2,320 matches
-
sensuri în versurile lui Perpessicius. Venită la redacție, doamna B. m-a surprins dactilografiind cîteva din „constatările provinciale”. A trebuit să-i citesc două. A apreciat că „scriu frumos”. Fac un pas către literatura de ficțiune, i-am zis, și, incitat de „compliment”, i-am povestit proiectul Anamnezei, dificultățile eroului, tensiunile sale, absențele care l-au marcat. „Anamneză” în sensul răscolirii tuturor cauzelor. Explicînd, cred că am spus prea mult sau, mai exact, prea multe. „în sfîrșit, aflu și eu ceva
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ce-mi sugerează viața curentă. Rezistă în captivitate doar cei ce au puterea de a face ca pereții celulei să devină de sticlă. Desigur, pot să mă ajut de lectură, dar nu cea a cărților despre actualitate(care fie mă „incită”, fie mă dezamăgesc), ci a celor dintr-o epocă de autentic optimism. În istoria noastră, singura de acest fel e patruzecioptismul. Am să mă întorc deci la Bălcescu, la Russo, la Alecsandri și, mai ales, la mereu echilibratul și spiritualul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
erau destinate, chiar dacă în mod subconștient, pentru unii dintre autori, concetățenilor. În cele din urmă, prin intermediul Europei Libere, românii se adresau românilor. Ei își răspund, se completează, stabilesc un dialog. O spune cel mai bine Cosmina Cosmin, țigancă din Cluj, incitată de scrisoarea unui alt țigan din România, Alexandru Danciu: Postul de radio Europa Liberă a contribuit și contribuie în mod admirabil la crearea unei comunicări între noi, cei din România, cei care scrâșnim sub nedreptate și teroare fără a avea
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
tocmai o părăseam. L-am redescoperit recent, uluit, Într-un plic gri, uzat. Un articol din revista Flacăra, apărut la 26 martie 1981 și intitulat „Vânătoarea de vrăjitoare din strada Trapezului”. Dobândise pentru mine și semnificație personală. Textul acesta mă incitase să pun În alertă gândurile care se tot intersectaseră În minte și pe hârtie În preliminariile unui roman care Își căuta forma și să Încep, brusc, scrierea Plicului negru. Cele descrise În articolul de revistă (pe care nu Întâmplător cenzorul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
până la urmă. Cine mai avea, ca acest bolnav de atâtea boli și obsedat de atâtea cărți, asemenea trăire literară?... gândeam În acea clipă, fără să i-o spun. În situația lui, să se apuce, brusc, să-l citească pe Vlahuță? Incitat de recenzia cărții unei tinere scriitoare, fie și supra-talentată? Am simțit intensa participativitate și la cronicile pe care mi le dedicase, cu deosebire la Octombrie, ora opt, În plin scandal de presă, când devenisem obiectul atacurilor repetate dinspre Săptămâna, Luceafărul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
dialog pe care aș fi vrut să-l uit. Măcar pentru o vreme, pentru oricât de scurtă vreme. Nevoie de uitare, imposibilitatea ei. * După câteva săptămâni de izolare, am căutat oamenii. Berlinul s-a Însuflețit, treptat, dezvăluindu-și ritmul, diversitatea. Incitat de contrastele orașului; nu doar de populația sa eterogenă sau de scindarea sa politică și administrativă. Patriarhalitatea cartierelor, risipite confortabil Între păduri și lacuri, enclave pastorale, cărora bunăstarea le conferă aspectul de soliditate impunătoare și Înlesnirile civilizației. În contrast, pulsația
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
paharul de whisky la capul patului, aveam cu totul alte sentimente față de Rudin. Îl priveam cu alți ochi. Nu reușeam niciodată să mă identific cu vreun personaj de-al lui Dostoievski, dar personajele din demodatele cărți ale lui Turgheniev mă incitau întotdeauna. Mi-am dat seama mai de mult că le simpatizam. Chiar mă regăseam în unele dintre ele. Oamenii nu se pot corecta singuri. Până la douăzeci și cinci de ani mai sunt șanse de schimbare, dar după stabilizarea caracterului, mai greu. Problema
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ales membru al Academiei Române și al unor academii sau societăți de chirurgie din străinătate și distins cu numeroase titluri și medalii. Frecventarea mediului literar clujean (participa la întruniri cu I. Agârbiceanu, Victor Papillian, I. Chinezu, I. Breazu ș.a.) l-a incitat să scrie, astfel că între 1930 și 1940 a publicat trei volume de proză și un roman, câteva schițe în „Azi”, „Gând românesc”, „Familia”, iar la Teatrul Național din Cluj i-a fost reprezentată, în 1937, piesa Cărăbușul de lumină
FURPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287117_a_288446]
-
seara aceleiași zile, acasă, Michel “examină cu atenție clitorisul lui Valérie.” Contrariată, amanta este calmată cu explicația: “E un demers artistic.” și finalul capitolului: “În fond, mi-am spus, această Sandra e mai degrabă o artistă bună; experimentul ei te incita să arunci o privire nouă asupra lumii.” Apare așadar Valérie, angel salvator, o tînără de 28 de ani, aflată la rîndu-i În aceeași excursie pe tărîmuri extrem-orientale. Fidel unui naturalism dus În pînzele albe, deși disprețuitor la adresa psihanalizei, Houellebecq reține
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
al XIX-lea, din perspectiva unui străin - respectiv a francezului Simon, preceptorul familiei Martular. Dar, de fapt, scopul romanului nu este acela de a reface, pe baza documentelor de epocă, evenimentele și atmosfera mijlocului de secol, ci mai ales să incite la meditație asupra consecințelor nefaste pe care le comportă puterea asupra individului. Cu Îngeri maculați, C. revine la genul scurt. Nuvelele cuprinse în acest volum nu constituie (cum se întâmplă deseori) nucleul unui posibil roman, ci sunt ele însele monade
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
cadrelor tradiționale de activitate (fenomen multinațional, schimburi Între indivizi, grupuri sociale, națiuni din ce În ce mai dezvoltate și mai complexe); - tehnologici - promovează actele moderne de progres tehnic; În prezent asistăm la o perioadă de mare turbulență tehnologică, atât cantitativ, cât și calitativ, ceea ce incită firmele să reflecteze la ceea ce numim „uzina viitorului” sau Întreprinderea suplă; - economici - sunt determinați de mișcări de concentrare și fuziune, dar și de accentuarea dramatică a dezechilibrelor internaționale. Au pătruns În limbajul economic obiective compuse precum „sociotehnie” sau „socioeconomie”, ceea ce
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
determinat de relația a - bQ; prin urmare, el scade odată cu cantitatea produsă 1. Această concluzie rămâne, În mare parte, teoretică. În practică, economiile obținute pe seama internalizării nu se regăsesc la consumator. Mai mult, avantajele de care beneficiază firmele integrate le incită să dezvolte practici anticonvenționale nefaste pentru consumator. Controlul stadiilor succesive de producție și comercializare ale produsului permite fixarea unor prețuri mai mari pentru cei ce solicită bunuri intermediare. Contractele de vânzări exclusive constituie forma extremă a practicilor vânzărilor legate. În
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
achiziția externă a tehnologiilor, mai mult decât crearea internă a competențelor, proces mult prea Îndelungat. În ultimele două situații, preluarea separată a celor două variabile (prezența comercială și poziția tehnologică) permite evidențierea complementarităților strategice Între firmă și partenerii externi; ea incită firma „să-și tragă partea” din punctele sale „tari” și să-și compenseze punctele „slabe” printr-un demers care iese din câmpul strict concurențial, pentru a căuta alianțe și sinergii cu parteneri externi. 7. Activitățile cu potențial slab de dezvoltare
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
cele două studii sus-menționate au fost realizate plecând de la eșantioane ale căror firme-mamă Își au sediul În SUA, Cray notează că, deși ar exista tendința de a atribui diferența constatată deosebirilor lingvistice sau altor probleme de comunicare ce i-ar incita pe responsabilii americani să exercite un control mult mai direct asupra filialelor lor franceze, nici o observație nu susține această explicație. După Cray, ar fi foarte util de determinat maniera În care responsabilii americani percep Franța În ceea ce privește mediul economic, pentru a
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
angro), În domeniul gestiunii financiare, unde fluctuațiile cursului de schimb și ale ratelor dobânzii trebuie urmărite și exploatate de către sediu În scopul reducerii riscurilor, precum și În scopul transformării În profit a posibilităților oferite de diferența de taxe. Toți acești factori incită Întreprinderile multinaționale să-și integreze activitățile. La nivelul fabricației, de exemplu, poate apărea ca indispensabilă integrarea activităților uzinelor implantate În diverse țări, astfel Încât economiile de scară să sporească, sau poate fi necesară regruparea responsabilităților la nivel de divizie prin producerea
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
depinde de natura exigențelor impuse de țara-gazdă. De exemplu, În cazul deciziilor de ordin pur comercial, Întreprinderile sunt cu atât mai doritoare de negociere cu cât tipul obligațiilor nu pare a avea efecte majore În ceea ce privește descurajarea investițiilor și nici nu incită Întreprinderea să-și modifice structura activităților. Totuși, dacă aceste exigențe se manifestă excesiv, firma va renunța la investiții. Ele presupun că până și eventualitatea unui succes al investiției poate duce, ulterior, la eșec. Măsurile impuse de țara-gazdă din punctul de
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
reduce gradul de diferențiere al produsului În raport cu produsele concurente. Pe lângă diferențiere, un alt dezavantaj al cointegrării este nivelarea tehnologică În sectorul avut În vedere. Acest lucru este determinat de faptul că liderul unei industrii, aliindu-se cu alte Întreprinderi, Îi incită pe aceștia să investească Într-o tehnologie dată, ceea ce Împiedică găsirea unor soluții originale. Alianțele de cointegrare pot fi (Garrette și Blanc, 1993, p. 83): a) tehnologice; b) industriale. a) Alianțele de cointegrare tehnologică Aceste alianțe au În vedere domeniul
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
obținute nu compensează problemele inerente ale gestiunii unui proiect dirijat de mai mulți actori. Divergențele care apar progresiv Între parteneri, În ceea ce privește definirea exactă a componentelor sau tehnologiilor ce trebuie dezvoltate, pot conduce la o ruptură anticipată a alianței sau nu incită la reînnoire atunci când termenul fixat inițial expiră. Rezultatele obținute de Întreprinderile partenere sunt reechilibrate, iar aceste alianțe nu afectează semnificativ poziția strategică a Întreprinderilor partenere sau au un impact limitat, care afectează strategia Într-o măsură redusă. Obiectivul aliaților/concurenților
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
flexibilitatea pe termen scurt, permițând astfel minimizarea timpului necesar schimbării. 2. Adoptarea distribuției pe piață a produselor de primă calitate, În timpul dorit și la prețuri competitive, acesta fiind un obiectiv explicit al procesului de producție. 3. Tehnicile noi trebuie să incite inginerii și managerii să Încorporeze În concepția inițială a produselor calitatea procedeului de fabricație. Un efort de ameliorare continuă, atât În faza de prototip, cât și În faza de producție, contribuie la introducerea rapidă pe piață a produselor, ceea ce reduce
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de surmontare a barierelor concurențiale, dar ele se pot transforma În factori de limitare a concurenței. Acordurile reduc riscurile cercetării, favorizând În special consensul cu privire la direcțiile de muncă ce trebuie privilegiate. Acest raționament atinge următorul paradox: obligația de a cerceta incită firmele să-i aloce resurse importante, dar și asigurarea unui consens care anihilează potențialul concurențial al inovației. În acest scenariu, inovația este fie elaborată În comun, fie rapid difuzată; firmele trebuie să concureze pe alți factori-cheie de succes. Cum și-
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de ritmurile sonore, de picturalitatea în sine. Remember (1924) aduce în plan artistic un fantastic al senzațiilor, țesut în jurul enigmaticului și straniului Aubrey de Vere. Figura, vestimentația, comportarea, gusturile, preocupările și gesturile acestuia sunt bizare, misterioase. Prin reliefarea lor, narațiunea incită simțurile, în special pe acelea vizual și olfactiv, provoacă senzații neobișnuite, de ireal și fantastic, aprinde imaginația. Fantasticul se realizează prin selectarea neobișnuitului și a imprecisului, printr-un joc de lumini și umbre, prin subtilul și sugestivul cromatism al imaginilor
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
4. Ce rămâne din moștenirea New Wave? După încercarea făcută cu New Wave, SF-ul a fost și rămâne încă perceput ca un domeniu eterogen, în vreme ce, doar cu puțin timp în urmă, o perspectivă simplistă îl înfățișa drept monolitic, ceea ce incita la căutarea unor definiții pentru a include, într-o frază, întreaga lui diversitate. Or, SF-ul trebuie, pe viitor, considerat un gen literar nou, cu nenumărate ramificații, a cărui definiție nici nu prea contează, odată ce îi sunt recunoscute numeroasele avataruri
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
informației să navigheze indefinit de-a lungul rețelelor 77. Este vorba despre un univers totodată tehnologic și fizic. Cyberspace-ul apare și ca un loc astfel conceput încât să manipuleze elementele narațiunii tradiționale, pentru a include noi efecte și metafore, căci incită la o redefinire a raporturilor dintre om și mașină, dintre material și psihic 78. 5. 1. Un univers Imaginile ce rezultă de aici sunt noi, le îmbină pe cele străvechi, originare din lumea mecanică a primei revoluții industriale, cele provenind
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
supraabundența de nume pentru obiectele materiale e foarte vizibilă în limba ebraică"47), care reușește să își transfere în poezie redundanțele sub forma unor repetiții specifice. Arhitectura serială a limbajului produce - prin paralelism - poezie. Dacă descoperirea lui Lowth l-a incitat pe Herder, a fost pentru că a oferit o ilustrare a modalității spontane prin care o anume dimensiune a limbii se angajează în literatură - adică o expresie a geniului: "geniul limbii ebraice se găsește și în Noul și în Vechiul Testament, și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
literaturii cu poftirea ei, citând un proverb: "Ce nu cunoști nu poftești"36. "Să nu le defăimăm acestor pofte", avea să spună în aceiași ani un harnic antreprenor literar 37. Un întreg vocabular infiltrează discursul critic, ca să descrie sau să incite descărcarea de afecțiune în preajma literaturii. Dar el nu lămurește mobilul intim al acestei pasiuni pentru că, în esență, nu e nimic de clarificat. Într-un text din 1844 în care Bolliac reproșează absența temelor sociale din literatura română, simptomul pe care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]