2,209 matches
-
60). Personalistul italian LUIGI STEFANINI (1891-1956) ține în spirit personalist să atragă atenția că obiectul educației nu este omul abstract, ci "acest copil", "această persoană", în toată singularitatea sa. În consecință, acțiunea educatorului constă nu în a transmite o "știință impersonală", valabilă pentru toată lumea, fără deosebire, ci în solicitarea "ființei singulare" de a se educa pe sine însăși. Educația nu este altceva decît autoeducație. O astfel de înțelegere a procesului educațional înseamnă, după opinia lui L. Stefanini, a "personaliza școala" (12
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
În ce constau acestea? Toate acțiunile elevilor erau ordonate de monitor în cazul primului stil; copiii erau lipsiți de posibilitatea de a alege, de a-și manifesta într-un fel oarecare inițiativa; în relațiile cu copiii, monitorul era amical, dar impersonal. Stilul democratic a oferit elevilor prilejul de a discuta modalitățile de lucru și de a decide prin participarea întregului grup; monitorul încuraja astfel de manifestări. Stilul "laissez-faire" acorda deplină libertate de decizie; monitorul nu intervenea decît atunci cînd era solicitat
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pur și simplu aceasta: Dați-mi ceea ce vreau, ca să pot dovedi prin aceasta că eu sunt mai puternic decât voi. Unde începe dreptul, unde se sfârșește? Într-un stat unde puterea este rău organizată, unde legile și guvernul au devenit impersonale prin faptul drepturilor fără număr, pe care liberalismul le-a creat, eu văd un nou drept de a mă arunca, prin legea celui mai puternic, asupra tuturor ordinelor și regulamentelor stabilite și de a le răsturna; de a pune mâna
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
fost temelia minei, săpată de noi sub poporul creștinilor, sau mai bine zis sub popoarele creștinilor. Într-un viitor apropiat noi vom crea responsabilitatea președinților. Atunci noi vom face să treacă, fără să ne sfiim, lucrurile pentru care creatura noastră impersonală va răspunde. Ce ne interesează dacă rândurile acelora care aspiră la putere devin mai rare dacă se produc, din lipsă de președinte, încurcături în stare să dezorganizeze complet țara? Pentru a ajunge la acest rezultat, noi vom pune la cale
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
de luptă cu bisericile existente. Probleme ale presei contemporane. Organizarea poliției. Poliția voluntară. Spionajul după modelul aceluia al societății evreiești. Abuzurile de putere. Baroul creează oameni reci, cruzi, îndărătnici, fără principii, care se opun în orice ocazie pe un teren impersonal, curat legal. Ei sunt obișnuiți a vedea totul în folosul apărării, și nu pentru binele social, în general ei nu refuză nici o apărare, căutând să obțină achitarea cu orice preț, agățându-se de subtilitățile jurisprudenței și prin aceasta ei demoralizează
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
activarea supervizatului”, „responsabilitate mutuală pentru dezvoltarea proiectului”, „supervizatul se automotivează”, „relația este mai puțin formală”; supervizarea orientată spre sarcină are următoarele atribute: „acumularea de cunoștințe și abilități”, „centrarea spre rezultate”, „supervizorul definește sarcinile”, „constrângerile de timp sunt importante”, „relații mai impersonale” și „recompense extrinseci”. stilul de supervizor orientat spre persoană are atribute ca: „aspirația ca supervizatul să devină expert”, „încurajarea supervizatului să se schimbe, să evolueze”, „sarcini mutual agreate”, „inițierea în comun a graficului de activități”, „relații mai personale”, „motivații intrinseci
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
momentul consemnării discuțiilor (în 2005). Discuția de grup a fost completată cu precizările supervizorului, care tocmai venise în comună cu prilejul finalizării altui proiect FRDS de mică infrastructură rurală. Ulterior, am adaptat stilul relatărilor și le-am folosit la modul impersonal, pentru a le da o formă mai clară, exemplificat orie pentru conținutul și funcționalitatea vizitelor de supervizare. Am omis voit aprecierile, notele emoționale și menționarea unor acțiuni rutiniere obligatorii efectuate de supervizor (verificarea actelor financiare), care puteau estompa caracterul de
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
în mass-media. Odată atins acest obiectiv produsul va avea o carieră fulminantă pentru că va avea puterea de a provoca automat plăcere în creierul consumatorului, independent de calitatea sa intrinsecă. Această formă de influențare a maselor este la fel de puternică pe cât de impersonală și uniformizantă; ea reduce finețea produselor,a gusturilor, precum și a culturii. Pentru mai multe informații Born, C., Meindl, T., Poeppel, E., Schoenberg, S. (2006), „Brand perception - Evaluation of cortical activation using fMRI”, Annual meeting of the Radiological Society of North
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
în structura să-și piardă. 3.Motivează prezența primei virgule. 4.Integrează fragmentele în momentele subiectului. 5.Transcrie două coordonate spațiale. 6.Evidențiază locul personajului Ilie Moromete în lumea satului, așa cum reiese din fragmentele date. 7. Comentează semnificația verbului impersonal se pare. 8. Prezintă, în 4-6 rânduri, tema timpului pe baza fragmentelor. 9. Ilustrează două trăsături ale prozei realiste, la alegere. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
astăzi este un fel de superstiție privind rostirea sau nu a unor cuvinte. Nu este bine să spui numele diavolului, sau să pui copilului un nume care a adus altuia ghinion, sau să rostești numele Zânelor (de aceea se foloseau impersonalele Iele, Dânsele, Frumoasele) etc. În multe lucrări de etnografie, ursitoarele ce se înfățișează la patul nou-născutului rostesc unele cuvinte care-i pecetluiesc destinul micuțului. Auzirea lor, de către mamă, în special, poate aduce ghinion familiei. "Acest băiat/ Ce l-am rădicat
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
constituirea nivelurilor multiple de semnificare; se manifestă ca reunire a nivelului expresiei cu cel al semnificațiilor, generând un sistem de semne complex. Textele nonliterare se caracterizează prin referentul real, prin dominanta logică, rațională, prin limbaj preponderent denotativ, prin expresie obiectiv impersonală (texte științifice sau oficial administrative) ori prin expresie subiectivă și expresivă, fără intenționalitate estetică (discursul/textul colocvial). Texte de graniță/de frontieră - literatura document și literatura de grad secund: jurnalele literare/intime/de călătorie, reportaje literare, amintiri, memorii, eseuri literare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de închidere care reformulează tema și rema întro sinteză ușor de memorat de către receptor. Particularități ale discursului informativ: - prezintă informații obiective (definiții, date statistice, evenimente atestate documen tar etc.) dintro perspectivă neutră, obiectivă (emițătorul se estompează complet); - limbajul este obiectiv, impersonal, neutru din punct de vedere stilistic (predomină enunțurile impersonale - persoana a IIIa gramaticală - și timpul prezent al verbelor); lexicul specializat este marcat de termeni științifici specifici domeniului; - organizarea textuală este caracterizată prin coerență în planul semnificației (asigurată prin tema unică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ușor de memorat de către receptor. Particularități ale discursului informativ: - prezintă informații obiective (definiții, date statistice, evenimente atestate documen tar etc.) dintro perspectivă neutră, obiectivă (emițătorul se estompează complet); - limbajul este obiectiv, impersonal, neutru din punct de vedere stilistic (predomină enunțurile impersonale - persoana a IIIa gramaticală - și timpul prezent al verbelor); lexicul specializat este marcat de termeni științifici specifici domeniului; - organizarea textuală este caracterizată prin coerență în planul semnificației (asigurată prin tema unică, prin operatori textuali și conectori specifici: situare spațio temporală
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sau de o interogație care să genereze reflecția asupra viitorului. Particularități ale discursului argumentativ: - textul științific de tip argumentativ (demonstrația științifică) se caracterizează prin informații obiective, prin referințe și dovezi certe, prin perspectiva imparțială, obiectivă (emițător neimplicat), prin limbaj denotativ, impersonal, prin lexicul specializat etc.; - textul argumentativ din sfera mass mediei, a vieții publice ori private adaugă informa țiilor obiective, întro măsură mai mare sau mai mică, judecăți de valoare, aserțiuni subiective sau speculative, formulate dintro perspectivă asumată, subiectivă. Limbajul, denotativ
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Forme ale discursului oral: comunicări în cadrul unor colocvii/sesiuni științifice (disertație, prelegere, expunere, susținere de proiect etc.), dezbateri științifice, intervenții, prezentări și demonstrații tehnice etc. CARACTERISTICI: - textele științifice sunt nonliterare, ilustrând toate calitățile generale ale stilului; discursul este obiectiv și impersonal, fără abateri de la normele limbii literare; tipurile de texte specifice sunt cele demonstrative, explicative și argumentative, informative și ex plicative, asertive, polemice etc.; - dezvoltarea componentei informative se realizează prin demersul logic (raționamente de tip inductiv, deductiv etc.), printrun aparat critic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
limbaj denotativ, cu termeni științifici/teh nici (neologisme de circulație internațională), cu abrevieri și simboluri specifice domeniului (metalimbajele proprii fiecărei științe); - la nivel morfosintactic sunt folosite frecvent construcții argumentative (structuri sintactice de argumentare, conectori, modalizatori etc.), verbe evaluative, forme verbale impersonale sau la persoana I plural (pluralul academic/al autorului) etc. Aspecte particulare - Studiile critice/eseurile din sfera științelor literaturii (istoria și critica literară, estetica și hermeneutica, literatura comparată etc.) alcătuiesc o categorie aparte de texte științifice. Discursul critic de tip
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
intervenția, dez baterile oficiale, negocierile, interviul de angajare, alocuțiunea, toastul. CARACTERISTICI: - textele redactate în stil oficial și discursurile specifice respectă normele limbii literare și evidențiază toate calitățile generale ale stilului; - nivelul lexicosemantic se remarcă prin limbajul denotativ, cu enunțuri obiective, impersonale, printro terminologie specifică (adecvată ariilor funcționale: juridică, administrativă, economică, politică, diplomatică ș.a.); creația lingvistică este eliminată în favoarea stereotipiilor de limbaj, a clișeului lingvistic; - nivelul morfosintactic este caracterizat prin ocurența mare a verbelor (la indicativ sau infinitiv, la diateza reflexivă și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ariilor funcționale: juridică, administrativă, economică, politică, diplomatică ș.a.); creația lingvistică este eliminată în favoarea stereotipiilor de limbaj, a clișeului lingvistic; - nivelul morfosintactic este caracterizat prin ocurența mare a verbelor (la indicativ sau infinitiv, la diateza reflexivă și pasivă)/a expresiilor verbale impersonale, a unor adverbe specifice (obligatoriu, permis, interzis, efectiv, corespunzător etc.) sau a locuțiunilor prepoziționale (cu privire la, în funcție de, în raport cu, față de, în afară de, în decurs de, în vederea, referitor la, în consens cu, în scopul, în calitate de etc.), prin tipare sintactice oficializate prin uz (formule de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
să aplice preve derile legale (persoane juridice), receptorul specializat (juristul, persoană fizică), recep tori nespe cializați care se informează asupra conținutului documentelor legislative. - În cazul discursurilor academice, diplomatice sau politice, funcția informativă este dublată de o funcție persuasivă, iar caracterul impersonal specific stilului oficial poate fi atenuat prin formule personalizate de adresare, prin enunțuri formulate întro notă personală. - Corespondența oficială (diplomatică, de afaceri etc.) este caracterizată printrun discurs protocolar care poate adopta o tonalitate obiectivă, impersonală sau un ton perso nalizat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
o funcție persuasivă, iar caracterul impersonal specific stilului oficial poate fi atenuat prin formule personalizate de adresare, prin enunțuri formulate întro notă personală. - Corespondența oficială (diplomatică, de afaceri etc.) este caracterizată printrun discurs protocolar care poate adopta o tonalitate obiectivă, impersonală sau un ton perso nalizat, cu elemente subiective. 4.3. Stilul publicistic Stilul publicistic are ca sferă de utilizare mass media, îndeplinind funcția informativă și funcția persuasivă. Scopurile comunicării pot fi multiple: mediatizarea unor informații de interes public, scop educativ
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
a vieții - surprinzând raportul dintre om și mediul său natural, social și istoric. Portretul este frecvent focalizat asupra unei dominante morale (personaje caractere) sau asupra unei carențe ereditare (pe care o vor accentua na turaliștii). - Cultivarea unui stil sobru, adesea impersonal sau anticalofil: „Modalitatea de redare trebuie să fie cât mai simplă, pentru ca toți să o poată înțelege.“ (G. Larroux, Le Réalisme) - Diversitatea modelelor realiste: realismul obiectiv (de observație: Comedia umană de Honoré de Balzac; romanul balzacian Enigma Otiliei de G.
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cărei prezență nu este vizibilă în text. Tipul de discurs care reliefează un asemenea narator este alcătuit din enunțurile la persoana a IIIa, obiective, neutre din punct de vedere afectiv. E asociat ipostazei de narator obiectiv, al cărui discurs este impersonal. Un exemplu poate fi romanul obiectiv Ion de Liviu Rebreanu. Naratorul reprezentabil este subiectiv, exprimând direct sau indirect aserțiuni ale autorului concret. El interpretează, califică sau comentează evenimentele sau personajele, dintro perspectivă personalizată. Își asumă explicit o atitudine participativă, semnalată
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
exemplu), ale modernismului (Blaga, Arghezi, Emil Botta etc.), ale neomodernismului (Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana ș.a.) sau ale postmodernismului (generațiile ’80, ’90). Lirismul obiectiv disimulează prezența eului poetic, substituindo cu alte prezențe lirice sau estompând vocea lirică sub aparența impersonală a unui discurs anonim. Acesta are ca marcă textuală persoana a IIIa gramaticală, fără să excludă însă toate semnalele stilistice sau lexicosemantice ale subiectivității. Tudor Vianu identifica în studiile sale de stilistică, în afara liricii eului, o „lirică mascată“ și o
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Lirica rolurilor se apropie astfel de expresia dramatică, devenind „un lirism repre zentabil, o poezie teatrală“ (G. Călinescu). Este prezentă în idilele lui Coșbuc, în poeme barbiene precum Domnișoara Hus ori în cele soresciene din volumul La lilieci etc. - Lirismul impersonal reprezintă o altă formă de obiectivare a stării lirice, în care discursul este formulat la persoana a IIIa, fără a desemna o prezență intermediară, un „personaj“, ca în lirica măștilor ori a rolurilor. Cultivat mai ales de poeții parnasieni, acest
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
faptul că această rețea te matică polarizată prin antiteză este susținută prin structurarea semnificativă a discursu lui poetic. În primul rând, viziunea eminesciană originală asupra menirii artistului se concretizează într un discurs gnomic ce disimulează prezența eului liric sub „masca“ impersonală a persoanei a IIIa (el, poetul). În al doilea rând, tiparele diferite de versificație ale celor două secvențe sugerează subtil monotonia, repetitivitatea modelului existențial al omului comun (sextina are ritm trohaic și rimă împerecheată), în opoziție cu unicitatea poetului nepereche
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]