2,105 matches
-
guvernământul colonial britanic a adoptat reforme în 1919 și 1935, tensiunile au rămas la cote ridicate. În coloniile africane, britanicii nu aveau încă o opoziție naționalistă puternică, ceea ce le-a permis să-și concentreze eforturile pe administrarea coloniilor, prin intermediul populației indigene din instituțiile locale. Ocazional, a existat o rezistență africană față de controlul colonial, în special acolo unde britanicii impuneau noi taxe, sau când interveneau în tradițiile locale. Dacă Imperiul Britanic se menținea într-un echilibru fragil în 1939, Al Doilea Război
Imperiul Britanic () [Corola-website/Science/304798_a_306127]
-
este tânără. Despre cuvântul „Canberra” se crede că derivă de la "Kambera" sau "Canberry" care se pretinde a însemna „loc de întâlnire” în vechea limbă ngunnawal a băștinașilor ngabri. În conformitate cu liderul ngunnawal, Don Bell, traducerea corectă este „sânii femeii”, reprezentând numele indigen pentru doi munți, Muntele Negru și Muntele Ainslie, care se află aproape opuși unul față de celălalt. În anii 1860 John Gale, proprietarul unui ziar din Queanbeyan, a raportat că numele este varianta anglicizată a cuvântului indigen „nganbra” sau „nganbira” care
Canberra () [Corola-website/Science/304891_a_306220]
-
sânii femeii”, reprezentând numele indigen pentru doi munți, Muntele Negru și Muntele Ainslie, care se află aproape opuși unul față de celălalt. În anii 1860 John Gale, proprietarul unui ziar din Queanbeyan, a raportat că numele este varianta anglicizată a cuvântului indigen „nganbra” sau „nganbira” care înseamnă „gol între sânii unei femei”, făcând referire la lunca dintre Muntele Ainslie și Muntele Negru. În mod alternativ, R.H. Cambage în cartea sa din 1919 intitulată "Note asupra Florei Native din Noul Wales de Sud
Canberra () [Corola-website/Science/304891_a_306220]
-
veche clădire publică care a supraviețuit în interiorul orașului este Biserica Anglicană Sf. Ioan Botezătorul din suburbia Reid, care a fost sfințită în 1845. În cimitirul acesteia se află cele mai vechi morminte din district. Cum prezența europeană a crescut, populația indigenă s-a diminuat, în principal datorită unor boli ca variola și rujeola.
Canberra () [Corola-website/Science/304891_a_306220]
-
a patru familii importante: Arghin, Barin, Qipchaq și Shirin. Printre supușii hanului se numărau: ciuvașii, marii, mordovii, tătarii-mișari, urdmurții și bașkirii. Tătarii-mișari sosiseră în zonă în timpul Hoardei de Aur și asimilaseră până în cele din urmă mordvinii finici și alte triburi indigene. Teritoriile lor erau guvernate de tătarii stepelor. Unele dintre formațiunile statale ale tătarilor-mușari nu au fost niciodată stăpânite de , ci s-au aflat sub influența sau stăpânirea Hanatului Kasim sau a Marelui Canezat al Moscovei. Cea mai mare parte a
Hanatul Kazanului () [Corola-website/Science/305698_a_307027]
-
peste 80 de minerale culese din diverse zone ale țării și chiar a descoperit două minerale noi, denumite de el "broștenită" și "badenită". A elaborat studii în legătură cu acțiunea acidului azotic de diverse concentrații asupra unor hidrocarburi parafinice izolate din petrolul indigen. A cercetat apele minerale din țară și a făcut observații meteorologice în Moldova. El a publicat și primele manuale de fizică și de chimie în limba română. Este organizatorul primelor laboratoare din România, destinate cercetărilor științifice și pregătirii cadrelor de
Petru Poni () [Corola-website/Science/305710_a_307039]
-
alpestris). Dintre mamifere, se întâlnesc ursul (Ursus arctos), lupul (Canis lupus), vulpea (Vulpes vulpes), mistrețul (Sus scrofa), căprioara (Capreolus capreolus), veverița, viezurele, iepuri, jderi (Martes martes) și râsul (Lynx lynx), etc. Apele râurilor sunt săgetate de pești, așa cum sunt păstravul indigen (Salmo trutta fario), lipanul (Thumallus thumallus), moioaga (Barbus meridionalis petenyi) și nisiparița (Sabanejeria romantica), iar dintre nevertebrate se poate aminti racul (Astacus torrentium). Bordura și împrejurimile munților au fost locuite din cele mai vechi timpuri. Dovezi materiale ale unei locuiri
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
de aluminiu-siliciu, de aluminiu-magneziu și pentru aluminiu (1975). Sub conducerea prof. P. G. Spacu au fost efectuate cercetări fundamentale și aplicative de importanta deosebita și au fost rezolvate o serie de probleme ale industriei chimice privind: valorificarea superioara a minereurilor indigene pentru obținerea unor produse semiconductoare; obținerea de materii prime indigene necesare la turnarea unor aliaje de aluminiu, magneziu și cupru; recuperarea platinei din catalizatori uzați. Astfel a obținut sase brevete de invenție, care se aplica și astăzi în industria chimica
Petru George Spacu () [Corola-website/Science/306375_a_307704]
-
a găsi partenere cu care acestea ar putea avea copii. Adăugat la acest lucru, oamenii albi au avut o mai bună calitate a vieții și, prin urmare, o rată a mortalității mai mică decât cea a negrilor sau a populației indigene. Apoi, chiar dacă imigrația în timpul perioadei coloniale portugheze a fost mică (5 milioane de indieni estimat la începutul colonizării și 3 la 6 milioane de africani de atunci, comparativ cu 500.000 de portughezi) populația albă (care a fost cea mai
Demografia Portugaliei () [Corola-website/Science/306384_a_307713]
-
fondat colonii în Guadelupa și Martinica în 1635, o altă colonie fiind fondată în 1650 pe Saint Lucia. Plantațiile agricole din aceste colonii au fost construite și exploatate cu munca sclavilor aduși aici prin comerțul cu sclavi africani. Rezistența triburilor indigene a dus la expulzarea caribilor din 1660. Cea mai importantă posesiune colonială Caraibiană a fost Saint-Domingue (azi Haiti ), înființată în 1664 în jumătatea vestică a insulei spaniole Hispaniola. În secolul al XVII-lea, Saint-Domingue devenise cea mai bogată colonie producătoare
Imperiul colonial francez () [Corola-website/Science/306412_a_307741]
-
1933, cu o lucrare despre nootka, o limbă amerindiană din Canada. Între 1933 și 1937 a fost profesor asistent la Universitatea din Wisconsin - Madison, iar între 1937 și 1939 a trăit la Ciudad de Mexico, fiind director al Consiliului limbilor indigene și profesor la Institutul politehnic național și la Școala de antropologie. Între 1939 și 1941 a funcționat ca lingvist în cadrul Ministerului apărării. În 1948 a devenit profesor asociat la City University din New York, dar în mai 1949 a fost concediat
Morris Swadesh () [Corola-website/Science/306444_a_307773]
-
descrie nu numai flora, fauna și geologia peninsulei, ci și viața poporului din Kamceatka. Kegel a descoperit resurse minerale și a constatat că peninsula are potențial dacă ar fi condusă bine. În plus, a făcut propuneri de îmbunătățire a vieții indigene și a criticat exploatarea oamenilor. A fost urât de către conducerea coruptă a Peninsulei care nu era interesată de prosperitatea Peninsulei ci de prosperitatea proprie prin intermediul afacerilor cu blănuri. Când și-au dat seama că este incoruptibil l-au atacat pe
Johann Karl Ehrenfried Kegel () [Corola-website/Science/305932_a_307261]
-
a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 70 hectare. se suprapune sitului de importanță comunitară omonim și are o deosebită valoare științifică, pe această suprafață coabitează 8 din cei 9 reprezentanți indigeni ai genului Quercus, conviețuirea îndelungată ducând la hibridări, prezența acestora dând valoare de unicat acestei rezervații. Specii faunistice semnalate în arealul rezervației: căprioară ("Capreolus capreolus"), jderul de copac ("Martes martes"), iepurele de câmp ("Lepus europaeus"), apolonul negru (un fluture din
Pădurea Bejan () [Corola-website/Science/314570_a_315899]
-
promovează Canada ca un conducător pe plan mondial în domeniul gestionării forestiere durabile. Specia generică de arțar este cea care se proclamă ca arbore emblematic al Canadei. Din cele 150 de specii cunoscute de arțar (genus Acer), numai 13 sunt indigene Americii de Nord. Zece dintre acestea cresc în Canada: arțarul negru, arțarul de zahăr, arțarul cu frunze mari, arțarul roșu, arțarul de munte, arțarul dungat, arțarul Douglas, Vine și Manitoba. Cu excepția a patru specii, arțarii nativi sunt copaci mari. Cel puțin una
Simbolurile naționale ale Canadei () [Corola-website/Science/314722_a_316051]
-
1991 mai erau 15 persoane. nu are o legătură genealogică cu alte limbi care este general acceptată, și nu poate fi încadrată în nici o familie de limbi, deși unii cercetători cred că ar avea legături cu limba vorbită de populația indigenă "(y)ezo" (numită și "emiși" sau "(y)ebisu") din nordul insulei Honshū, cu limbile altaice, cu cele austroneziene, sau paleosiberiene. În limba ainu, "ainu" înseamnă "om". Limba ainu are 5 vocale (/i/, /e/, /a/, /o/, /u/) și 12 consoane: Structura
Limba ainu () [Corola-website/Science/314039_a_315368]
-
din Egiptul de Jos, alături de alt oraș celebru, Memphis. Orașul este puternic fortificat de-a lungul Dinastiei a XV-a, ajungând să aibă ziduri de protecție solide. La sfârșitul celei de-a doua Perioade Intermediare, odată cu creșterea puterii Dinastiei thebane (indigene), hiksoșii sunt alungați treptat spre nord în urma unei perioade de cca. 30 de ani de ostilități, cu conflicte întrerupte de armistiții (cca 1580-1550 î.Hr.). Asaltul asupra capitalei are loc în perioada ultimilor faraoni ai Dinastiei a XVII-a, Seqenenre Tao
Avaris () [Corola-website/Science/314276_a_315605]
-
Soarelui și Lunii ca zeități.Apar altare care se dezvolta în așezăminte de tip templu, la care se asociaza o multitudine de preoți și preotese și persoane cu alte funcții sacerdotale.Tipică pentru perioada neoliticului este adorarea zeităților antropomorfe. Religiile indigene din Africa erau bazate pe credința comună în forțele naturii și ale strămoșilor tribului. Indigenii australieni intrau în contact cu spiritele mereu prezente, cu strămoșii și cu entitățile mitologice prin meditație și ceremonii.Credeau că viețile lor erau strând legate
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
dezvoltat în timp, fiind formalizate într-o serie de documente. Statutul de la Westminster din 1931, documentul fundamental al organizației, cerea ca membrii trebuie să aibă statutul de dominioane. Declarația de la Londra din 1949 schimba această prevedere, permițând republicilor și monarhiilor indigene să acceadă în Commonwealth cu condiția recunoașterii monarhului britanic în funcția de Șef al Commonwealthului. În perioada de început al decolonizării din deceniul al șaptelea, aceste condiții au fost completate cu o serie de principii politice, economice și sociale. Primul
Comunitatea Națiunilor () [Corola-website/Science/313368_a_314697]
-
de nord a peninsulei Kamceatka situată între Marea Ohoțk și Marea Bering, ea cuprinde și regiunea munților Koriaki de pe continentul rusesc ca și insula Karaghinski situată la est. <br> Regiunea are o populație cu o densitate mică, compusă din popoare indigene: la care s-au adăugat popoarele venite de pe continent compusă din: Principalele ramuri economice sunt reprezentate prin industria peștelui a lemnului și creșterea renilor. Regiunea este bogată în zăcăminte ca de exemplu zăcăminte de platină.
Districtul autonom Koriakia () [Corola-website/Science/313479_a_314808]
-
realitate prozaică. În cadrul acestei orientări literare, descrierile cele mai realiste se împletesc cu elemente fantastice și onirice, cu motive din mituri și din basme. Luându-ne după Lindsay Moore, caracteristicile realismului magic sunt: caracterul hibrid (urban și rural, occidental și indigen), perspectiva ironică a autorului, reticența auctorială (lipsa unei opinii clare a naratorului în legătură cu caracterul real sau imaginar al evenimentelor relatate).
Realism magic () [Corola-website/Science/313795_a_315124]
-
de 6 iunie 2008 Dieta japoneză a adoptat o rezoluție bipartită prin care guvernul japonez recunoaște ainu ca fiind populație nativă a Japoniei și cheamă la o încheiere a discriminării acestui grup etnic. Rezoluția a recunoscut populația ainu ca fiind indigenă, cu o limbă, religie și cultură distincte. Deși rezoluția este semnificativă din punct de vedere istoric, Hideaki Uemura, profesor la Universitatea Keisen din Tokio și specialist în drepturile popoarelor indigene, susține că rezoluția este „slabă” în sensul recunoașterii faptelor istorice
Ainu (populație) () [Corola-website/Science/313894_a_315223]
-
acestui grup etnic. Rezoluția a recunoscut populația ainu ca fiind indigenă, cu o limbă, religie și cultură distincte. Deși rezoluția este semnificativă din punct de vedere istoric, Hideaki Uemura, profesor la Universitatea Keisen din Tokio și specialist în drepturile popoarelor indigene, susține că rezoluția este „slabă” în sensul recunoașterii faptelor istorice întrucât populația ainu a fost „forțată” să devină japoneză în primul rând. Mulți etnici ainu sunt membrii ai organizației Utari Hokkaido, ce se ocupă cu problemele fundamentale ale poporului ainu
Ainu (populație) () [Corola-website/Science/313894_a_315223]
-
Planeta se numește acum Noul Pământ, iar locuitorii ei sunt prietenoși, deși complotează pe ascuns să îi ucidă pe călători pentru ca nu cumva restul galaxiei să afle de existența lor și să-i încorporeze în vreun imperiu. Cu ajutorul unei femei indigene, care se îndrăgostește de cântecul din flaut al lui Fallom, călătorii reușesc să scape în mijlocul nopții și pornesc spre celălalt sistem stelar. Inelele celei de-a șasea planete și satelitul celei de-a treia sunt dovezi clare că este vorba
Fundația și Pământul () [Corola-website/Science/314930_a_316259]
-
forță căzăcească veritabilă. Fotografiile făcute la sfârșitul secolului al XIX-lea ne prezintă militari purtând uniforme de tip rusesc, care se deosebeau în mod evident de uniformele tradiționale ale forțelor persane ale acelor vremuri. Soldații brigăzii au fost tot timpul indigeni, dar, până în 1917, corpul ofițeresc era format din ruși, care erau și angajați ai armatei ruse, precum a fost Vladimir Liahov. Aceasta situație a fost încurajată de guvernul imperial rus, care considera Brigada de cazaci persani un mijloc excelent pentru
Brigada de cazaci persani () [Corola-website/Science/318367_a_319696]
-
a întors în Liberia să lucreze ca medic. În 1833, Joseph Roberts a devenit "high sheriff" al coloniei. Una dintre responsabilitățile sale era cea de a organiza milițiile de coloniști care călătoreau în interiorul continentului pentru a colecta taxe de la popoarele indigene și de a înăbuși revoltele lor împotriva dominației coloniale. În 1839, Societatea Americană pentru Colonizare l-a numit pe Roberts viceguvernator. După încă doi ani, după moartea guvernatorului Thomas Buchanan, Roberts a devenit primul guvernator metis al Liberiei. În 1846
Joseph Jenkins Roberts () [Corola-website/Science/320480_a_321809]