum difuz, în sensul de educare/iluminare a maselor largi, nuneapărat numai a adulților (de exemplu, education populaire în Franța sau Volksbildung în Germania), accepțiune ce își are originea în termenul clasic de folkeoplysning (folosit de Grundtvig, cu sensul de iluminare a maselor largi de țărani, ca
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
oarecum difuz, în sensul de educare/iluminare a maselor largi, nuneapărat numai a adulților (de exemplu, education populaire în Franța sau Volksbildung în Germania), accepțiune ce își are originea în termenul clasic de folkeoplysning (folosit de Grundtvig, cu sensul de iluminare a maselor largi de țărani, ca premisă a dezvoltării țării). Mult utilizat în spațiul scandinav, conceptul reflectă sprijinul social deosebit acordat adulților pentru continua lor dezvoltare individuală și ameliorare a competențelor (popular enlightenment), în strânsă legătură cu ideile social-democrate de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
al căror progres își aduce contribuția învățarea de-a lungul întregii vieți: planul individual, cel democratic și cel adaptativ. La nivelul individului, învățarea de-a lungul întregii vieți acționează prin sprijinul oferit acestuia de a se „elibera” de ignoranță (prin „iluminare” - dezvoltare mai ales în plan cognitiv), de dependență (prin abilitarea sa), de constrângeri (prin transformarea perspectivei asupra lor, în urma reflecției; vezi teoria învățării transformative, în subcapitolul 1.4.), de inadecvanță (prin dezvoltare personală) (Bagnall, apud Aspen, 2001). În plan democratic
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în conținutul ofertelor celor mai solicitate (s-a dezvoltat o întreagă industrie a fitness-ului și a ofertelor de îngrijire corporală și de autocunoaștere, de terapii complementare; vezi Field, 2000). Acest fenomen distonează cu concepția tradițională a educației adulților ca iluminare, ca participare, mișcare socială și implicare comunitară (bisericile se golesc, întâlnirile sindicale se răresc și se micșorează, mișcările feministe sau cele ecologiste sunt mai puțin vizibile). Asistăm deci la un declin al valorilor colective, ceea ce este oarecum explicabil, în condițiile
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
caracterizată ca fiind: - emergentă: multe dintre cunoștințe și idei se produc în prealabil, parțial la nivel inconștient, printr-o restructurare a proceselor cognitive la nivel cerebral, pentru ca apoi să devină conștiente. Sunt acele cunoștințe care vin din interior, ca o „iluminare”, așa-numitele experiențe de tipul „aha” și „am găsit”; - determinată de structuri: structurile de cunoaștere construite în procesul filogenezei și al ontogenezei sunt cadre de înțelegere a lumii, sunt referențiale și ne ajută să construim și să înțelegem realitatea. Desigur
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
tehnice pe această idee. Orientarea cognitivistă (gestaltistă) vede învățarea ca fiind determinată de structura cognitivă a individului, stimulii veniți din exterior fiind prelucrați prin angajarea activă a minții. Cognitiviștii punctează procesele care au loc în crearea răspunsurilor, organizarea percepțiilor, producerea „iluminării”, psihologi precum Piaget, Ausubel, Bruner sau Gagne oferind multe exemple despre cum înțelegerea procesului mental poate fi aplicată în procesul instrucțional. Pentru a învăța, înțelegerea este absolut necesară, materialul de învățat se cere a fi structurat în unități logice, construite
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
strâns legată de ideea bunăstării sociale, fiind văzută mai mult prin prisma contribuției sale la dezvoltarea social-economică, prin instrumentalizarea forței de muncă, acum, mai ales prin perspectiva umanistă asupra educației, este considerată ca având un aport direct la dezvoltarea și iluminarea personală, ca bază pentru fericirea și demnitatea umană. Această perspectivă afirmă abilitatea individului de a alege, de a opta pentru tipul de persoană care dorește să fie. Schimbările în modul de viață al individului din societatea postmodernă, ca și rolurile
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cursantul în schimbarea unor anumite atribute ale mediului, cum ar fi, de exemplu, modificarea temperaturii, a aranjamentului mobilei sau a altor variabile mai mult sau mai puțin aflate sub controlul său; - amenajarea cadrului ține de aranjamentul spațial, de tipul de iluminare, de mobilă, de echipamentele din mediul de învățare sau de distribuția spațială a cursanților, dar și de obiectivele de învățare stabilite, care impun cerințe specifice. Caseta nr. 1 În momentul în care cursanții intră într-o „sală de clasă”, vor
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]