13,441 matches
-
lume programe screening neonatale pentru numeroase afecțiuni, majori tatea specialiștilor apreciază că toxoplasmoza, în special cea congenitală, merită sprijinul și eforturile unui screening pentru femeile gravide, făt și nou-născut. I. AGENTUL ETIOLOGIC I.1. SCURT ISTORIC Toxoplasmoza este o boală infecțioasă produsă de un protozoar endocelular — Toxoplasma gondii —, parazit obligatoriu intracelular al omului și animalelor. Acesta aparține încrengăturii Apicomplexa, clasei Sporozoa, subclasei Coccidia și este singurul membru al genului Toxoplasma. Denumirea de Toxoplasma derivă din limba greacă (toxon # arc și plasma
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
Faza de multiplicare endocelulară și de răspândire hematogenă induce după câteva zile o ripostă imunologică, care va distruge toxoplasmele circulante și va determina închistarea celor rămase în celule. În interiorul chisturilor, paraziții rămân viabili pe toată durata vieții gazdei și sunt infecțioși atunci când ajung în tubul digestiv al animalelor homeoterme. În cazul în care chisturile tisulare sunt înghițite de o altă gazdă, bradizoizii eliberați din chisturi se comportă ca și toxoplasmele eliberate din macrofage, adică se răspândesc pe cale hematogenă și se închistează
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
gazdă definitivă cunoscută, bradizoizii se comportă ca sporozoizii coccidieni, pătrunzând în celulele epiteliale, unde trec printr-un proces de înmulțire sexuată, din care rezultă oochisturi ce vor fi eliminate în mediul extern. După aproximativ 72 ore, acestea vor sporula, devenind infecțioase. II. ASPECTE EPIDEMIOLOGICE ALE TOXOPLASMOZEI II.1. CONSIDERAȚII GENERALE Toxoplasmoza este o zoonoză larg răspândită în întreaga lume. Prevalența infecției umane este greu de stabilit datorită frecvenței mari a infecțiilor inaparente. Gazda sa definitivă este reprezentată de pisică, orice altă
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
supurează. Per sistă neschimbați sau progresează discret în volum în câteva luni. Limfadenita toxoplasmatică se vindecă spontan sau poate persista ori reveni în câteva luni. Uneori, asocierea cu febra, astenia și creșterea numărului de monocite duce la confuzia cu mononucleoza infecțioasă; manifestările cutanate sunt rare, dar diverse, mergând de la forme comune (prurit, urticarie, purpură, macule, papule, eritem multiform) până la forme mai puțin obișnuite (lichen, dermohipodermite); afectarea oculară apare fie izolat, fie împreună cu o adenopatie, cu erupție cutanată sau semne generale nespecifice
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
grave la imunodeprimați (splenectomizați, etilici, bolnavi de cancer); streptococii de grup A (S. pyogenes) determină, pe lângă angină, scarlatină, erizipel și infecții necrozante grave; streptococii de grup B sunt implicați în infecții postpartum sau la imunodeprimați; Staphylococcus aureus poate determina focare infecțioase diverse, cu potențial de a induce SIRS ; cocii gram negativi: meningococi, gonococi ; bacili gram negativi: E. coli, Klebsiella sp., Proteus sp., Pseudomonas aeruginosa, etc.; bacili gram pozitivi (Clostridium perfringes), cu o tristă celebritate pentru stările septice grave apărute după manevre
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
septice reprezintă localizări septice secundare apărute prin fixarea și dezvoltarea microorganismelor la nivelul diferitelor organe (ficat, plămân, rinichi, creier etc.), realizând manifestări care pot domina tabloul clinic. Din aceste noi focare, se produc descărcări microbiene în sânge, care întrețin procesul infecțios chiar și după eradicarea focarului de infecție primară. Echilibrul dintre virulența microorganismului și sistemele de apărare a organismului: Unele microorganisme sunt virtual incapabile să producă infecții în cazul unor sisteme de apărare ce funcționează normal, în timp ce altele posedă factori structurali
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
prezența acestui focar este mai puțin evidentă, tabloul clinic fiind dominat de manifestările generale ale unei stări septice sau de manifestările disfuncției viscerale multiple. Semenele generale ale unei stări septice corespund în linii mari cu ceea ce era cunoscut ca „semne infecțioase generale”: hipertermie sau hipotermie, frison (clasic se consideră că marchează descărcarea bacteriană în circulație, fiind semnalul de prelevare a hemoculturilor), tahipnee, tahicardie, leucocitoză sau leucopenie. Apariția recentă a acestor semne, fără o altă cauză specifică, constituie sindromul de reacție inflamatorie
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
secundare” în cadrul „septicopioemiei”, termen considerat eronat astăzi. Evident că, apariția unei astfel de localizări septice secundare va îmbogăți tabloul clinic cu manifestările sale. 8.4.1. DIAGNOSTIC ETIOLOGIC În prezența unui SIRS (tabelul 8.1), preocuparea esențială rămâne căutarea focarului infecțios, asociat sau nu cu bacteriemie, chiar dacă unele circumstanțe neinfecțioase se pot de asemenea complica prezentând astfel de manifestări. Examinarea este înainte de toate clinică, ajutată de unele examene complementare orientate pe rezultatele oferite de aceasta, confirmarea hemoculturilor și a altor culturi
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
Examinarea clinică trebuie să ia în considerare: terenul poate influența tipul infecțiilor întâlnite: diabetici infecții stafilococice, splenectomizați, infecții pneumococice etc. caracterul comunitar sau nosocomial al infecției, având în vedere noțiunile de terapeutică invazivă: intubare, sondaje, catetere, puncții etc. căutarea focarului infecțios, prin examen clinic și câteva examene complementare simple (radiografie pulmonară, radiografie abdominală fără pregătire, echografie abdominală și renală, puncție lombară, etc.); acestea permit suspectarea tipului de microorganism implicat, pe baza cunoștințelor legate de rolul bacteriilor gramnegative în infecțiile urinare și
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
tipului de microorganism implicat, pe baza cunoștințelor legate de rolul bacteriilor gramnegative în infecțiile urinare și biliare, al germenilor gram pozitivi în infecțiile pulmonare comunitare, al asocierilor polimicrobiene în focarele digestive etc. Această căutare trebuie orientată mai ales asupra focarelor infecțioase ce pot necesita un tratament specific de drenaj sau o altă intervenție chirurgicală. datele de laborator aduc o contribuție fundamentală, prin examinarea directă a produselor biologice recoltate și confirmate ulterior prin culturi și prin însămânțări bacteriologice . argumente epidemiologice: în absența
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
directă a produselor biologice recoltate și confirmate ulterior prin culturi și prin însămânțări bacteriologice . argumente epidemiologice: în absența unei orientări precise, trebuie trecute în revistă diversele cauze ale infecțiilor grave. În populația generală, diferite studii au constatat că originea stărilor infecțioase grave este pulmonară în 35-40% din cazuri, urinară în 25-30% din cazuri, digestivă în 20% din cazuri și necunoscută în 3-5 % din cazuri. Apariția șocului modifică puțin aceste date: 52% infecții abdominale, 23% infecții respiratorii, 9% infecții urinare, 4% infecții
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
reacționează bimodal. Într-o primă fază survine o eliberare locală sau în torentul circulator a mediatorilor cu originea în diferite celule (leucocite, celule endoteliale, trombocite etc.), destinate producerii unor efecte „în cascadă” ale căror manifestări clinice esențiale sunt un sindrom infecțios și un sindrom hemodinamic hiperkinetic. Regresiunea acestora anunță vindecarea. În caz contrar, în al doilea timp, apare un răspuns ce asociază disfuncții ale mai multor organe, a cărui expresie clinică reprezintă Sindromul de Disfuncție Multi-Viscerală (SDMV). Prognosticul final al stărilor
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
neurologice). 8.7. TRATAMENT În prezent se cunosc 3 niveluri în secvența patogeniei șocului septic la care se poate interveni terapeutic (tabelul 8.2). Infecția reprezintă factorul declanșator al stării septice și de aceea tratamentul cît mai precoce, adecvat focarului infecțios (antibioticoterapie cu sau fără tratament chirurgical) este obligatorie. Monitorizarea strictă în secții de terapie intensivă este explicația, în mare măsură, a reducerii mortalității pacienților în șoc septic. Se vor urmări starea de conștiență, frecvența și amplitudinea respirației, diureza, frecvența cardiacă
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
prima fază evolutivă, razele ultraviolete pot avea efecte favorabile. În stadiul supurativ se extrage cu pensa firul de păr din centrul flictenei și foliculita se vindecă. 6.2. FURUNCULUL Este o stafilococie cutanată ce rezultă ca urmare a localizării procesului infecțios în foliculul pilos și glanda sebacee adiacentă, caracterizată printr-un proces de necroză tisulară locală, denumită „bourbillon”. Apariția concomitentă sau succesivă a mai multor furuncule, la același bolnav, determină furunculoza. (fig.6.1.). Etiologie. Este produs de obicei de un
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
timp, de grefe de piele. 6.4. HIDROSADENITA Este localizarea furunculului la nivelul glandelor sudoripare ale axilei, regiunii perianale sau areolei mamare (abces tuberos), agentul patogen fiind de obicei staficococul auriu (fig. 6.1). Anatomie patologică. Spre deosebire de furuncul, extensia procesului infecțios supurativ este mai mare, cu tendință la confluență, dezvoltându-se un abces sau chiar un flegmon voluminos al regiunii, datorită invaziei concomitente sau succesive a glandelor sudoripare. Aceste supurații localizate sunt prezente în diferite etape evolutive, unele în stadiul inflamator
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
limfadenitei acute constă în repaus, antibiotice, comprese locale, tratarea corectă a porții de intrare a germenului, iar în caz de supurație sau adenoflegmon, se indică tratamentul chirurgical (incizie și drenaj), însoțit de antibioterapie. 6.8. ERIZIPELUL Erizipelul este o boală infecțioasă a tegumentelor produsă de streptococi βhemolitici (grup A), caracterizată clinic prin apariția unei dermite streptococice, cu tendință de expansiune și care este însoțită de fenomene generale de tip septic, leziunea locală tipică fiind placa erizipelatoasă. Etiologie. Oricare din cele peste
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
ALE ENDOCARDITEI BACTERIANE SUBACUTE (EBS) Deși nu ne putem referi la endocardita bacteriană subacută ca la o urgență medicală declanșată în timp real , aceasta merită toată atenția deoarce ea poate fi declanșată în urma îngrijirilor dentare. Endocardita bacteriană este o boală infecțioasă gravă în care grefe septice localizate pe endoteliul valvular sau pe alte structuri cardiace normale sau patologice, produc leziuni vegetante sau ulcero-vegetante care determină deteriorări structurale și funcționale locale și embolii sistemice . (American Dental Association 1989) În pofida progreselor obținute în
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
la fiecare 6 ore), s-au fixat câteva jaloane de conduită extrem de importante pentru medicii practicieni. În prezent, în privința antibioprofilaxiei pentru endocardita bacteriană subacută majoritatea autorilor sunt de acord ca schemele terapeutice să fie strict individualizate cu terenul de risc infecțios cardio-vascular, corelate cu amploarea și durata procedurii stomatologice propuse . Pacienții care prezintă riscul unei endocardite bacteriene subacute sunt sfătuiți să stabilească și să mențină o igienă orală cât mai corectă pentru a reduce sursele potențiale de bacteriemie. Acești pacienți trebuie
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
pot determina bacteriemie. Acestea sunt în general proceduri asociate cu sângerări din țesuturile moi sau dure orale, inclusiv detartraj, periaj profesional, implante dentare, tratamente endodontice care depășesc apexul dentar etc. Autori precum BÎLBÎIE, NEGOIȚĂ, ROTARU recomandă clasificarea pacienților cu risc infecțios, după Conferința de Consens din anul 1992 din Franța. Față de indicațiile globale anterioare, Conferința de Consens din anul 1992 diferențiază: • Cardiopatii cu risc major (proteze valvulare, cardiopatii congenitale cianogene și antecedente de endocardită infecțioasă • Cardiopatii cu risc (valvulopatii, cardiopatii congenitale
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
ROTARU recomandă clasificarea pacienților cu risc infecțios, după Conferința de Consens din anul 1992 din Franța. Față de indicațiile globale anterioare, Conferința de Consens din anul 1992 diferențiază: • Cardiopatii cu risc major (proteze valvulare, cardiopatii congenitale cianogene și antecedente de endocardită infecțioasă • Cardiopatii cu risc (valvulopatii, cardiopatii congenitale necianogene) • Cardiopatii fără risc deosebit (cardiopatii ischemice, purtători de stimulator cardiac sau defibrilator implantabil etc.). După ROTARU procedurile dentare care necesită profilaxia endocarditei bacteriene la pacienții cu risc înalt și moderat sunt: Extracția dentară
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
la bază o reacție alergică a bolnavului la un antigen prezent în mediul ambiant (exogen). Astmul nealergic. Nu are la bază o etiologie bine definită și nici un mecanism patogenic cunoscut. În categoria astmului bronșic nealergic sunt incluse: astmul endogen sau infecțios (intrinsec), astmul iritativ prin factori fizici sau chimici, astmul provocat de efort ("exercise-induced asthma") și alte forme de astm cu geneză neprecizată. Este de reținut că și în astmul infecțios a fost incriminat un mecanism alergic, în care ,,endoalergenii" sunt
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
În categoria astmului bronșic nealergic sunt incluse: astmul endogen sau infecțios (intrinsec), astmul iritativ prin factori fizici sau chimici, astmul provocat de efort ("exercise-induced asthma") și alte forme de astm cu geneză neprecizată. Este de reținut că și în astmul infecțios a fost incriminat un mecanism alergic, în care ,,endoalergenii" sunt reprezentați de produși de distrugere sau de toxine ale bacteriilor, virusurilor sau paravirusurilor din focarele de infecție acute sau cronice, situate în special în căile respiratorii superioare, sinusuri sau amigdale
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
importante sunt: • antecedentele familiale de astm bronșic • existența unor afecțiuni alergice actuale sau în antecedente • expunerea profesională cronică la alergeni și agenți iritanți ai căilor aeriene • punerea în evidență a unei sensibilizări, mute la un alergen inhalat • prezența de bronhopneumopatii infecțioase cronice • existența unor factori psihici (situații conflictuale, traume psihice, a unei nevroze sau a unor trăsături nevrotice. Este de reținut că la persoanele cu polipoză nazală riscul de îmbolnăvire prin astm bronșic este crescut dacă acestea au și o hiperreactivitate
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
a bronhiilor, asupra glandelor mucoase și a endoteliilor capilarelor bronșice, producând obstrucția cu precădere a bronhiilor mici. Mediatorii chimici, în acest tip de astm, pot acționa și indirect printr-un mecanism reflex, producând și obstrucția bronhiilor mai mari. În astmul infecțios, la obstrucția bronșică participă atât reacții iritativ inflamatoare nespecifice cât și uneori o reacție imuno- alergică. Localizarea și extensia obstrucției bronșice în această formă de astm, depinde de topografia inflamației mucoasei. În astmul iritativ, stimulii provoacă reacții bronșice mediate prin
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
simptomatologia se ameliorează . La ascultație se poate detecta un zgomot de tip „ drapel fluturat în vânt”. Pot rămâne fixați sau mobili în arborele bronșic. În plus față de simptomatologia asociată aspirației de corpi străini în această situație apare riscul complicațiilor infecțioase pulmonare grave determinate de patogenii orali. Dezideratul major al conduitei de urgență în aspirația de corpi străini în căile respiratorii constă în realizarea oxigenării imediate. Procedurile de realizare a oxigenării de urgență presupun ca pas esențial dezobstrucția căilor aeriene iar
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]