3,341 matches
-
această acțiune cu câte două plutoane în fiecare sector de poliție, cu rolul de a interveni în cazul izbucnirii unor dezordini publice. Spre sfârșitul aceleiași luni, la 23 noiembrie 1940, inspectorul regional de poliție din Iași, Giosanu, a raportat că informatorii săi din „cercurile intime” ale mișcării comuniste locale au aflat despre intenția de răspândire a unor manifeste subversive, de cinci tipuri, în noaptea de 22/23 noiembrie 1940. Unul dintre informatori a primit un pachet de manifeste și o zonă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
regional de poliție din Iași, Giosanu, a raportat că informatorii săi din „cercurile intime” ale mișcării comuniste locale au aflat despre intenția de răspândire a unor manifeste subversive, de cinci tipuri, în noaptea de 22/23 noiembrie 1940. Unul dintre informatori a primit un pachet de manifeste și o zonă din oraș în care să le distribuie. Întreg lotul de materiale propagandistice a fost adus de la București la Iași, însă Chestura nu l-a arestat pe curier întrucât „ne-am fi
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
primit un pachet de manifeste și o zonă din oraș în care să le distribuie. Întreg lotul de materiale propagandistice a fost adus de la București la Iași, însă Chestura nu l-a arestat pe curier întrucât „ne-am fi compromis informatorul”, dar a analizat hârtia și caracterul literelor pentru a identifica locația tipografiei. La 4 decembrie 1941, P.P.C. a cules date de interes din mediul politic de stânga și extrema strângă „preocupate” de situația frontului. Comentariile au avut ca subiect înfrângerea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
decembrie 1942 s-au comunicat, prin Ordin Circular, informații despre unii spionii unguri: evreul Marcus Pferman ,,îndeplinește și oficiul de recrutor pentru biroul de spionaj din orașul Bistrița” propunând mai multor români din Regna (județul Bistrița) „de a face pe informatorii între populația românească”; Lazăr Schiopan „face parte din Serviciul de Spionaj Maghiar”; Anca Toader a fost descoperit, de asemenea, „angajat în Serviciul de Spionaj Maghiar”; Stegar Iulian ,,lucrează ca agent pe lângă biroul de informații din Bistrița”; Marnaty a contactat diferiți
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
aeronautica, marina, trupele în contact cu inamicul, serviciile speciale de observare terestră, serviciile speciale de ascultare, serviciile de decriptare și Serviciul Secret. Serviciul Secret a fost direcționat spre a obține „informațiile ce sunt necesare marilor comandamente, folosind pentru aceasta agenți informatori care acționează în spatele frontului inamic”. O asemenea structură avea nevoie de o organizare „de lungă durată” și de un personal „cu aptitudini speciale” care nu se putea improviza, ci trebuia cultivat și profesionalizat în timp, însă datele culese trebuiau atent
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
fără a se opune, fără a avea „o pregătire sufletească” și cu o conștiință națională foarte redusă. A fost luată în calcul și amenințarea că U.R.S.S. pedepsește cu moartea sau cu deportarea pe cei care nu acceptă să devină informatori, dar s-a remarcat că cei care au rezistat ofertelor de colaborare și amenințărilor nu au avut un tratament mai rău decât cei care au acceptat din primul moment. Studiul Secției a II-a a menționat că în cazul când
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
rămas sub ocupația Moscovei și „au făcut rău trupelor, autorităților și populației evacuate”. Aceeași structură informativă/contrainformativă a comunicat unităților din subordine, la 22 august 1941, o listă cu 102 persoane din Basarabia care au activat în N.K.V.D. ca agenți informatori sau cu misiuni teroriste. Cele mai reprezentative nume de pe liste au fost cele ale lui Alexandru Mâță, avocat și fost deputat în Parlamentul României, Nicolae Bivol, inginer și fost primar, Alexei Drugan, avocat și fost secretar de primărie, Andrei Lupașcu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ofițer în rezervă. S-a cerut constituirea a două organizații - T.E.S.Z. și T.V.S.Z. - ambele cu caracter secret și care „se pretează” la spionaj, sabotaj și asasinate. Pentru obținerea de date au fost trasate și norme pentru recrutare de informatori, exploatare și transmiterea produselor analitice. Tot în 1942 a fost obținut și tradus materialul Funcționarea Serviciului de Informații ungar din Ministerul Apărării Naționale în Transilvania. Organizația pentru România. Centrala Secției de informații militare ungare se afla la Budapesta, iar Biroul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
regi creștini. La atingerea obiectivului au cointeresat și Biserica ungară, care a activat pe linie șovinistă și informativă, iar purtătorii de sutană s-au dovedit „cei mai abili și cei mai de temut agenți” ai Budapestei în Ardeal. Alți agenți informatori au fost învățătorii maghiari, școala fiind „un atelier de viitori șovini”, unde copiii au primit o educație bazată pe ura față de colegii lor români. IV. Puncte comune în urmărirea acțiunilor de contraspionaj. V. Mijloace și metode de combatere a spionajului
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de spionaj și trădare, a căror cercetare nu s-a efectuat „în mod satisfăcător și în timp util”, conform normelor prevăzute. Comandanții de unități au fost avizați, prin Ordinul nr. 54.932/23 martie 1942, să încredințeze funcția de ofițer informator numai celor care îndeplinesc exigențele impuse de regulament. Ulterior, Marele Stat Major a exemplificat un caz contrainformativ și a reiterat „cu toată insistența” la amplificarea măsurilor specifice în unități. Pe fondul campaniei militare aflată în plină desfășurare pe frontul de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
directorului general al S.S.I. deciziile luate în această privință, pentru a fi implementate într-un timp cât mai scurt: „- Să se facă un birou care să centralizeze toate informațiile și să le redea numai pe cele serioase; - Să fie îndepărtați informatorii neserioși și incapabili, și agenți ai lui Moruzov”. Într-un timp foarte scurt, Serviciul de Centralizare a Informațiilor (S.C.I.) a fost organizat pe trei diviziuni și încadrat, după cum urmează: 1. Diviziunea I-a (informații interne) - lt.-col. D. Ivanovici: -Secția
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a funcționat sporadic, fapt care a impus recrutarea de personal „la întâmplare și fără nici o pregătire”. La 20 ianuarie 1941, Secția a II-a - Biroul 4 a înaintat primului ministru un material intitulat Studii și propuneri în legătură cu organizarea școlilor de informatori, aceștia urmând a fi utilizați în acțiuni privind „armata, instituțiile de stat și populația civilă din toate straturile sociale”. Acțiunea informativă externă a revenit Secției a II-a pentru regiunile din apropierea frontierelor țării și S.S.I. pentru statele care au reprezentat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
punct de vedere al specializării, personalul școlarizat s-a împărțit în două categorii: 1. Personalul descoperit, unde intrau șefii de organe informative, agenți recrutori ș.a., care timp de 45 zile primeau o instrucție generală. 2. Personalul acoperit, constituit din agenți informatori, recrutați „din straturile sociale sau organizațiile politice”, în cadrul cărora trebuiau să acționeze. În general, pregătirea acestora se efectua individual, dar pentru acest lucru trebuia format un personal instructor calificat și permanent, care să analizeze posibilitățile de lucru ale agentului. Procesul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
instituție avea obligația să-și organizeze, la nevoie, un serviciu de informații care să observe și să raporteze derularea evenimentelor contrare legilor în vigoare, iar apoi să facă schimb de informații și să raporteze comandantului garnizoanei. Problema persoanelor recrutate, a informatorilor, a fost punctată și de mareșalul Antonescu, care a cerut, la 17 octombrie 1942, ca fiecare agent „să nu servească decât o singură autoritate”. S.S.I. a raportat că avea un birou pentru cercetarea și verificarea datelor primite, iar în cazul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
motiv s-a luat decizia de constituire a Brigăzii Speciale, în cadrul P.P.C., la care să concure toate mijloacele antilegionare de la D.G.P., I.G.J. și S.S.I. În 48 de ore structura Brigăzii a fost stabilită prin grupe, acestea având deja 60 de informatori, sub conducerea chestorului N. Georgescu din D.G.P. În data de 17 decembrie 1942 au fost emise Instrucțiuni Tehnice pentru funcționarea Brigăzii Speciale din Prefectura Poliției Capitalei, care avea misiunea „de a supraveghea acțiunea subversivă desfășurată de mișcarea legionară în cuprinsul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în timp ce mareșalul Antonescu se afla acolo. Cei lansați erau legionari trimiși pe front, căzuți prizonieri și recuperați de N.K.V.D. pentru a fi folosiți într-un scop comun. Misiunea a eșuat în momentul când unul din membrii echipei, probabil un vechi informator, l-a anunțat pe generalul Vasiliu despre misiunea echipei, iar acesta, împreună cu Eugen Cristescu, s-au deplasat rapid la Olănești. Restul a fost numai o chestiune de timp până ce parașutiștii să fie capturați și trimiși în fața justiției. Până la 23 august
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
aveau în vedere preluarea activității de siguranță pe teritoriul rural, care revenea, prin lege, Inspectoratului General al Jandarmeriei și exploatarea informativă în folosul propriu. Un aspect esențial al culegerii de date s-a referit, explicit, la recrutarea și lucrul cu informatorii. Agentul informator constituia „elementul de bază al acțiunii informative”, acesta având sarcina de a fi în contact „direct și permanent” cu obiectivele urmărite. Recrutarea unui asemenea element trebuia să aibă la bază îndeplinirea obligatorie a unor condiții: „- Să fie încadrat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
vedere preluarea activității de siguranță pe teritoriul rural, care revenea, prin lege, Inspectoratului General al Jandarmeriei și exploatarea informativă în folosul propriu. Un aspect esențial al culegerii de date s-a referit, explicit, la recrutarea și lucrul cu informatorii. Agentul informator constituia „elementul de bază al acțiunii informative”, acesta având sarcina de a fi în contact „direct și permanent” cu obiectivele urmărite. Recrutarea unui asemenea element trebuia să aibă la bază îndeplinirea obligatorie a unor condiții: „- Să fie încadrat în obiectivul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și prioritățile informative în funcție de acest plan. Informația a fost definită drept „orice știință sau indiciu asupra unor fapte sau stări de fapte care interesează ordinea publică și siguranța Statului”. Funcționarilor de siguranță li s-a recomandat „să se fixeze” asupra informatorilor, pentru a primi datele unei probleme sau cele necesare în diferite cazuri. După primirea materialelor, acestea erau grupate pe probleme și verificate printr-un nou mijloc de informare. Zvonurile care aveau „tendința de a persista”, de a crea confuzie în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
o bună desfășurare a activităților, Biroul de Siguranță trebuia să dețină un număr de registre, ordine și evidențe, printre care: ordine generale de informații, planul general de informații (schema problemelor, obiectivelor și a repartizării numerice pe zona de activitate, a informatorilor etc.), dosare și fișe pentru toate persoanele cercetate sau urmărite în legătură cu fapte contrare legilor în vigoare. Activitatea informativă/contrainformativă desfășurată după 23 august 1944 a fost reorientată spre fostul aliat, Germania, asupra căruia s-au focalizat cele mai multe resurse. La 26
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
secretar al atașatului militar ungar la București până la 23 august 1944. Activitatea lui Forray în România s-a desfășurat pe o perioadă de 16 zile, timp în care a studiat posibilitatea de reorganizare a spionajului maghiar și a contactat foștii informatori. În paralel, serviciul de informații al Bulgariei a încercat să-și reactiveze vechile rezidențe, în principal persoane din comunitatea bulgară din București. Cel care s-a ocupat de această misiune a fost Gh. Penciu, care mai avea în sarcini transmiterea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
România. Printre acestea s-a numărat și Maximilian Obler, ziarist, care se afla la București dinainte de 1940 și a frecventat atașații de presă de la Legația germană. Datele obținute din acest mediu le-a comunicat, operativ, miniștrilor Propagandei, împreună cu numele unor informatori și jurnaliști „care lucrau” în favoarea celui de-al III-lea Reich. În primăvara anului 1941, la cererea serviciilor de informații germane, Obler a fost pus sub supraveghere, iar în octombrie 1941 a fost arestat și anchetat timp de trei săptămâni
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Serviciului Român de Informații se compune din cadre militare permanente și salariați civili, care îndeplinesc atribuții operative și administrative. Nu pot activa în Serviciul Român de Informații aceia care, făcând parte din structurile represive ale statului totalitar, au comis abuzuri, informatorii și colaboratorii securității, precum și foștii activiști ai partidului comunist, vinovați de fapte îndreptate împotriva drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Cadrele militare ale Serviciului Român de Informații au toate drepturile și obligațiile prevăzute, pentru militarii armatei române, de reglementările legale
LEGE nr. 14 din 24 februarie 1992 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108196_a_109525]
-
represalii ale poliției împotriva Partidului Comunist. Cea mai mare parte a membrilor lui au fost arestați în următoarele cîteva zile. Celulele locale erau destul de numeroase, media membrilor acestora fiind în jur de douăzeci, pentru ca poliția să găsească suficient de mulți informatori ca să-i identifice pe ceilalți participanți. Prin primăvara anului 1942 existau foarte puțini comuniști în libertate. În iunie, generalul Vladimir Zaimov, care avea legături cu guvernul sovietic, a fost executat sub acuzația de trădare, iar influența comunistă a atins cotele
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
părți. A fost înființată o poliție secretă condusă de Alexandru Ranković. Ea a fost intitulată inițial Departamentul de Apărare a Poporului (OZNA), dar numele ei a fost curînd schimbat în Serviciul de Securitate al Statului (UDBA). Presiunea poliției, spionii și informatorii erau utilizați frecvent în vederea eliminării opoziției politice, iar partidele tradiționale au descoperit nu peste multă vreme că nu-și mai puteau desfășura activitatea. Mai mult, cei trei membri ai guvernului de la Londra se aflau și ei într-o postură imposibilă
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]