2,142 matches
-
că este vorba de "lumile artei", de clasele sociale, de medii sociale sau de societate, aceste forțe influențează judecățile artistice, care nu pot fi obiective. Lumile artei sunt "puteri", estetica este o "iluzie"" (Boudon, pp. 251, 253). În spatele unui aparent individualism constând în observarea, descrierea și explicarea interacțiunilor individuale, teoriile lumilor sociale se bazează pe explicații holiste cu nimic mai prejos decât teoria câmpurilor. • Credințe sau valori? Această întrebare reia critica adresată în cor de Heinich (2001) și Hennion (1993) teoriei
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Ideologie, 34-35, 175, 215, 254, 265, 273. Ierarhie, 28, 57, 72-73, 150, 162, 188, 261, 264, 266. Imagine, 49, 90, 157, 162, 164, 168-170, 178, 193, 220, 234, 293, 311. Impresionism, 169, 261. Inalienabilitate, 238. Incertitudine, 14, 245, 249-251, 258. Individualism metodologic, 133, 260, 285, 305. Industrii culturale, 10, 85, 91, 96, 98, 147-148, 158, 202, 226, 274, 278, 287. Informare, 107, 109, 111, 173, 271. Infrastructură / suprastructură, 36. Inovație, 46, 97, 245, 297. Instituție, 10, 24-25, 39, 44, 70, 73
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
intelectual francez marcat de ascensiunea științelor umane, dar și de criza intelectualului angajat (M. Jean-renaud, 1998: 268). Dacă pentru unii cercetători structuralismul ar fi subsumabil postmodernismului, pentru alții viziunea holistă, ambiția scientizării și credința în progresul cunoașterii distonează profund cu individualismul, hedonismul și scepticismul postmodern. În spațiul francez, termenul poststructuralism aplicat de analiștii americani și englezi lui Derrida, Foucault este respins vehement de un T. Todorov (1996: 187) pentru care acest apelativ indicînd o continuitate și o depășire a ceea ce l-
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
un american de tipul "Unde vă duceți cînd vreți să fiți singur?" a suscitat replici din cele mai diverse la subiecți arabi (de la "Cine vrea să fie singur?" la " Infernul este paradisul fără oameni"), evidențiind o dată în plus distinctivitatea culturilor (individualismul nord-american atît de diferit de comunitarismul arab sau asiatic, în care pînă și decizii strict personale cum ar fi educația, profesia, căsătoria sînt luate de familie și în beneficiul familiei și nicidecum de individul respectiv); iii) studierea lexicului limbii engleze
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și Enciclopedică Lamizet, Bernard, 1992 Les lieux de la communication, Liège, Mardaga Lévy, Pierre, 1990 Les technologies de l'intelligence.L'avenir de la pensée à l'ère informatique, Paris, La Découverte Lipovetsky, Gilles, 1983 L'ère du vide. Essai sur l'individualisme contemporain, Paris, Gallimard Lyotard, François, 1979 La condition postmoderne. Rapport sur le savoir, Paris, Minuit (trad. rom. Condiția postmodernă, 1993, București, Babel) Miège, Bernard,1995 La pensée communicationnelle, Presses Universitaires de Grenoble (trad. rom. Gîndirea comunicațională, 1998, București, Cartea Românească
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cu consistență socială, deci colectivă, în timp ce exercițiul cunoașterii, deși în esență, individual, sfârșește prin a fi confirmat tot în repere sociale. Chiar construcția acestei fraze trasează aliniamentele unui front încă în desfășurare, în care canonadele au substanțierea ideologică adversativă dintre individualism și colectivism în înțelegerea gestiunii puterii. Ce trebuie făcut pentru a nu zădărnici pretenția de știință a Economiei în această situație? Întrebarea nu are un răspuns unanim acceptat și nici corect formulat. Mai toate pretențiile de răspuns sunt, de fapt
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
prin supunere; dacă se poate vorbi îndreptățit de un conformism inițial, la fel de îndreptățit se poate vorbi și de ierarhizare, de dobândire a unei poziții preeminente în cazul grupului; dar ierarhia și dorința de afirmare în cadrul acesteia nu au debordat în individualism și unicitate (ca marcă a curajului de a fi liber), ci în supunere (consideră Andrei Cornea) care, în mod catastrofal, s-a suprapus peste conformism, cele două rele (acolo unde a fost cazul) întărindu-se reciproc. Din acest motiv, suntem
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
vezi Beard și Gunn, 2002, pentru discutarea lui Virilio în aceste direcțiiă. Subliniind nu doar criza spațiului și a timpului, a realității fizice, filosoful ține să accentueze și criza individului, astfel că teoria sa este, în general, una marcată de individualismul liberal, focalizat pe problemele subiectului și ajungând la granița anarhismului liberal. Astfel, deplânge abolirea subiectivității active pe măsura dispariției realității, imobilizarea spectatorului uman în fața vitezei tehnologiilor și motorizarea inertă a trupului. Scrierile sale îl afișează drept un profet al rezistenței
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
unui muzeu, a colecțiilor sale, reprezintă rezultatul unei munci îndelungate, desfășurate pe parcursul mai multor generații de specialiști și cuprinzînd momente istorice și culturale specifice, contexte economice și politice diferite, toți acești factori punîndu-și amprenta asupra modalităților de constituire a patrimoniului. Individualismul, moda, gustul epocii, etnocentrismul, fenomene specifice de aculturație, idealuri, contestări, invenții și inovații, toate au reprezentat și încă mai reprezintă momente ale fluxului continuu de formare și dezvoltare patrimonială. O colecție reprezintă o investiție culturală și economică de durată, un
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
ne simțim bine, dar rezultatele ne aduc bani. Concentrați-vă asupra a ceea ce este important, și anume să aveți clienți care vor cumpăra mereu. +++ Ideea 144. Încă o dată: Eu versus Noi Compania dumneavoastră este afectată de un virus grav de individualism? Există o competiție internă pentru a vedea ce persoană poate face mai mult și cum poate fiecare să îl întreacă pe celălalt? Dacă da, acestea sunt caracteristici foarte distructive, deoarece știm că succesul este un sport de echipă. Armata Statelor Unite
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
franceză este renumită prin contradicțiile și inconsecventa să, produs al unui temperament caracterizat prin combinația de sânge rece și cap fierbinte, simțul practic, dar sedus de artă, utopie, vis127. Alte calități ale francezului moștenite de Pariziana sunt realismul și ingeniozitatea, individualismul și indisciplina, senzualitatea și vanitatea, sociabilitatea, simțul echilibrului și al măsurii, caracterul jovial și optimist. Dar pe fundalul unui caracter care poate fi numit stabil al francezului, parizianul se caracterizează că tip instabil, curios și ironic, cu reputație de persoana
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
inversează rolurile în geometria baletului intim, devenind agent activ al scandaloaselor povești de amor, de adulter și divorț. Toate acestea vorbesc atât despre o continuă liberalizare a societății și individului, cât și despre elasticitatea unei culturi. În faza capitalismului victorios, individualismul triumfă și molipsește cu spiritul sau subiecții timpului. Prin această se explică, în mare măsură, faptul ca Pariziana funcționează ghidată de ego-ul sau, instituind trăsături definitorii, cum ar fi egoismul (satisfacerea tuturor dorințelor), egotismul (preocuparea doar pentru propria persoană, siguranța
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
cum ar fi egoismul (satisfacerea tuturor dorințelor), egotismul (preocuparea doar pentru propria persoană, siguranța în poziția centrală în universul sau, disprețul profund pentru semeni, dorința de a-i domină pe ceilalti) și egocentrismul (ambiția exagerată). Morală să se întemeiază pe individualism și se manifestă proeminent într-un egoism pasional. Deoarece nu crede într-un sentiment adevărat sau în comunicarea cu un altul, viața ei se reduce la propriul orizont și imagine. Majoritatea Parizienelor dau dovadă de curaj, nu dau înapoi înaintea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
să place dans l'Etat. Autrefois, leș Gauloises légiféraient, leș Anglo-Saxones aussi, leș épouses des Hurons faisaient pârtie du Conseil. L'œuvre civilisatrice était commune. Îl fallait toutes y concourir, et substituer enfin à l'égoïsme la fraternité, à l'individualisme l'association, au morcellement la grande culture" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.322]; "L'affranchissement du prolétaire, selon la Vatnaz, n'était possible que par l'affranchissement de la femme. Elle voulait son admissibilité à tous leș emplois, la recherche de la
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
evidente decât pe o demonstrație logică. Printre aceste lucrări, cea a lui E.Marc Lipiansky are meritul de a prezenta un ansamblu mai amplu de trăsături ale parizianului: vivacitate, deschidere, spontaneitate, nervozitate, instabilitate, frivolitate, grație, diletantism, obsesia modei, spirit rebel, individualism, gust, elegantă, rafinament, necesitate de excitare și de divertisment [p.96]. Alte surse menționează de asemenea versatilitatea, spontaneitatea și deschiderea parizienilor. Parizianul se caracterizează prin gustul și renumitul sau chic parisien, si este predispus spre lux, exces, rafinament. Consultând și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
mai bine de două decenii, atacul comunitarist la adresa liberalismului poate fi descris prin una sau mai multe din următoarele direcții, stabilite de Allen Buchanan în articolul citat (traduc liber de la pp. 466-470 și rezum): 1. liberalismul se bazează pe un individualism fals din punct de vedere ontologic și motivațional (ontologic vorbind: există doar indivizi, aparentele grupuri pot fi reduse la proprietăți individuale, deci la indivizi; indivizii sunt motivați doar de preferințe pentru bunuri private; ei pot dori să participe la grupuri
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
viziunea lui Etzioni să poarte un nume, ea se putea desprinde dintr-o carte intitulată candid și provocator în același timp An Immodest Agenda: Rebuilding America Before the 21st Century (McGraw-Hill, New York, 1983). Deja în acea carte, Etzioni arăta că individualismul excesiv nu va ajuta la reconstrucția Americii pentru care milita el, una sprijinită pe reconstrucția (comunitaristă, am spune astăzi, a) educației. În sfârșit, aș recomanda consultarea a trei mici volume recente, de mare ajutor pentru a-l înțelege pe Etzioni
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ales pp. 372-405, ultimul capitol al cărții. Opera lui Bellah e cunoscută la noi grație lucrării sale (scrisă cu Richard Madsen, William M. Sullivan, Ann Swidler și Steven M. Tipton - colaboratori la alte două cărți importante) Habits of the Heart. Individualism and Commitment in American Life, University of California Press, Berkeley, Los Angeles, 1985 (vezi ed. rom.: Americanii: individualism și dăruire, traducere de Dan Pavel, Humanitas, București, 1998). Când citesc despre raportul dintre comunicare și comunitate în societatea bună, românii ar
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
cu Richard Madsen, William M. Sullivan, Ann Swidler și Steven M. Tipton - colaboratori la alte două cărți importante) Habits of the Heart. Individualism and Commitment in American Life, University of California Press, Berkeley, Los Angeles, 1985 (vezi ed. rom.: Americanii: individualism și dăruire, traducere de Dan Pavel, Humanitas, București, 1998). Când citesc despre raportul dintre comunicare și comunitate în societatea bună, românii ar trebui să-și amintească de cartea lui Mihai șora, Eu&tu&el&ea sau dialogul generalizat, Cartea Românească
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Situl lui Amitai Etzioni folosește același limbaj de propagandă și publicitate pentru a oferi o primă detaliere a programului. În continuare, să reținem elementele de bază, rezumând și traducând. În opinia lui Etzioni, partea ușoară a fost diagnosticarea răului american: individualismul exagerat (abdicarea celor mai mulți de la responsabilitățile comunale și civice, scăparea de sub control a grupurilor de interese, prăbușirea consensului moral); partea grea este găsirea unor căi de a restaura consensul social și moral fără a lăsa vreun grup să-și impună poziția
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
San Francisco, 1980; The Broken Covenant: American Civil Religion in Time of Trial (1975), ediția a II-a, University of Chicago Press, Chicago, 1992. Împreună cu vechii săi colaboratori la Habits of the Heart, Bellah a dat și un volum complementar, Individualism and Commitment in American Life: Readings on the Themes of Habits of the Heart (Harper and Row, 1987), precum și forma afirmativă a utopiei sale, The Good Society (Alfred A. Knopf, New York, 1991); cartea sa clasică trebuie consultată în ediția din
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Lovinescu („noua spiritualitate” o constituie un „conformism etic” grefat pe mistică și ortodoxie), Lucian Blaga (optează pentru mit, transfigurarea realității și metafizică), Nichifor Crainic (afirmă o poziție tradiționalistă extremă, definită ca naționalism integral), Șerban Cioculescu (vede în noua spiritualitate un individualism bazat pe eul intelectual), Ionel Jianu, Mircea Vulcănescu, Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Sandu Tudor. Sunt prezenți cu poezie Ion Barbu (Dioptrie, ev arid), Camil Baltazar, Jacques G. Costin, Mihail Celarianu, Andrei Tudor, Leon Feraru, Cicerone Theodorescu, Emil Gulian, Eugen Jebeleanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290192_a_291521]
-
deceniului 6, începând cu Răsună valea (1950). Prim- planurile, ca să nu mai vorbim de gros-planuri, sunt extrem de rare. Aparatul se menține la o distanță securizantă de actori, în plan mediu, din motive propagandistice. Decuparea și accentuarea unui chip omenesc înseamnă individualism, vedetism burghez, negarea principiului muncii colective în artă. Importantă este corectitudinea ideologică a replicilor, care nu trebuie alterată de modul în care sunt filmați actorii în timp ce le rostesc. Distanța „teatrală” a planului mediu frontal previne eventualitatea ca pe chipul actorului
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Închiaburirea, îmburghezirea unor membri ai noilor conuceri, stopată la timp de comuniști cinstiți și responsabili ( Desfășurarea, Directorul nostru, O mică întâmplare). - Decadența orânduirii burghezo-moșierești, inevitabilitatea destrămării ei sub asaltul vremurilor noi (Nepoții gornistului, Ciulinii Bărăganului, Citadela sfărâmată, Bijuterii de familie). - Individualismul sortit eșecului în fața vieții și muncii în colectiv (Nufărul roșu, Pe răspunderea mea). În intervalul de relativ dezgheț de după moartea lui Stalin și strângerea din nou a șurubului după 1956, chiar și conducerea superioară de partid își îngăduie să sesizeze
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
veteranului „recuperat” Paul Călinescu. În contextul liberalizării poststaliniste, protagonistul Dinu Măgureanu (Iurie Darie) nu mai este muncitor, țăran, inginer, savant sau soldat. El are o meserie „ușoară”, e desenator de modă, ocupație condamnabilă cu câțiva ani în urmă. Bântuit de individualism, „originalitate” și încăpățânare, Măgureanu propune pentru producția de serie a fabricii de textile un model de rochie ca o varză înflorită, de care râd muncitoarele textiliste. Prietena lui, țesătoarea Ileana (element sănătos), îi cere să termine cu prostiile „creative”. Dinu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]