3,415 matches
-
scriitorul și omul Ana Blandiana, precum și utilizarea meditațiilor eseistice ca premise fundamentale în abordarea complexității tematice, oferindu-i, astfel, acesteia posibilitatea "de a privi dincolo de scris, în interiorul mecanismelor de creație"143. Structurată în trei părți (Capitolul I. Omul și poetul Incursiuni biobibliografice și Ana Blandiana între memorie și uitare, Capitolul II. Vârstele creației Repere teoretice, Ipostaze ale eului: eul senzorial, eul inocență, eul jubilare, eul meditativ maturizat, eul suprimat, eul tainic, eul străfulgerat și Realitatea între simbol și construct, Capitolul III
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
la care suntem invitați de cratorul însuși? Conștientizarea specificului acestei călătorii aduce cu sine note grave, ce implică solemnitatea și responsabilitatea. Ar putea fi asemănată cu pătrunderea într-un pațiu sacru. Este necesar ca cel care se încumetă la această incursiune să fie un inițiat, să cunoască regulile și să le respecte"122. Cu alte cuvinte, așa cum autoarea însăși mărturisește, "fiecare poem este asemănător unui dans, pe marginea dantelată a valului. Înțelegând adevărata condiție a omului, din zilele noastre, o ființă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
moartea ca apocalipsă, care distruge totul, inclusiv timpul, copilăria, dragostea, jocul (deconstrucția) și moartea ca o consolare sau ca recuperare, nu obișnuită, ci tainică (reconstrucția). Înainte, însă, de studiul comparativ privind tipurile de poetică ale autoarelor menționate, considerăm pertinentă o incursiune în biografia Ilenei Mălăncioiu, pentru stabilirea unei relații mai trainice cu poetica acesteia, urmată de redarea titlurilor volumelor publicate, legate ambele prin intenția de a realiza o privire de ansamblu în viața și în opera autoarei, necesară, ulterior, în înțelegerea
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de-a v-ați ascunselea, un joc nou, demontare a jocului copilăriei, un joc în care, în spatele vieții, se ascunde moartea, ca un fapt inevitabil. Resurecția trecutului, la aceasta, se produce, astfel, în antinomie cu modalitatea în care se realizează incursiunea în copilărie, la Ana Blandiana. Deși ambele autoare acordă un loc pentru splendida temă a copilăriei, încă din primele volume, retorica celor două este diferită. Ileana Mălăncioiu adoptă o retorică a gravului, spre deosebire de Ana Blandiana, care adoptă o retorică a
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
un impact extraordinar de mare în epocă. Ne propunem, în acest sens, să stabilim, în prima parte a acestui capitol, în linii foarte generale, coordonatele temporale, spațiale, exterioare și interioare ale ideologiei comuniste. Avem drept justificare a unei astfel de incursiuni, care să ofere date cu privire la contextul istoric, ideologic și cultural al vremii, afirmația derridiană conform căreia critica deconstructivistă, în analiza pe care o face, are, întotdeauna, în vedere textul sau, mai degrabă, contextul. Cu alte cuvinte, orice interpretare în afara sau
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Blaga și Vasile Voiculescu adoptă, după 1946, această postură a lipsei oricărei atitudini transparente, ceea ce îi făcea suspecți în epocă și le-a atras reducerea la tăcere. După 1960, acest tip de literatură este mai răspândit. Ion Simuț, în volumul Incursiuni în literatura actuală, Oradea, Editura Cogito, 1994, amintește ca reprezentanți puri ai acestui gen de literatură estetică pe Ștefan Augustin Doinaș, Ștefan Bănulescu, pe oniriști Leonid Dimov, D. Țepeneag etc. -, pe intelectualiștii ironici și livrești, de felul lui Mircea Horia
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
se înțelegea cu jumătatea trăita de celălalt, într-o înțelegere complice și subversivă. Poeții au devenit, astfel, plămânii, prin care popoarele încercau să respire aerul, din ce în ce mai rarefiat, al libertății și să se salveze"11, ne-am propus să realizăm o incursiune în ceea ce a reprezentat comunismul în România. În acest sens, am stabilit, în prima parte a acestui capitol, în linii foarte generale, coordonatele temporale, spațiale, exterioare și interioare ale ideologiei comuniste, urmând ca a doua parte să o rezervăm analizei
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
pentru Literatură, 1965. Simion, Eugen, Scriitori români de azi, Editura Cartea Românească, București, vol. I 1974, ed. a II-a 1978, vol. II 1976, vol. III 1984, vol. IV 1989. Simion, Eugen, Întoarcerea autorului, București, Editura Minerva, 1993. Simuț, Ion, Incursiuni în literatura actuală, Oradea, Editura Cogito, 1994. Simuț, Ion, Doi nartori în conflict, în "România literară", 43 (1990). Smeu, Gheorghe, Interdependența valorilor în literatură, București, Editura Academiei, 1987. Ștefănescu, Alex, Mesaj existențial, în "România literară", 30 (1996). Ștefănescu, Alex, Ana
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
având drept model Société des Gens de Lettres, din Franța)". 233Ana Blandiana, Scriitorul român între opoziție și rezistență, în "Revista 22", nr. 21 (1991), p. 54. 234Cornel Ungureanu, La Vest de Eden, Timișoara, Editura Amacord, 195, p. 9. 235Ion Simuț, Incursiuni în literatura actuală, Oradea, Editura Cogito, 1994, p. 14. 236 Vezi Nicolae Manolescu, în "Adevărul literar și artistic", Cum se debuta la începutul anilor '60, nr. 7(2011), p. 45. 237 Generația '60 debutează cu aproximativ 20 de ani înainte
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
în fond, l-am aplicat și eu, la modul intuitiv necesar. De exemplu, am avut unele cursuri opționale care se pretau la asemenea abordări. La un moment dat, am predat un curs despre grotesc în literatură. Am făcut atunci vaste incursiuni în artele plastice, veneam la cursuri cu tot felul de albume... Era o formă de a arunca punți între literatură și artele plastice, după cum mai târziu am făcut un curs special despre ironie, cu multe referiri la muzică. Aveam niște
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
care l-a păzit cu mijloacele adevărului, uneori necesar polemice, alteori pro domo, în concursul unde trebuia să fie pragmatică. Cărțile, de referință pentru istoria începuturilor literaturii române, consacrate perioadei vechi și premoderne, construiesc cu metodă nouă și spirit atotcuprinzător incursiuni de mare valoare în teritorii rezervate celor cu adevărat inițiați. Într-o cronologie editorială coerentă, acestea reflectă preocuparea de fond și supremația de specialist ale Elvirei Sorohan, pentru care fiecare subiect este explicit un motiv de reașezare și regândire a
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
tot spre marile cotidiene (Le Monde, Le Figaro, Libération...) și spre televiziune (o men țiune a unui titlu într-o emisiune la ora 1 noaptea e considerată o mare victorie), ca și cum tot acestea ar deține adevăratele chei ale succesului. Derutantă incursiune în culisele unei reușite literare, la finele căreia te întrebi dacă mecanismele ce pun sub lupă așa-zise coduri și formule savante destinate asigurării unei căi regale în literatură nu se reduc, pînă la urmă, la acea magie pură, la
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de reinterpretare și căutare constantă a unor sensuri noi, până și acești autori făuritori de discursivitate trebuie să "dispară" în sensul de autori clasici în favoarea textelor lor și a doctrinelor pe care le-au inițiat. Putem afirma, la sfârșitul acestei incursiuni, că deși utilizează un ansamblu de reguli, argumente și relaționări diferit în funcție de scopurile discursive urmărite sau de curentul literar-filosofic din care fac parte, teoreticienii pe care i-am avut în vedere ajung, totuși, la o serie de concluzii similare, conturând
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
i-au marcat în continuare opțiunile, precum și stilul de filosofare. Problema scriiturii ca economie și producere axată mai degrabă pe rolul semnificantului, avatarurile barthesiene de surprindere a scriiturii între alte noțiuni ca text, discurs, scriere, sau ale diminuării instituției autorului, incursiunile semiotice ale Juliei Kristeva ce vor contura conceptul de intertextualitate ca "indice al modalității în care un text citește istoria și se inserează în ea", sunt doar câteva exemple ale unor teme care se regăsesc și în lucrările lui Jean
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
se ajunge la un exces necontrolat de semne și mărfuri. Chiar dacă risipa este aceea care însoțește o societate de consum în plină expansiune, aceasta nu este de tipul potlatch-ului, deoarece nu reintroduce echilibrul și funcționarea normală în interiorul societății. Aceste câteva incursiuni în problematica schimbului simbolic au indicat o articulație importantă a teoriei baudrillardiene, care, plecând de la o serie de idei elaborate de Bataille sau Mauss, s-a individualizat printr-o manieră proprie de a se alcătui, și care și-a apropiat
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
rolul sferei culturale în viața cotidiană obiectivul principal atât al operei sale timpurii, cât și al celei târzii. Primele sale trei cărți se concentrează pe direcțiile în care cultura, ideologia și semnele funcționează în viața cotidiană, în timp ce opera târzie continuă incursiunile în deconstruirea fundamentelor vieții semnelor în societate"421. Diferența abordării acestui subiect față de cele ale teoriilor marxiste rezidă chiar și în modalitatea în care este conceput consumul; Baudrillard se opune împărțirii între specialiști ai producției (economie), ai ideologiei (semne, cultură
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
discurs, care au făcut carieră în special în spațiul cultural francez, înțelegerea lor fiind esențială în vederea posibilității de conceptualizare a discursului postmodern. Deși utilizarea lor în cadrul lucrărilor postmoderne nu este pe deplin diferențiată, cei doi termeni folosindu-se preponderent sinonimic, incursiunea în teoriile care s-au construit în jurul lor a deschis, pe lângă o gamă de precizări terminologice necesare, și calea unor intersecții discursive care au format o parte din discursivitatea postmodernă. În acest sens, importanța tel-quel-ismului pentru postmodernismul francez este evidențiată
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și corespunzătoare. Ponderea problemelor de teorie și realitate economică es te judicioasă și subordonată înțelegerii globalizării financiare. În prezent are a evoluției acestui fenomen, din momentul primelor sale manifestări și până în prezent, autoarea insistă pe situația actuală ce predomină față de incursiunile din trecut. Reținând Globalizarea piețelor de capital plusurile și minusurile globalizării piețelor de capital, autoarea le argumentează și prin aceasta, își pune în evidență contribuția la înțelegerea efectelor sale. Prezentând contribuțiile aduse de diverși autori la elucidarea unor probleme atât
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
considerată, deseori, chiar forța hotărâtoare în acest proces. Totuși, după cum vom observa ex clusiv 75 , în cercetarea noastră, există și specialiști car e s-au concentrat, în itate, pe globalizarea financiară și de la care av em multe de învățat. O incursiune temporală în geneza și impunerea c onc eptului de globalizare financiară îl localizează prin anii ’60 - ’70, ascuns sub noțiunea de „internațional“, pentru ca ultim ele decenii să-l impună prin sintagme ca „finanțe globale“, „guvernare globală“ ș.a.m.d., aducându
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
de surescitare care-i învăluie pe cei trei bărbați rămași la conac (Pașchevici, Nazarie și Panaitescu). Nici unul dintre ei nu are curajul să-și mărturisească deschis frica, însă fiecare caută, instinctiv, compania celorlalți. În sfârșit, capitolul subsecvent narează o nouă incursiune a Christinei în dormitorul lui Egor; prezența moartei este identificabilă grație amprentei olfactive indelebile: "O putea vedea întreagă pe Christina și nici o tresărire a feței sale de ceară nu-i scăpa. Mirosul de violete se răspândise acum în toată odaia
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
în Europa anului 1968 în cadrul acțiunilor combinate ale studenților și sindicatelor: tinerii militând pentru abandonarea unor tabuuri, sindicatele pentru creșteri salariale și alte condiții îmbunătățite de viață. Fiind subiecte de mare amplitudine, pentru a le face accesibile, autorul trece la incursiuni tematice variate: unele de ordin istoric, prin întoarceri de la prezent la antichitate și de aici la iluminism, filosofie modernă și contemporană. Altele, de ordin metodologic, îmbină evocarea literaturii, combinată cu date (prelucrate cu pricepere) din filosofia, sociologia și psihologia familiei
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
mutație. Gestul povestirii stătea în puterea miracolului: cel al depărtării spațiale, în primul caz, precum și cel al tradițiilor îndepărtate, în cel de-al doilea. Dimpotrivă, flaneurul este un localnic, nu un turist. Fizionomia orașului este cea a unei vecinătăți și incursiunea unei amintiri în care reprezentările personale și cele colective se întâlnesc. Figura povestitorului sintetizează mărcile experienței enumerate până acum într-o formulă istoric-inaugurală: „Der Erzähler ist die Gestalt, in welcher der Gerechte sich selbst begegnet.“ Menirea sa este soteriologică, și
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
lui F. Hessel, Spazieren in Berlin, Benjamin notează: „Als Einheimischer zum Bild einer Stadt zu kommen, erfordert andere, tiefere Motive. Motive dessen, der ins Vergangene statt ins Ferne reist.“ Actul fla neurului, fundamental diferit de cel al turistului, presupune o incursiune în memorie și o „lectură“ a locului din perspec tiva imaginilor dialectice care îi „locuiesc“ materialitatea. Hessel, notează Benja min, nu descrie orașul pe care îl parcurge, ci îl narează în cadența amintirilor copilăriei și a memoriei colec tive a
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
o genealogie a experienței urbane și, plecând tocmai de aici, ies la iveală familiarități și corespondențe cu alte texte. Ocolul interpretativ prin stratul genealogic conferă conceptelor lui Benjamin un caracter concret, plastic, eliberându-le surprinzătoare laturi și accente literare. Primele incursiuni în lumea urbană sunt ghidate de doică (Kinderfräulein) și apoi de mamă, ambele asociindu-se cu o severă cenzură: „Hier taucht das Fräulein von neuem auf, als kalter Schatten, der das Geliebte verschwinden ließ.“ Controlul sever al celor două personaje
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
istoricitatea sa originară. Semnele acestei istoricități, arată Benjamin, se înscriu ca urme pe chipul lumii, transformând-o în alegorie. Imaginea dialectică este, pentru secolul al XIX-lea, ceea ce este alegoria pentru baroc. Descriind metropola ca imagine dialectică, Benjamin face o incursiune în caracterul istoric al lumii moderne, iar „cunoașterea“ acestei lumi înseamnă, de fapt, identificarea amprentei autentice a originii în semnele materiale care îi com pun fizionomia. De data aceasta, memoria, pură (la Bergson)/in voluntară (la Proust) este cea care
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]