2,622 matches
-
sau rezultat, nicidecum o acțiune penală. Se observă însă că atât în cazul vătămării corporale grave - art. 182 din Codul penal, cât și în cazul lovirilor sau vătămărilor cauzatoare de moarte - art. 183 din Codul penal, la care textele de incriminare fac trimitere, acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu. În ultima ipoteză nici nu este posibilă incidența principiului disponibilității, în condițiile în care fapta are ca urmare moartea victimei. Cu toate acestea, art. 11 alin. (4), care stabilește că
DECIZIE nr. 903 din 6 iulie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2002 privind regimul de deţinere al câinilor periculoşi sau agresivi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225237_a_226566]
-
regândit în ansamblul său. Deficiențele art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2002 , astfel cum au fost revelate în cele de mai sus, trebuie corectate de Guvern, în concordanță cu dispozițiile art. 147 alin. (1) din Constituție. Incriminarea comportamentului periculos al proprietarilor sau posesorilor de câini periculoși sau agresivi este fără îndoială necesară, acesta reprezentând o amenințare gravă la adresa vieții și siguranței personale a cetățenilor. Norma penală sancționatoare trebuie să întrunească însă, așa cum s-a arătat, exigențele de
DECIZIE nr. 903 din 6 iulie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2002 privind regimul de deţinere al câinilor periculoşi sau agresivi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225237_a_226566]
-
noțiunea "obștesc" din art. 145 din Codul penal cu noțiunea "public", ceea ce confirmă încă o dată faptul că domeniul material de aplicare a art. 145 se extindea numai asupra organizațiilor de stat sau societăților cu capital public. 31. Reclamanții recunosc că incriminarea unei fapte ca infracțiune nu depinde numai de prevederile legale, ci se poate baza și pe interpretarea jurisprudențială a acestora. Cu toate acestea, trebuie arătat că Guvernul nu a oferit niciun exemplu de jurisprudență care să extindă aplicarea art. 145
HOTĂRÂRE din 24 mai 2007 în Cauza Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223474_a_224803]
-
Articolul 1 Se ratifică Protocolul adițional, adoptat la Strasbourg la 28 ianuarie 2003, la Convenția Consiliului Europei privind criminalitatea informatică, referitor la incriminarea actelor de natură rasistă și xenofobă săvârșite prin intermediul sistemelor informatice, ratificată prin Legea nr. 64/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 343 din 20 aprilie 2004. Articolul 2 Cu ocazia depunerii instrumentului de ratificare, în conformitate cu prevederile
LEGE nr. 105 din 14 aprilie 2009 pentru ratificarea Protocolului adiţional, adoptat la Strasbourg la 28 ianuarie 2003, la Convenţia Consiliului Europei privind criminalitatea informatică, referitor la incriminarea actelor de natură rasistă şi xenofobă săvârşite prin intermediul sistemelor informatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210527_a_211856]
-
Articolul UNIC Se promulgă Legea pentru ratificarea Protocolului adițional, adoptat la Strasbourg la 28 ianuarie 2003, la Convenția Consiliului Europei privind criminalitatea informatică, referitor la incriminarea actelor de natură rasistă și xenofobă săvârșite prin intermediul sistemelor informatice și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 13 aprilie 2009. Nr. 625. ------------
DECRET nr. 625 din 13 aprilie 2009 privind promulgarea Legii pentru ratificarea Protocolului adiţional, adoptat la Strasbourg la 28 ianuarie 2003, la Convenţia Consiliului Europei privind criminalitatea informatică, referitor la incriminarea actelor de natură rasistă şi xenofobă săvârşite prin intermediul sistemelor informatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210529_a_211858]
-
Capitolul I Dispoziții comune Articolul 1 Scop Scopul prezentului protocol este de a completa, pentru părțile participante la acesta, dispozițiile Convenției privind criminalitatea informatică, deschisă spre semnare la Budapesta la data de 23 noiembrie 2001 (denumită în continuare Convenția), privind incriminarea faptelor de natură rasistă și xenofobă prin intermediul sistemelor informatice. Articolul 2 Definiții 1. În sensul prezentului protocol, material rasist și xenofob înseamnă orice material scris, orice imagine sau orice altă reprezentare de idei ori teorii, care susține, încurajează sau incită
PROTOCOL ADIŢIONAL din 28 ianuarie 2003 la Convenţia Consiliului Europei privind criminalitatea informatică, referitor la incriminarea actelor de natură rasistă şi xenofobă săvârşite prin intermediul sistemelor informatice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210528_a_211857]
-
art. 15 alin. (2), art. 16, art. 20, art. 23 alin. (1) și (2) și art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituție, referitoare la principiul neretroactivității legii, egalitatea în drepturi, tratatele internaționale privind drepturile omului, libertatea individuală și legalitatea incriminării, reglementarea prin lege organică a infracțiunilor, pedepselor și a regimului executării acestora. Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că s-a mai pronunțat în jurisprudența sa asupra constituționalității aceluiași text de lege, prin raportare la
DECIZIE nr. 292 din 3 martie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209138_a_210467]
-
faptul că unei persoane suspectate că a condus un autovehicul cu o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală nu i se recoltează în mod obligatoriu două probe biologice, este încălcat dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil, precum și legalitatea incriminării. Asemenea critici privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale, critici care, în esență, tind la completarea textelor de lege, nu intră în competența Curții Constituționale ci, după caz, a instanțelor judecătorești, respectiv a legiuitorului. Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul
DECIZIE nr. 213 din 17 februarie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) şi art. 88 alin. (1), (2) şi (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/208446_a_209775]
-
art. 8 din Legea nr. 39/2003 , ca lege specială, incriminează o infracțiune distinctă, diferită de cea existentă în Codul penal, fără ca domeniul sancționator și conținutul acesteia să fie definite, făcându-se trimitere la reglementarea comună, ceea ce încalcă principiul legalității incriminării. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a art. 23 din Legea nr. 656/2002 , se apreciaz�� că este neîntemeiată. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului
DECIZIE nr. 517 din 9 aprilie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 şi art. 8 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, precum şi a dispoziţiilor art. 23 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212005_a_213334]
-
1) din Legea nr. 39/2003 nu încalcă dispozițiile art. 23 alin. (12) și art. 73 alin. (3) lit. h) din Legea fundamentală. De asemenea, contrar susținerilor autorului excepției, dispozițiile art. 8 din Legea nr. 39/2003 nu constituie o incriminare prin analogie, ci o legiferare a răspunderii penale printr-o normă juridică explicativă, care nu încalcă prevederile art. 23 alin. (12) din Legea fundamentală și ale art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. De altfel
DECIZIE nr. 517 din 9 aprilie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 şi art. 8 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, precum şi a dispoziţiilor art. 23 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212005_a_213334]
-
I - Infracțiuni de genocid și contra umanității art. 438-439 Capitolul II - Infracțiuni de război art. 440-445 Titlul XIII - Dispoziții finale art. 446 Partea GENERALĂ Titlul I Legea penală și limitele ei de aplicare Capitolul I Principii generale Articolul 1 Legalitatea incriminării (1) Legea penală prevede faptele care constituie infracțiuni. (2) Nicio persoană nu poate fi sancționată penal pentru o faptă care nu era prevăzută de legea penală la data când a fost săvârșită. ... Articolul 2 Legalitatea sancțiunilor de drept penal (1
CODUL PENAL din 17 iulie 2009 (*actualizat*) ( Legea nr. 286/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213648_a_214977]
-
art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 , alături de operațiunile enunțate expres și orice "alte operațiuni", fără ca prin acesta să fie afectate prevederile constituționale care consacră statul de drept, cu elementele definitorii ale acestuia, între care și principiul legalității incriminării, întrucât reglementarea infracțiunii în cauză este realizată, în mod evident, prin lege. Contrar susținerii autorului excepției, Legea nr. 143/2000 nu folosește termeni nedefiniți, "operațiunile privind circulația drogurilor", incriminate prin textul legal criticat, fiind clar circumstanțiate de legiuitor. Curtea a
DECIZIE nr. 955 din 25 iunie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 şi 10 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213925_a_215254]
-
LEGEA PENALĂ ȘI LIMITELE EI DE APLICARE Capitolul I DISPOZIȚII PRELIMINARE Scopul legii penale Articolul 1 Legea penală apară, împotriva infracțiunilor, România, suveranitatea, independentă, unitatea și indivizibilitatea statului, persoana, drepturile și libertățile acesteia, proprietatea, precum și întreaga ordine de drept. Legalitatea incriminării Articolul 2 Legea prevede care fapte constituie infracțiuni, pedepsele ce se aplică infracțiunilor și măsurile ce se pot lua în cazul savirsirii acestor fapte. Capitolul ÎI LIMITELE APLICĂRII LEGII PENALE Secțiunea I Aplicarea legii penale în spațiu Teritorialitatea legii penale
CODUL PENAL din 21 iunie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 8 decembrie 2008*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205551_a_206880]
-
încalcă dispozițiile constituționale ale art. 15 alin. (1) , art. 21 alin. (3) , art. 24 alin. (1) , art. 53 alin. (2), deoarece nu răspund exigențelor de previzibilitate și precizie, putând da naștere la interpretări arbitrare sau chiar abuzive, încalcă principiul legalității incriminării, întrucât elementul material al infracțiunii, rezultatul faptei și subiectul pasiv sunt prevăzute ambiguu și neclar. Așa fiind, sunt afectate dreptul la apărare și prezumția de nevinovăție, deoarece nu se permite învinuitului sau inculpatului să se apere și să administreze probe
DECIZIE nr. 552 din 15 mai 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18^1 şi art. 18^2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199415_a_200744]
-
constituționale referitoare la un proces echitabil, pe cele referitoare la singularitatea și legalitatea pedepsei și pe cele privind dreptul la apărare. În acest sens, arată că, în redactarea actuală, art. 281 din Legea nr. 31/1990 "stabilește o dublă/multiplă incriminare a aceleiași fapte", astfel că există posibilitatea ca o faptă să reprezinte în aceleași timp două sau mai multe infracțiuni, dintre care reprezentantul parchetului sau instanța de judecată să aleagă în timpul urmăririi penale sau în timpul judecății. Autorul excepției consideră că
DECIZIE nr. 609 din 27 mai 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 281 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale şi ale art. 334 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199442_a_200771]
-
vinovăției inculpatului", astfel că "nu se poate vorbi de pronunțarea unei soluții în procesul penal". Cu privire la susținerile de neconstituționalitate a prevederilor art. 281 din Legea nr. 31/1990 , în esență, instanța de judecată consideră că textul "nu conține o dublă incriminare, ci chiar exclude această posibilitate, întrucât stabilește faptul că, dacă o faptă care este sancționată și de Legea nr. 31/1990 constituie potrivit Codului penal o infracțiune mai gravă, se pedepsește în condițiile și cu sancțiunile prevăzute de Codul penal
DECIZIE nr. 609 din 27 mai 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 281 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale şi ale art. 334 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199442_a_200771]
-
dacă vreuna dintre faptele incriminate în titlul VIII al Legii nr. 31/1990 ar constitui, potrivit Codului penal sau unor legi speciale, infracțiuni mai grave, făptuitorul va fi sancționat potrivit acestor legi. Așa fiind, nu este vorba de o dublă incriminare a aceleiași fapte, ci, dacă fapta comisă în condițiile titlului VIII din legea criticată este prevăzută în Codul penal, iar sancțiunea din Cod este mai aspră, se aplică acea sancțiune. Organul de urmărire penală sau instanța de judecată nu poate
DECIZIE nr. 609 din 27 mai 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 281 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale şi ale art. 334 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199442_a_200771]
-
nr. 539 din 7 decembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61 din 18 ianuarie 2005, Curtea Constituțională a statuat că reglementarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 care formează obiectul excepției nu constituie o incriminare prin analogie, așa cum greșit susține autorul acesteia, ci o legiferare a răspunderii penale printr-o normă juridică explicativă, care nu încalcă prevederile art. 23 alin. (12) din Legea fundamentală și ale art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și
DECIZIE nr. 679 din 12 iunie 2008 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, precum şi ale art. 264 alin. 3 şi 4, art. 343 alin. 1 şi 2 şi art. 356 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201473_a_202802]
-
executării acestora și ale art. 115 referitoare la Delegarea legislativă, deoarece existența infracțiunilor împotriva fondului forestier este condiționată de cuantumul pagubei produse, cuantum care este stabilit prin trimiterea la un criteriu matematic ce nu are corespondent concret în norma de incriminare. În aceste condiții se afectează art. 23 alin. (12) din Legea fundamentală, potrivit căruia nicio pedeapsă nu poate fi stabilită decât în condițiile și în temeiul legii. De asemenea, instituirea valorii metrului cub de masă lemnoasă pe picior, în funcție de care
DECIZIE nr. 670 din 12 iunie 2008 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108 alin. (1) lit. a) şi b) şi art. 110 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201481_a_202810]
-
masă lemnoasă pe picior, în funcție de care faptele constituie infracțiuni, printr-un ordin al ministrului de resort, contravine art. 73 alin. (3) lit. h) și art. 115 din Constituție, deoarece doar Parlamentul are competența de a legifera în materia normelor de incriminare și doar prin lege organică, cu atât mai mult cu cât acest domeniu este exceptat de la delegarea legislativă. Judecătoria Beiuș opinează că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă în ceea ce privește art. 97 alin. (1) din Codul silvic, deoarece nu are legătură cu
DECIZIE nr. 670 din 12 iunie 2008 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108 alin. (1) lit. a) şi b) şi art. 110 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201481_a_202810]
-
cub de masă lemnoasă pe picior este stabilit de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură nu încalcă prevederile constituționale invocate, deoarece prețul mediu nu reprezintă un element constitutiv al infracțiunii, ci un criteriu pentru determinarea pagubei de care depinde incriminarea. Dispozițiile art. 115 alin. (1) din Constituție nu au incidență în cauză. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și
DECIZIE nr. 670 din 12 iunie 2008 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108 alin. (1) lit. a) şi b) şi art. 110 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201481_a_202810]
-
publicitate, în prezența părților, și sunt conduse de președintele completului de judecată, după cum urmează: - raportorul prezintă oral sinteza raportului; - reclamantul, dacă este prezent, își susține oral faptele sesizate în reclamație, având totodată libertatea de a renunța, parțial sau total, la incriminările din reclamație și, respectiv, la depozițiile martorilor; - pârâtul își prezintă apărările, personal sau prin reprezentant; - pe parcursul dezbaterilor, în funcție de oportunitate, sunt chemați martorii pentru depoziții, dacă aceștia au fost propuși de părți. Cu încuviințarea președintelui, ceilalți membri ai completului de judecată
REGULAMENT din 14 martie 2009 (*republicat*) de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină de pe lângă consiliile filialelor şi Consiliul Superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România*1). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202924_a_204253]
-
a libertăților fundamentale, referitoare la Dreptul la un proces echitabil, deoarece utilizarea mijloacelor de probă obținute prin constrângere în cadrul procedurilor administrative de control aduce atingere caracterului echitabil al procedurii penale ulterioare, prin încălcarea dreptului de a nu contribui la propria incriminare și delimitează obținerea mijloacelor de probă în procedurile administrative de folosirea lor ulterioară în procedurile penale. Judecătoria Cluj-Napoca opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Curtea de Apel Oradea - Secția penală și pentru cauze cu minori opinează că excepția de
DECIZIE nr. 955 din 25 septembrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 alin. 2 şi art. 214 alin. 1 şi 5 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203452_a_204781]
-
permite o agravare proporțională a regimului sancționator prevăzut pentru pluralitatea de infracțiuni. C. Cercetările științifice și documentarea realizate în cadrul comisiei au pus în evidență un alt imperativ al noilor reglementări din partea specială, și anume simplificarea pe cât posibil a textelor de incriminare, evitarea suprapunerilor între diferitele incriminări și evitarea suprapunerilor cu textele părții generale. Astfel, în cazul în care o circumstanță este prevăzută în partea generală ca și circumstanț�� agravantă generală, ea nu mai trebuie reluată în conținutul incriminărilor din partea specială, urmând
HOTĂRÂRE nr. 1.183 din 24 septembrie 2008 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203331_a_204660]
-
regimului sancționator prevăzut pentru pluralitatea de infracțiuni. C. Cercetările științifice și documentarea realizate în cadrul comisiei au pus în evidență un alt imperativ al noilor reglementări din partea specială, și anume simplificarea pe cât posibil a textelor de incriminare, evitarea suprapunerilor între diferitele incriminări și evitarea suprapunerilor cu textele părții generale. Astfel, în cazul în care o circumstanță este prevăzută în partea generală ca și circumstanț�� agravantă generală, ea nu mai trebuie reluată în conținutul incriminărilor din partea specială, urmând a se aplică textul general
HOTĂRÂRE nr. 1.183 din 24 septembrie 2008 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203331_a_204660]