3,989 matches
-
identitate, ordine și unitate, celălalt prin dorința de diferență, fluxuri și linii de mișcare. "Prozaica politică", în favoarea căreia argumentează Campbell și alții, utilizează acest limbaj deleuzian pentru a scoate în evidență noua dinamică și noile necesități politice create de refugiați, imigranți și noile mișcări sociale ce întâlnesc și depășesc forma-Stat. Aceste grupuri și mișcări "transversale" nu numai că trec dincolo de frontierele naționale, dar ele pun la îndoială organizarea teritorială a vieții politice moderne. Așa cum afirmă Roland Bleiker (2000: 2), ele "pun
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
deteritorializare prin funcțiile ce le îndeplinesc, eludând codurile și practicile spațiale ale actorilor dominanți și făcând posibilă o critică a reteritorializării și excluderii, ca moduri ale statului suveran (2000: Capitolul 7). Aceeași situație se aplică și în cazul refugiaților și imigranților. Ei relaționează altfel spațiul, prin comparație cu cetățenii. Având un caracter nomad mai degrabă decât sedentar, ei sunt definiți prin mișcarea pe care o practică prin și între spațiile politice. Ei problematizează și desfid "imperativul teritorial" al statului suveran (Soguk
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
sunt atribuite statului suveran. Însăși existența refugiatului/străinului pune sub semnul întrebării viața stabilă și suverană a comunității politice, dezvăluind înstrăinarea care este împărtășită atât de cetățeni, cât și de refugiați. Așa cum subliniază Soguk și Whitehall (1999: 675), refugiații și imigranții, traversând frontierele statale și evitând capturarea, au ca efect ruperea narativelor constituente tradiționale ale relațiilor internaționale. Suveranitatea și etica excluderii Critica etică a postmodernismului asupra suveranității statului trebuie înțeleasă în relație cu critica deconstructivă a totalizării și a efectului deterito-rializant
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Când se dau ajutoare acestora, muncitorii se plâng fiindcă doar ei plătesc, fiindcă ajutoarele sunt prea mari... Intervievații lui Dubet au impresia că în lumea actuală trăim îngrădiți sus de puternicii invizibili, cu venituri halucinante și jos de sărăcime, de imigranți etc. Dacă altădată visul era de a trăi într-o societate fără clase sociale, acum ne temem de inegalități între oameni fără societate... În fața violenței actuale (foarte mult mediatizate), unii ne neliniștesc cu potențialul de război acumulat, alții cu discursuri
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Americanii sunt chiar mai religioși decât cei din societățile europene 31, iar inventivitatea lor în materie de religie este foarte mare: tele-evanghelizarea, comunități religioase care fac cercetări privind satisfacția enoriașilor, nu așteaptă pasiv să le vină alții, "fac ofertă religioasă" imigranților, promit acces la putere, la bogăție, la tehnici garantate de slăbire etc. Nu puțini indivizi părăsesc religia de apartenență pentru altele mai atractive 32... Islamul a câștigat vizibilitate în viața publică prin intelectualii musulmani, prin imigranții "purtători de cuvânt"33
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
alții, "fac ofertă religioasă" imigranților, promit acces la putere, la bogăție, la tehnici garantate de slăbire etc. Nu puțini indivizi părăsesc religia de apartenență pentru altele mai atractive 32... Islamul a câștigat vizibilitate în viața publică prin intelectualii musulmani, prin imigranții "purtători de cuvânt"33 etc. Ca să nu asociem imediat "terorismul" cu "islamic" este nevoie de un nou cadru de inteligibilitate care să surprindă "ascensiunea islamului"34, modul în care religia islamică formează, modelează viața personală, publică și politică a musulmanilor
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
fost puse în "modernizarea societății prin urbanizare", în redescoperirea "rolului orașului în creșterea economică", "vector al modernizării sociale", al "modernizării acțiunii publice". Reușita depinde mult de solidaritatea urbană în condițiile crizei financiare și economice, ale "fricii de săraci și de imigranți". De-a lungul anilor, evoluția urbană s-a corelat cu democrația, practica urbanistică fiind corelată cu reglementările politice ce vizau evitarea tensiunilor dintre "clasele sociale", epidemiile, revoltele. Urbanizarea a devenit o preocupare care a cerut acțiune colectivă, a cerut planificare
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
beneficia de mijloace (financiare) suplimentare; acompanierea școlilor pentru facilitarea însușirii cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor, a învățării cetățeniei, constituirii de centre de resurse, încurajării voluntariatului etc.; "femeile de legătură", mediatoarele sociale și culturale care favorizează comunicarea cu serviciile administrative a cetățenilor imigranți (pot informa, facilita întocmirea de dosare etc.); agenții care pot contribui la formarea actorilor locali ai integrării în cadrul politicii orașului etc. În 1999, în Franța, Direcția Generală a Urbanismului, Habitatului și Construcțiilor, Delegația Interministerială a Orașului și Uniunea națională a
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
tră mai bine, împăcat cu sine și cu ceilalți. Democrația se poate instaura cu adevărat acolo unde oamenii vor să trăiască mai bine împreună, egali și diferiți. În cartierul B sunt concentrate cele mai diverse categorii de populație, mai ales imigranți, șomajul este mare, precaritatea persistentă. Cu câțiva ani în urmă a luat ființă un consiliu de cartier, cu o copreședintă din partea primăriei, una din partea locuitorilor și alte 17 membri. Activitatea consiliului viza mobilizarea populației, prin parteneriat cu o asociație foarte
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
psiho-sociale ale recursului la medic, raționalizarea raporturilor între medicină și societate, problemele ce apar în funcționarea instituției, impactul crizei economico-financiare actuale (o dată cu creșterea șomajului, a reducerii cheltuielilor pentru sănătate etc.329). Sunt studiate: asistența medicală ambulatorie, intervenția familiei bolnavului, pacienții imigranți, colaborarea medicilor cu asistenții sociali, efectele constrângerilor instituției asupra pacienților 330 etc.; • reabilitarea, reintegrarea socială a bolnavilor (apariția unei boli cronice grave întrerupe continuitatea biografiei personale; odată cu adoptarea rolului de bolnav, funcțiile și statutul social al individului sunt destabilizate, amenințate
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
tîrziu, Marea Britanie avea o populație totală de 44.795.000, dintre care 39.952.000 de locuitori în Anglia și în Wales. În anii 1920, numărul emigranților (1.013.000) este de cinci ori mai mare decît numărul imigranților (184.000). Între 1920-1940, rata nașterilor scade de la 16‰ la sub 15 ‰. Războaiele purtate de Marea Britanie în epoca victoriană ("Queen Victoria's Little Wars", cum le-a numit un istoric militar britanic într-o carte, v. Bibliografia), deși s-au
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
avut loc între Imperiul Britanic și Republica Transvaal, aliată cu Statul Liber Orange. Cauzele acestui conflict militar de proporții trebuie căutate în descoperirea la 1886 a unor importante mine de aur în Witwatersrand (Transvaal) care a atras un val de imigranți de c. 60.000-80.000 în ceea ce se credea a fi un al doilea Eldorado. Aceștia sînt numiți colectiv uitlander, adică "străini" (în germană outlander, în germană Ausländer). Speriat de proporțiile imigrației, guvernul din Transvaal al lui Ohm Kruger adoptă
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
ușor de controlat. Asimilarea. Aceasta a fost soluția americană. Din anii 1840 pînă în 1920, cultura dominantă, instituită în timpul secolelor de conducere colonială și de independență de către coloniștii albi veniți în principal din Marea Britanie, s-a confruntat cu valurile de imigranți de origine non-britanică, din Irlanda, Scandinavia, Germania, Polonia, Italia și din alte părți imigranți ușor de deosebit prin diferențele de limbă (exceptînd irlandezii), religie, alimentație, îmbrăcăminte, obiceiuri, conduite, vecinătate și după alte particularități. Pe la 1910, cel puțin unul din cinci
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
1920, cultura dominantă, instituită în timpul secolelor de conducere colonială și de independență de către coloniștii albi veniți în principal din Marea Britanie, s-a confruntat cu valurile de imigranți de origine non-britanică, din Irlanda, Scandinavia, Germania, Polonia, Italia și din alte părți imigranți ușor de deosebit prin diferențele de limbă (exceptînd irlandezii), religie, alimentație, îmbrăcăminte, obiceiuri, conduite, vecinătate și după alte particularități. Pe la 1910, cel puțin unul din cinci albi rezidenți în Statele Unite erau originari din alte părți; în plus, părinții a mai
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
cel puțin unul din cinci albi rezidenți în Statele Unite erau originari din alte părți; în plus, părinții a mai mult de unul din patru albi născuți aici, se născuseră în altă parte. Totuși, după una sau două generații de la sosirea imigranților în SUA, urmașii lor erau deja integrați în cultura dominantă, atît de complet încît, deși mulți americani de astăzi mai păstrează oarecum atașamentul față de cultura țării lor de origine, loialitatea politică și identitatea lor dominantă este americană. În ciuda reușitei impresionante
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
procesul asimilării a redus conflictele culturale pe care le-ar fi provocat în alte circumstanțe imigrarea masivă, experiența americană dezvăluie cîteva deficiențe ale acestei soluții. Pentru început problematica asimilării a fost cu mult înlesnită prin faptul că marea majoritate a imigranților adulți veniți în SUA pentru o viață mai bună, erau destul de dornici să se naturalizeze, să devină "adevărați americani". Iar urmașii lor au fost și mai dornici să o facă. Astfel, asimilarea a fost mai ales voluntară sau declanșată de
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
urmașii lor au fost și mai dornici să o facă. Astfel, asimilarea a fost mai ales voluntară sau declanșată de mecanismele sociale (cum ar fi rușinea) care au diminuat necesitatea intervenției coercitive a statului 3. Dacă o populație masivă de imigranți a fost în ansamblu asimilată cu succes, atunci cînd societatea americană s-a confruntat cu neînțelegeri mai profunde de natură culturală sau rasială, limitele pînă la care s-a îndeplinit acest proces au fost în scurt timp dezvăluite. În timpul ciocnirilor
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
constrîngere, colonizării forțate, izolării față de nucleul societății. De asemenea, societatea americană n-a putut asimila mulțimea de sclavi afro-americani și nici pe urmașii acestora care, în mod ironic, ca și indienii, locuiau pe acest continent cu mult înaintea sosirii celorlalți imigranți. Barierele de castă impuse pe temeiuri rasiale au reprimat efectiv asimilarea. O nereușită oarecum similară a avut loc la sfîrșitul secolului al XX-lea cînd au sosit imigranți din Asia pentru a lucra ca muncitori la căi ferate și ferme
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
ca și indienii, locuiau pe acest continent cu mult înaintea sosirii celorlalți imigranți. Barierele de castă impuse pe temeiuri rasiale au reprimat efectiv asimilarea. O nereușită oarecum similară a avut loc la sfîrșitul secolului al XX-lea cînd au sosit imigranți din Asia pentru a lucra ca muncitori la căi ferate și ferme. A mai fost un diferend pe care asimilarea nu l-a putut aplana. La începutul secolului al XIX-lea s-a dezvoltat o subcultură, o economie și o
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
cît posibil, în interiorul patriei-mamă. Această problemă a complicat problema independenței provinciei Quebec din Canada. Deși mulți cetățeni francofoni din Quebec doresc să fie complet independenți, în provincie există un număr important de cetățeni non-francofoni vorbitori de limbă engleză, băștinași și imigranți care doresc să rămînă cetățeni canadieni. Deși teoretic ar fi posibilă o împărțire teritorială complicată, prin care majoritatea celor care au preferat să rămînă canadieni să o poată face, nu este clar dacă ea se va dovedi posibilă din punct
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
etnice care locuiau în regiunile lor istorice, asemeni scoțienilor și galezilor din Marea Britanie și vorbitorilor de limbă franceză din Quebec, și mulți alții. În al doilea rînd, diversitatea culturală din vechile țări democratice a sporit printr-un număr crescînd de imigranți, de obicei marcați de diferențe etnice, lingvistice, religioase și culturale, care îi deosebeau de populația dominantă. Din multe motive, imigrația legală și ilegală contribuie, cu siguranță, la o intensificare considerabilă a diversității culturale în interiorul democrațiilor mai vechi. De exemplu, diferențele
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
încercînd din răsputeri să scape de violență, represiune, teroarea genocidului, "epurare etnică", înfometare și de alte orori cu care s-au confruntat în țările de origine. Presiunilor interne li s-au alăturat și cele externe. Patronii au sperat să angajeze imigranți cu un nivel de plată și condiții de muncă scăzute, care nu-i mai atrăgeau pe cetățenii nativi. Imigranții abia sosiți în țară doreau ca rudele din străinătate să li se alăture. Cetățenii animați de considerente umanitare și de un
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
s-au confruntat în țările de origine. Presiunilor interne li s-au alăturat și cele externe. Patronii au sperat să angajeze imigranți cu un nivel de plată și condiții de muncă scăzute, care nu-i mai atrăgeau pe cetățenii nativi. Imigranții abia sosiți în țară doreau ca rudele din străinătate să li se alăture. Cetățenii animați de considerente umanitare și de un spirit elementar de dreptate nu erau dispuși să-i oblige pe refugiați să rămînă în lagărele în care fuseseră
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
apariția tîrzie a orașelor moderne, dar și prin umplerea acestui gol onomasiologic de către sinonimul provenit din slavă, grădiște. Hațeg Este numele unui oraș din județul Hunedoara, al unui sat din județul Alba, al altuia din județul Constanța (întemeiat, probabil, de imigranți din zona Hațegului) și al unui lac (aflat în Depresiunea Hațegului). Formate prin polarizare sunt topo nimele Hațegana (sat în județul Alba și vîrf în Culoarul Central Făgărășan), Depresiunea Hațegului (cunoscută încă din vechime ca Țara Hațegului), Geoparcul Dinozaurilor Țara
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
folosite concomitent de vorbitori este acreditată cu prestigiu mai mare, aceasta este, în mod frecvent, sursă permanentă de modificări pentru cealaltă limbă, în care se împrumută adesea și cuvinte inutile. În acest sens, se poate aminti situația bine cunoscută a imigranților din SUA, care împrumută în limba lor maternă multe cuvinte din engleză, pentru a arăta cât de bine s-au adaptat la cultura americană. La noi, avalanșa de americanisme din „romgleza“ contemporană are drept unică justificare snobismul; bilingvismul nu este
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]