2,901 matches
-
doua norme prevăzute de art. 1 din Protocolul nr. 1 nu se justifică decât dacă se demonstrează în special faptul că ea a avut loc pentru o cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege. Mai mult, orice ingerință în folosirea proprietății trebuie să respecte criteriul de proporționalitate. Curtea nu încetează să reamintească faptul că un just echilibru trebuie păstrat între cerințele interesului general al comunității și imperativele de apărare a drepturilor fundamentale ale omului. Grija pentru asigurarea acestui
HOTĂRÂRE din 14 octombrie 2008 definitivă la 14 ianuarie 2009, în Cauza Megheleş şi Popa împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223480_a_224809]
-
sarcină specială și exorbitantă (Sporrong și Lonnrot din 23 septembrie 1982, seria A nr. 52, pp. 26-28, §§ 69-74 și Cauza Brumărescu, citată mai sus, § 76). 40. În speță, Curtea observă încă de la început că nu s-a contestat faptul că ingerința în dreptul reclamantelor la respectarea bunurilor lor a avut loc în condițiile prevăzute de lege, și anume conform prevederilor Codului de procedură civilă ce reglementează recursul în anulare. 41. Curtea observă că Guvernul invocă o eroare de drept a instanțelor ordinare
HOTĂRÂRE din 14 octombrie 2008 definitivă la 14 ianuarie 2009, în Cauza Megheleş şi Popa împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223480_a_224809]
-
respectarea bunurilor lor a avut loc în condițiile prevăzute de lege, și anume conform prevederilor Codului de procedură civilă ce reglementează recursul în anulare. 41. Curtea observă că Guvernul invocă o eroare de drept a instanțelor ordinare pentru a justifica ingerința în dreptul la respectarea bunurilor reclamantelor. În acest sens, Curtea apreciază că, în ciuda marjei de apreciere de care dispune statul în materie, această pretinsă eroare nu poate fi de ajuns pentru a justifica lipsirea de un bun dobândit în deplină legalitate
HOTĂRÂRE din 14 octombrie 2008 definitivă la 14 ianuarie 2009, în Cauza Megheleş şi Popa împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223480_a_224809]
-
fondului 1. Argumentele părților 61. Guvernul apreciază că constatarea caracterului abuziv al naționalizării echivalează cu continuitatea dreptului de proprietate al reclamantului, ceea ce reprezintă un "bun" în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. De asemenea, el observă că ingerința în dreptul de proprietate al reclamantului, rezultată din recursul în anulare, era prevăzută de lege și urmărea un scop legitim, și anume buna administrare a justiției. 62. Guvernul subliniază dificultățile legate de reglementarea problemei caselor naționalizate și face o prezentare a
HOTĂRÂRE din 11 octombrie 2007 Cauza Fischer împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202073_a_203402]
-
anulare și că instanța supremă l-a admis, ținând seama de condamnarea reclamantului prin Hotărârea din 21 ianuarie 2003, consecință a primului recurs în anulare care îl priva de dreptul de a primi despăgubiri pentru detenție. Acesta mai precizează că ingerința suferită de reclamant era prevăzută de lege și avea un scop legitim, față de care se afla în raport de proporționalitate. 49. La rândul său, reclamantul consideră că prin anularea Hotărârii din 28 noiembrie 2001 a pierdut dreptul de a primi
HOTĂRÂRE din 4 noiembrie 2008 în Cauza Bota împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211388_a_212717]
-
dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosința bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuții, sau a amenzilor." 25. Guvernul contestă că a avut loc o ingerință disproporționată în dreptul reclamanților la respectarea bunurilor lor. 26. Având în vedere legătura existentă între acest capăt de cerere și cel întemeiat pe art. 6 § 1 din Convenție menționat mai sus, circumstanțele speței, precum și constatarea referitoare la încălcarea dreptului reclamanților la
HOTĂRÂRE din 27 ianuarie 2009 în Cauza Daniel şi Niculina împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211475_a_212804]
-
repuși în termenul de apel (paragrafele 11 și 14 de mai sus). În ceea ce privește al doilea capăt de cerere menționat mai sus, acesta nu este susținut în niciun mod, motivarea Deciziei din data de 5 mai 2003 nefăcând să reiasă nicio ingerință în dreptul respectiv. Rezultă că această parte a cererii trebuie respinsă ca inadmisibilă pentru neepuizarea căilor de recurs și, respectiv, pentru lipsă vădită de temeinicie, în conformitate cu art. 35 §§ 3 și 4 din Convenție. IV. Asupra aplicării art. 41 din Convenție 29
HOTĂRÂRE din 27 ianuarie 2009 în Cauza Daniel şi Niculina împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211475_a_212804]
-
de disciplină au următoarele obligații: ... a) să asigure prin activitatea desfășurată respectarea legislației în vigoare, precum și aplicarea principiilor prevăzute la art. 19 alin. (1) în derularea procedurii de cercetare administrativă; ... b) să aducă la cunoștința președintelui comisiei de disciplină orice ingerință în activitatea lor din partea unor persoane fizice sau juridice ori a unui grup de interese care ar putea să le afecteze independența sau imparțialitatea ori ar putea crea suspiciuni cu privire la acestea; ... c) să participe la ședințele de lucru, stabilite potrivit
HOTĂRÂRE nr. 1.344 din 31 octombrie 2007 (*actualizată*) privind normele de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211512_a_212841]
-
1, Guvernul consideră că, în măsura în care Curtea Supremă de Justiție a constatat în Decizia sa din 31 martie 2004 că nu existau dovezi care să ateste că parcela în suprafață de 293 mp trebuia inclusă în masa succesorală care trebuia partajată, ingerința în dreptul de proprietate al reclamantului asupra acestei parcele era legală și proporțională. 20. Reclamantul contestă argumentele Guvernului. 21. Curtea a analizat în mai multe ocazii cauze care ridicau probleme similare cu cele din speța de față, în care a constatat
HOTĂRÂRE din 4 noiembrie 2008 în Cauza Savu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211673_a_213002]
-
alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, îl declară admisibil. b) Asupra fondului ... (i) Argumentele părților 114. Reclamantul consideră că interceptarea și înregistrarea convorbirilor sale telefonice de către serviciile speciale în temeiul autorizațiilor procurorului din 15 și 18 iulie 2002 constituie o ingerință care nu este prevăzută de lege în sensul art. 8 amp; 2 din Convenție. În acest sens, el invocă lipsa de precizie a art. 91^1 - 91^4 din CPP, astfel cum erau redactate la data evenimentelor. În orice caz
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
prevăzută de lege în sensul art. 8 amp; 2 din Convenție. În acest sens, el invocă lipsa de precizie a art. 91^1 - 91^4 din CPP, astfel cum erau redactate la data evenimentelor. În orice caz, el contestă necesitatea ingerinței, considerând că garanțiile prevăzute la data respectivă de CPP în materie erau insuficiente. În mod special, el arată că procurorul militar care a autorizat ingerința nu oferea garanții de independență și de imparțialitate, că CPP nu prevedea controlul autorizației în
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
din CPP, astfel cum erau redactate la data evenimentelor. În orice caz, el contestă necesitatea ingerinței, considerând că garanțiile prevăzute la data respectivă de CPP în materie erau insuficiente. În mod special, el arată că procurorul militar care a autorizat ingerința nu oferea garanții de independență și de imparțialitate, că CPP nu prevedea controlul autorizației în cauză și că nu exista posibilitatea ca acuzatul să consulte acea parte a înregistrărilor neinclusă în procesul-verbal care consemna conversațiile considerate relevante de către instanță și
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
persoana care făcuse obiectul unei măsuri de interceptare, spre deosebire de ceea ce prevedeau art. 91^2 alin. 4 și art. 91^3 alin. 6 după modificarea CPP din 2003 (vezi Dumitru Popescu, citată anterior, amp; 45). 115. În ceea ce privește lipsa de necesitate a ingerinței, reclamantul subliniază că autorizația procurorului din 15 iulie 2002 nu preciza cu exactitate posturile telefonice supuse interceptării convorbirilor telefonice, deoarece conținea expresia "de asemenea", și că cele două autorizații din 15 și 18 iulie 2002 nu justificau necesitatea ingerinței în raport cu
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
a ingerinței, reclamantul subliniază că autorizația procurorului din 15 iulie 2002 nu preciza cu exactitate posturile telefonice supuse interceptării convorbirilor telefonice, deoarece conținea expresia "de asemenea", și că cele două autorizații din 15 și 18 iulie 2002 nu justificau necesitatea ingerinței în raport cu alte mijloace pe care parchetul le-ar fi putut utiliza. El consideră că autoritățile puteau, în acest mod, să asculte mai multe posturi telefonice pe care le folosea el sau familia lui. Susținând că a fost condamnat în baza
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
autorizației din 15 iulie 2002 susține că este ilegală, el arată că a invocat în mai multe rânduri, dar fără succes, caracterul abuziv al interceptării acestor conversații (paragrafele 23 și 31 în fine, de mai sus). 116. Guvernul susține că ingerința în discuție era prevăzută de lege, și anume de art. 91^1 - 91^4 din CPP, și că aceste prevederi conțin garanții suficiente în ceea ce privește natura, amploarea și durata măsurilor de interceptare, motivele necesare pentru a permite astfel de măsuri și
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
competente să le dispună, să le execute și să le controleze, și menționează tipul de recurs ce exista în dreptul intern, modul de consemnare a conținutului conversațiilor și posibilitatea de a verifica mijlocul de probă respectiv. Guvernul consideră că, în speță, ingerința era necesară, interceptarea convorbirilor telefonice fiind realizată în scopul prevenirii și pedepsirii infracțiunilor, și că era, de asemenea, proporțională cu scopul legitim urmărit, având în vedere că autoritățile nu ar fi putut obține informațiile respective prin mijloace mai puțin restrictive
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
era, de asemenea, proporțională cu scopul legitim urmărit, având în vedere că autoritățile nu ar fi putut obține informațiile respective prin mijloace mai puțin restrictive ale dreptului reclamantului la respectarea vieții sale private. (îi) Aprecierea Curții a) Asupra existenței unei ingerințe ... 117. Convorbirile telefonice fiind cuprinse în noțiunile de "viață privată" și "corespondență" în sensul art. 8 amp; 1 menționat mai sus, interceptarea lor, memorarea datelor astfel obținute și eventuala lor utilizare în cadrul urmăririi penale îndreptate împotriva reclamantului reprezintă o "ingerință
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
ingerințe ... 117. Convorbirile telefonice fiind cuprinse în noțiunile de "viață privată" și "corespondență" în sensul art. 8 amp; 1 menționat mai sus, interceptarea lor, memorarea datelor astfel obținute și eventuala lor utilizare în cadrul urmăririi penale îndreptate împotriva reclamantului reprezintă o "ingerință a unei autorități publice" în exercitarea dreptului pe care îl garanta art. 8 (vezi, printre altele, hotărârile Malone împotriva Regatului Unit din 2 august 1984, seria A nr. 82, p. 30, amp; 64; Kruslin împotriva Franței și Huvig împotriva Franței
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
176-A și 176-B, p. 20, amp; 26, și p. 52, amp; 25, Halford împotriva Regatului Unit din 25 iunie 1997, Culegere 1997-III, pp. 1016-1017, amp; 48). De altfel, acest aspect nu a generat controverse în speță. â) Asupra justificării ingerinței * Ingerința era "prevăzută de lege"? 118. În acest sens trebuie amintit că expresia "prevăzută de lege" presupune nu numai respectarea dreptului intern, ci se referă și la calitatea legii, care trebuie să fie compatibilă cu principiul supremației dreptului (Khan împotriva
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
-A și 176-B, p. 20, amp; 26, și p. 52, amp; 25, Halford împotriva Regatului Unit din 25 iunie 1997, Culegere 1997-III, pp. 1016-1017, amp; 48). De altfel, acest aspect nu a generat controverse în speță. â) Asupra justificării ingerinței * Ingerința era "prevăzută de lege"? 118. În acest sens trebuie amintit că expresia "prevăzută de lege" presupune nu numai respectarea dreptului intern, ci se referă și la calitatea legii, care trebuie să fie compatibilă cu principiul supremației dreptului (Khan împotriva Regatului
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
calitatea legii, care trebuie să fie compatibilă cu principiul supremației dreptului (Khan împotriva Regatului Unit, nr. 35.394/97, amp; 26, CEDO 2000-V). În contextul supravegherii secrete exercitate de autoritățile publice, dreptul intern trebuie să ofere o protecție împotriva ingerinței arbitrare în exercitarea dreptului unui individ protejat prin art. 8. Mai mult decât atât, legea trebuie să utilizeze termeni suficient de clari pentru a le indica indivizilor în mod suficient în ce circumstanțe și în ce condiții abilitează autoritățile publice
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
scopul controlului efectuat de Curte în speță (Klass și alții împotriva Germaniei, Hotărârea din 6 septembrie 1978, seria A nr. 28, amp; 59). 119. În speță, Curtea observă că părțile sunt ambele de acord cu faptul că temeiul legal al ingerinței era constituit de art. 91^1 - 91^4 din CPP, reclamantul contestând caracterul "previzibil" al prevederilor legale în discuție și, în special, lipsa, la data evenimentelor, a unor garanții suficiente împotriva arbitrarului. 120. Curtea reamintește că a analizat deja prevederile
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
72-76). Aceasta observă că Guvernul nu a prezentat niciun element susceptibil să o conducă la o concluzie diferită în speță. În acest sens trebuie menționat că, după ce au apreciat, într-o primă fază, că reclamantul nici măcar nu era victima unei ingerințe rezultând din interceptarea convorbirilor sale telefonice, instanțele interne nu au răspuns în niciun mod la argumentele acestuia referitoare, printre altele, la ilegalitatea ingerinței respective (paragrafele 23 și 33 de mai sus). 124. În continuare, Curtea constată că CPP nu obliga
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
trebuie menționat că, după ce au apreciat, într-o primă fază, că reclamantul nici măcar nu era victima unei ingerințe rezultând din interceptarea convorbirilor sale telefonice, instanțele interne nu au răspuns în niciun mod la argumentele acestuia referitoare, printre altele, la ilegalitatea ingerinței respective (paragrafele 23 și 33 de mai sus). 124. În continuare, Curtea constată că CPP nu obliga procurorul să precizeze în autorizație numerele de telefon puse sub ascultare, care nu trebuiau să figureze decât în procesele-verbale redactate după înregistrarea convorbirilor
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
avut loc încălcarea art. 8 din Convenție. 2. Supravegherea de către serviciile speciale a) Argumentele părților ... 127. Reclamantul consideră că supravegherea secretă de către serviciile speciale al căror obiect l-a făcut în data de 22 și 23 iulie 2002 constituie o ingerință în dreptul la respectarea vieții sale private și susține că această măsură nu avea temei legal, remarcând că nici procurorul, la data de 22 iulie 2002, nici Guvernul în observațiile sale nu indică vreunul. În ceea ce privește înregistrarea de imagini prevăzută de art.
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]