5,387 matches
-
responsabilitatea pentru implementare a măsurilor JIM privind romii revine Agenției Naționale pentru Romi. La 20 iunie 2005, Comisia Europeană și Guvernul României au semnat Memorandumul Comun asupra Incluziunii Sociale, având ca obiectiv pregătirea României pentru participarea la Strategia Europeană asupra Incluziunii Sociale. 4. Deceniul de Incluziune a Romilor (Deceniul, perioada de implementare 2005-2015) Scurtă descriere a politicii. Deceniul este conceput în primul rând ca un angajament politic asumat la nivel internațional de către guvernele a nouă state din regiune. România s-a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
JIM privind romii revine Agenției Naționale pentru Romi. La 20 iunie 2005, Comisia Europeană și Guvernul României au semnat Memorandumul Comun asupra Incluziunii Sociale, având ca obiectiv pregătirea României pentru participarea la Strategia Europeană asupra Incluziunii Sociale. 4. Deceniul de Incluziune a Romilor (Deceniul, perioada de implementare 2005-2015) Scurtă descriere a politicii. Deceniul este conceput în primul rând ca un angajament politic asumat la nivel internațional de către guvernele a nouă state din regiune. România s-a alăturat în anul 2003, împreună cu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
în primul rând ca un angajament politic asumat la nivel internațional de către guvernele a nouă state din regiune. România s-a alăturat în anul 2003, împreună cu alte opt state din Europa Centrală și de Est, inițiativei internaționale denumite Deceniul de Incluziune a Romilor 2005-2015, inițiată de către președinții Băncii Mondiale și Open Society Institute - New York, James Wolferson, respectiv George Soros. După anul 2004, pe parcursul căruia s-au realizat planurile naționale ale Deceniului, asumarea inițiativei a fost reconfirmată de către nouă guverne, statele participante
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Mondiale și Open Society Institute - New York, James Wolferson, respectiv George Soros. După anul 2004, pe parcursul căruia s-au realizat planurile naționale ale Deceniului, asumarea inițiativei a fost reconfirmată de către nouă guverne, statele participante angajându-se să promoveze politici active de incluziune socială a romilor, orientate pe patru domenii prioritare: educație, sănătate, locuri de muncă și locuire, traversate de conceptul de combatere a sărăciei, discriminării și inegalității între sexe. Lansarea oficială a Deceniului s-a desfășurat în prezența partenerilor internaționali care fac
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
național al Deceniului. La ultima întâlnire a Comitetului Internațional Director, delegația României a reafirmat angajamentul de a asigura președinția Deceniului și secretariatul național al acesteia, în perioada iulie 2005-iulie 2006. Deoarece obiectivul major al Deceniului îl constituie operaționalizarea conceptului de incluziune socială a romilor, reprezentanții Președinției și ai Guvernului României consideră că dezideratul în implementarea Deceniului îl constituie includerea tinerilor romi în structurile de decizie ale administrației publice, centrale și locale. Pe lângă activitățile comune statelor membre, pe perioada asigurării președinției Deceniului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
figura 2). Figura 2 Complementaritatea limbajului politicilor publice pentru romi Dezideratele acestor politici sunt: îmbunătățirea situației romilor (Strategia Guvernului), reducerea sărăciei și a excluziunii sociale (PNAinc), promovarea susținută a unei societăți coezive și incluzive (JIM) și promovarea politicilor active de incluziune socială a romilor (Deceniul). Prin urmare, începând cu anul 2005, în funcție de evaluarea progreselor în implementarea Strategiei Guvernului, a capitolului 14 din PNAinc, a contextului procesului de incluziune socială din Uniunea Europeană, politicile pentru romi au fost elaborate în aceiași termeni, respectiv
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
susținută a unei societăți coezive și incluzive (JIM) și promovarea politicilor active de incluziune socială a romilor (Deceniul). Prin urmare, începând cu anul 2005, în funcție de evaluarea progreselor în implementarea Strategiei Guvernului, a capitolului 14 din PNAinc, a contextului procesului de incluziune socială din Uniunea Europeană, politicile pentru romi au fost elaborate în aceiași termeni, respectiv incluziunea socială a romilor care are ca impact eradicarea sărăciei în Europa. Este firească, așadar, orientarea în viitor a politicilor publice pentru romii din România în funcție de construcțiile
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
socială a romilor (Deceniul). Prin urmare, începând cu anul 2005, în funcție de evaluarea progreselor în implementarea Strategiei Guvernului, a capitolului 14 din PNAinc, a contextului procesului de incluziune socială din Uniunea Europeană, politicile pentru romi au fost elaborate în aceiași termeni, respectiv incluziunea socială a romilor care are ca impact eradicarea sărăciei în Europa. Este firească, așadar, orientarea în viitor a politicilor publice pentru romii din România în funcție de construcțiile propuse și evaluările dinamicii implementării Strategiei Guvernului și PNAinc și orientările anului 2005, JIM
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
nou de abordare, propunând includerea problematicii romilor în politicile publice, complementar cu estimarea grupului-țintă, beneficiarii direcți (mainstreamind and targeting). Figura 3 Complementaritatea obiectivelor și a rezultatelor pe perioada implementării politicilor publice pentru romi Obiectivele Deceniului sunt cele de promovare a incluziunii sociale în patru domenii sectoriale, educație, sănătate, locuri de muncă și locuire, traversate de combaterea discriminării, a sărăciei și a inegalității de șanse. Obiectivele strategiei guvernului sunt de responsabilizare a autorităților publice centrale și locale în aplicarea măsurilor concrete de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
provocările-cheie fiind stabilite în domeniile: sănătate, educație, economic, locuire, împroprietărire și reglementarea juridică a proprietății și cetățeniei (acte de identitate), traversate de combaterea discriminării, reabilitarea imaginii de sine și continuarea formării resurselor umane rome. În sfârșit, odată cu semnarea Memorandumului de Incluziune (JIM) la 20 iunie 2005, acesta a stabilit ca prioritate urgentă finalizarea implementării Strategiei Guvernului de îmbunătățire a situației romilor și, în particular, eliminarea cazurilor de persoane fără acte de identitate, asigurarea de programe de pregătire și de creare de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
romi, constau în soluționarea situațiilor de lipsă a identității legale, reglementarea juridică a problemei locuințelor/terenurilor fără acte de proprietate, reabilitarea imaginii colective de sine și a imaginii publice a populației de romi. De o importanță deosebită sunt indicatorii de incluziune socială comuni pentru țările Uniunii Europene și specifici pentru situația României, elaborați de Comisia Anti-Sărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale (2002), care pot constitui indicatori pentru toate politicile publice pentru romi. Complementaritatea obiectivelor Memorandumului Comun de Incluziune (JIM) cu Strategia
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
proprietate, reabilitarea imaginii colective de sine și a imaginii publice a populației de romi. De o importanță deosebită sunt indicatorii de incluziune socială comuni pentru țările Uniunii Europene și specifici pentru situația României, elaborați de Comisia Anti-Sărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale (2002), care pot constitui indicatori pentru toate politicile publice pentru romi. Complementaritatea obiectivelor Memorandumului Comun de Incluziune (JIM) cu Strategia Guvernului constă în prevederile referitoare la întărirea capacității instituțiilor guvernamentale și abordarea problemelor majore, pe care le vom detalia
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sunt indicatorii de incluziune socială comuni pentru țările Uniunii Europene și specifici pentru situația României, elaborați de Comisia Anti-Sărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale (2002), care pot constitui indicatori pentru toate politicile publice pentru romi. Complementaritatea obiectivelor Memorandumului Comun de Incluziune (JIM) cu Strategia Guvernului constă în prevederile referitoare la întărirea capacității instituțiilor guvernamentale și abordarea problemelor majore, pe care le vom detalia în continuare. Dacă prin Strategia Guvernului au fost prevăzute structuri de implementare la nivelul ministerelor (central), prefecturilor și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
a Fondurilor Structurale, propusă de JIM. Modelul integrat propus de JIM și Deceniu, precum și participarea în procesul de elaborare și implementare a politicilor, planurilor, strategiilor de acțiune, fundamentate pe un larg dialog social, ar putea asigura orientarea politicilor active de incluziune socială a romilor pe domeniile comune politicilor publice naționale și internaționale. Propunere de implementare a politicilor publice pentru romii din România În plan central: - creșterea capacității instituționale a ANR; - angajarea resurselor umane rome în ministerele de resort, cu responsabilități în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
să abordeze problemele majore, definite de Strategia Guvernului, PNAinc, JIM și Deceniul; - înființarea Birourilor regionale ale ANR; - coordonarea structurilor Birourilor Județene pentru Romi cu cele teritoriale; - angajarea reprezentanților romi la nivelul primăriilor; - formarea la nivel județean a unor centre de incluziune socială. În aceste centre, resursele umane rome existente ar putea să acționeze pentru punerea în practică a politicilor publice pentru romi, în plan local. Politicile de ocupare și formare profesională - abordare comparativă a sistemului din România cu cele mai relevante
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, ca entitate pregătitoare pentru administrarea resurselor Fondului Social European în România. Acest fond va furniza țării noastre, prin implementarea de proiecte, resurse financiare importante pentru dezvoltarea resurselor umane, creșterea gradului de ocupare și promovarea incluziunii sociale. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă - ANOFM - s-a înființat în anul 1998, sub denumirea de Agenția Națională pentru Ocupare și Formare Profesională, ca urmare a adoptării Legii nr. 145 din
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
with health problems, Elena Iulia Mardare Dictionary Scientific events Information: Master 2004 Book review Surse ale excluziunii sociale în România PROF. UNIV. DR. ELENA ZAMFIR (COORD.) CONF. UNIV. DR. MARIAN PREDA LECT. UNIV. DR. ADRIAN DAN Problematica excluziunii și a incluziunii sociale în România, ca țară în proces de tranziție, prezintă anumite specificități generate de moștenirea comunistă, dar și de însuși procesul tranziției. Dacă există o serie de similarități cu țările occidentale în ceea ce privește manifestarea unor forme de excluziune socială, diferențele apar
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
de dezagregare socială, ce s-au propagat după Revoluție ca o gravă moștenire, la care s-au adăugat și efectele nocive noi, produse ale unei tranziții dificile. Din acest motiv, o strategie de combatere a excluziunii sociale și promovare a incluziunii sociale în România va trebui, inevitabil, să se orienteze nu numai spre construcția instituțională a unei societăți inclusive, ci și spre absorbția treptată a unor masive acumulări de fenomene care conduc la dezagregare socială, rezultate ale unei istorii supuse unor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
absorbția treptată a unor masive acumulări de fenomene care conduc la dezagregare socială, rezultate ale unei istorii supuse unor crize multiple. Excluziunea socială: concept și semnificații În discursul contemporan privind politicile sociale se utilizează tot mai des sintagmele excluziune și incluziune socială ca o extensie a tematicii clasice a sărăciei. La rândul său, sintagma măsuri de combatere a sărăciei tinde să fie înlocuită treptat promovare a incluziunii sociale. Dacă tematica sărăciei se referea strict la deficitul de resurse financiare, noua tematică
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
În discursul contemporan privind politicile sociale se utilizează tot mai des sintagmele excluziune și incluziune socială ca o extensie a tematicii clasice a sărăciei. La rândul său, sintagma măsuri de combatere a sărăciei tinde să fie înlocuită treptat promovare a incluziunii sociale. Dacă tematica sărăciei se referea strict la deficitul de resurse financiare, noua tematică a promovării incluziunii sociale se referă la o problematică mult mai largă. Pe de o parte, la o gamă extrem de variată de deficite de ordin social-cultural-moral-economic
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
o extensie a tematicii clasice a sărăciei. La rândul său, sintagma măsuri de combatere a sărăciei tinde să fie înlocuită treptat promovare a incluziunii sociale. Dacă tematica sărăciei se referea strict la deficitul de resurse financiare, noua tematică a promovării incluziunii sociale se referă la o problematică mult mai largă. Pe de o parte, la o gamă extrem de variată de deficite de ordin social-cultural-moral-economic, iar pe de altă parte, la o orientare activă spre dezvoltarea socială prin intervenție directă, prin construcția
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
cu precădere la o situație de eșec privind realizarea deplină a drepturilor cetățenești, datorită unor cauze structurale de natură socioeconomică, dar și unor cauze de natură individuală. Noua perspectivă de abordare a marginalizării sociale se concentrează pe procesul de excluziune/incluziune, spre deosebire de perspectiva sărăciei care este preponderent statică și se concentrează pe rezultatul unor procese economice greu modificabile. Pentru a corecta perspectiva statică prezentă în abordarea tematicii sărăciei, Bruto da Costa (1994) propune introducerea conceptului de sărăcire care vizează un proces
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
de ființe umane; - caz special: populația de rromi; - caz special: copiii abandonați, neglijați sever, maltratați. • Obiectivul 2 - O analiză a situației diverselor grupuri sociale cu risc ridicat de excluziune • Obiectivul 3 - Trecerea în revistă a principalelor politici sociale în domeniul incluziunii sociale și a principalelor instituții de combatere a sărăciei și excluziunii sociale precum și posibilități de evaluare a acestora. • Obiectivul 4 - Identificarea unor noi direcții de acțiune și soluții de politică socială. Surse majore ale excluziunii sociale Surse ale excluziunii sociale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
6 28,8 20,9 72,6 - Sursa: INS Calculat ca raport între ajutorul social mediu pe familie și salariul minim net la sfârșitul anului Exprimând voința guvernului actual de reconsiderare a acestui domeniu, Planul Național Antisărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale (adoptat de guvern în iulie 2002) include un program de creștere a cheltuielilor sociale publice pentru a atinge într-o perioadă relativ scurtă nivelul cheltuielilor medii din Uniunea Europeană. Reconsiderarea politicii sociale de suport este vitală atât pentru absorbția rapidă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
suport este vitală atât pentru absorbția rapidă a degradării sociale produse de regimul comunist și de tranziție, cât și pentru construirea unei societăți de tip european, dezvoltată nu numai economic, ci și social, cu un grad ridicat de coeziune și incluziune socială. Explozia sărăciei. Putem spune că tranziția în țara noastră, caracterizată printr-o cădere economică dramatică, slab protejată social în anumite perioade, a avut ca efect o explozie a sărăciei. Au existat două șocuri ale sărăciei: primul șoc s-a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]