2,412 matches
-
crește marcat de feminitatea mamei. Când etapa aceasta se încheie, este nevoie de o rupere brutală de sfera maternă a familiarului, pentru ca flăcăul sau fata nubilă să demonstreze la nivel simbolic că sunt capabili să întemeieze o familie. Finalitatea riturilor inițiatice ascunse în țesătura cuvintelor și a structu¬rilor poetice este exclusiv maritală. Prin puterea urării rituale oamenii imită gesturile arhetipale și re-întemeiază lumea. Scoaterea neofitului din cotidian are un traseu similar în toate speciile folclorice în care apare. Mișcarea, ca
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
miticului care se revarsă. Timp de baladă prin excelență, imperfectul creează la nivel poetic nedeterminatul. La nivel stilistic, acest timp imperfectiv al trecutului a câștigat în limba română implicația atemporalității. După pregătirea calului htonian și psihopomp, flăcăul își continuă traseul inițiatic: „De trei ori senvârtejea,/ Pe drum pustiu apuca,/ Se ducea ce se ducea,/ Pân' la calea jumătate”. Întoarcerea din drum de trei ori asigură tânărului posibilitatea de a regăsi intrarea în profan, odată pornit pe drumul pustiu spre haos, un
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în perechi feminin- masculin. Întâlnirea la mijlocul drumului marchează ieșirea din spațiul ordonat al lumii, iar faptul că întruparea negativă se află acolo arată primejdia în care se află universul uman. Mutilarea călătorului pe acest drum între lumi este similară celei inițiatice și accentul puternic pus pe starea anterioară a omului lovit de boală dezvăluie modificarea fundamentală: „A plecat Ion pe cale,/ Pe cărare,/ Gras și frumos,/ Teafăr și sănătos;/ Când la jumătate de cale,/ S-a-ntâlnit cu lupu/ Șî lupoaica,/ Ursu și ursoaia
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de a doua, la nivel stilistic, este de a construi cadrul magic al tărâmului infernal în care s-a pătruns și de a crea acel mysterium tremendum necesar pentru eficiența leacului. Pustiul pare să fie un decor specific pentru traseul inițiatic, fiindcă el purifică eroul de însușirile umane și are valențele unei cufundări în subconștient. Doar așa călătorul se cunoaște cu adevărat: „A trecut el văi și munți și mări, până când a ajuns în mijlocu la o pustietate. Calu putea să
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
trezea”. Somnul similar fiarei haosului este curmat în același mod de calul voinicului. Strănutul lui provoacă „o ruptură în linia continuului temporal” și face planul sacru sensibil la intruziunile mirenilor. Șederea pe muntele sacru constituie o formă alegorică a morții inițiatice, pentru că tânărul este pierdut pentru familie. „Smulgerea” din sânul familiei este resimțită ca o moarte, ritualul inițiatic provoacă, la civilizațiile primitive, plânsul jalnic al mamei, ca și când despărțirea ar fi definitivă. Jelirea celui plecat „Toată lumea să-l privească,/ Să-l prăjească
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ruptură în linia continuului temporal” și face planul sacru sensibil la intruziunile mirenilor. Șederea pe muntele sacru constituie o formă alegorică a morții inițiatice, pentru că tânărul este pierdut pentru familie. „Smulgerea” din sânul familiei este resimțită ca o moarte, ritualul inițiatic provoacă, la civilizațiile primitive, plânsul jalnic al mamei, ca și când despărțirea ar fi definitivă. Jelirea celui plecat „Toată lumea să-l privească,/ Să-l prăjească, să-l căiască” (Plopi - Râbnița - Transnistria) deconspiră sensul iniți- atic, persoana familiară urmând să dispară pentru a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Plopi - Râbnița - Transnistria) deconspiră sensul iniți- atic, persoana familiară urmând să dispară pentru a fi înlocuită de erou. Resuscitarea și revenirea în planul mundan are nevoie însă de mijlocirea eros-ului, ca punct final al elevației ființei. Pustiul este labirintul inițiatic pentru mezina dintre cele trei surori de baladă „Și ea că-mi ședea,/ Frate, și-asculta/ Și ea n-auza/ Nici popă tocând,/ Nici văcari hăind,/ Vacile scoțând,/ La planiște dând,/ Nici cocoși cântând” (Seaca - Olt). Absența activității umane și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
confundă cu neghina, ceea ce îi conferă conotații noi, prin antinomia cu planta sfântă, grâul. Troscotul verde semnalează energia depozitată în această lume vecină și paralelă, de unde își trage seva. E nevoie de un ochi ager, învățat, pentru a distinge calea inițiatică păzită astfel. Într-o variantă din Celei, Goij, motivul drumului ocultat este continuat de o vânătoare eșuată și de o rătăcire mutilantă: „Toată ziua sbuciuma/ Și nimic nu-mi folosia,/ Și noaptea că-l ajungea!/ Dar Dumnezeu ca un sfânt
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
-și facă luminiță,/ Să-i mai vie inimiță./ Toată noaptea mi-alerga./ Și când zori să răvărsa,/ El cam în jos apuca./ Cam în jos, cam de la vale,/ Cam despre soare răsare”. Fragmentul citat in extenso conține toate indiciile procesului inițiatic: intrarea în întunericul paroxistic prin dublarea nopții cu negura „de-ngrozit” provoacă un regres total. „Noaptea exprimă tocmai ambivalența sacrului: obscuritatea maschează particularitățile și ne restituie fascinanta unitate ascunsă a lunii; însă în acest timp apare angoasa de a fi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și sublinia distanța dintre ordine - dezordine, animal - uman, viațămoarte. Aduși sau părăsiți în locuri sălbatice, tinerii trebuiau să îndure pe o durată variabilă privațiuni și chinuri, să se supună la probe primejdioase și să experimenteze prin intermediul recuzitei terifiante din scenariul inițiatic iluzia morții, reînvierii și a contactelor cu lumea spiritelor”. Zdrelirea pe drumul cu piedici (bulgări, bușteni, tulpini cu țepi) imprimă efortul inițiatic în trupul pe cale să sufere o mutație și, în același timp, sugerează luarea de la început a capacităților locomotorii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
variabilă privațiuni și chinuri, să se supună la probe primejdioase și să experimenteze prin intermediul recuzitei terifiante din scenariul inițiatic iluzia morții, reînvierii și a contactelor cu lumea spiritelor”. Zdrelirea pe drumul cu piedici (bulgări, bușteni, tulpini cu țepi) imprimă efortul inițiatic în trupul pe cale să sufere o mutație și, în același timp, sugerează luarea de la început a capacităților locomotorii, la fel cum neofiții din comunitățile primitive învață din nou să mănânce: „în cultul majo din Noua Guinee, novicii care pătrund în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fi și o axă între lumi pe orizontală, corespondentă celei verticale a Arborelui Cosmic, diferența fiind că aceasta din urmă face legătura și cu sfera sacră a zeilor, în timp ce drumul unește doar profanul cu increatul, monstruosul. Dimensiunea redusă, în comparație cu drumul inițiatic, corespunde unei miniaturizări holomorfice, căci neofitul constituie replica subdimensionată a eroului arhetipal și nunta pe care o va face el repetă unirea principiilor. Nucul de aur din basmul citat în subcapitolul despre dominanta solară are o variantă și în basmul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de-a lungul căreia bărbații tribuluigazdă (inițierile se practicau între două grupuri cu titlul de intermarrying classes) plasează diferite imagini și embleme sacre. Pe măsură ce sosesc contingentele tribale, bărbații sunt conduși pe potecă și li se arată imaginile”. Pătrunderea în atmosfera inițiatică și asimilarea datelor culturale este, în scenariul românesc, mult mai dramatică și „interactivă”. Eroul nu învață despre Strămoșul mitic, ci devine el însuși protagonistul acțiunii temerare. În Mistricean I (7), drumul se află „În buricul pământului,/ La mijlocul câmpului”. Circumscrierea e
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Pe cai negri-mpodobiți”. Câmpia constituie un topos al incursiunii mitice și, dacă adăugăm acest simbol descinderii pe care o întreprinde voinicul călare pe calul său htonian și sepulcral, avem toate mărcile coborârii în infern, loc prin definiție al încercărilor inițiatice. Soarele este în toate speciile folclorice călăuza pribeagului între dimensiunile ființei, așa cum am văzut deja. Cel dispărut are nevoie de însoțirea cu zorii, neofiții merg spre răsărit și se întorc inițiați de pe tărâmul soarelui. Un basm din colecția Ispirescu sintetizează
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lumea morților și contingent, apare aici într-o ipostază animistă hipersensibilă la binele faptic, ceea ce îi întărește o dată în plus natura de model eroic pentru flăcău. Basmul Viliș Viteazul din colecția lui Arthur și Albert Schott surprinde pe larg funcția inițiatică a câmpiei. Plecat în căutarea prințesei pe care o visa, feciorul împăratului eliberează pe Viliș și îl ia ca tovarăș de drum. Acesta este un inițiat pentru că știe traseul ritual și îl ajută pe protagonist: „Ajungem acum în Câmpia Dorului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
izvor din care a băut el mai întâi și fiul de împărat iese din apă cu părul aurit. Cele trei câmpii întâlnite sunt stadii ale inițierii: dorul implică ruperea de uman și de familie, plângerea, așa cum este descrisă, reprezintă suferința inițiatică, mutilarea simbolică prin care se împlinește moartea ființei istorice. În Câmpia Florilor neofitul trebuie să reziste întâia oară impulsurilor și să-și demonstreze natura de inițiat. La fiecare nivel Viliș își ajută tovarășul. Abia după aceste trei câmpii vitejii fac
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și cu miros dulce, de te îmbăta”. Și această câmpie este vecină cu o pădure - cortină pentru sacru, desimea, înălțimea ei și fauna înfricoșătoare marcând ultima stavilă pe drumul spre palatul fără timp. Câmpiile sunt așadar coordonate geografice ale itinerariului inițiatic: prin tărâmul morților și prin focul formator, în erupția fertilității dintâi. Trei drumuri au de ales băieții ale căror surori au fost furate de zmei: „unul mergea pă drumu cu doru, unu pă drumu cu jalea și unu pă drumu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în cântecele ritual-ceremoniale: „șiacolo la vale,/ Este-o casă mare,/Cu ferești la soare,/Ușa-n drumul mare,/ Strașina rotată,/ Strânge lumea toată”399. Casa de pe cealaltă lume, aflată sub dominație solară, este o altă reprezentare a centrului lumii. Simbolistica inițiatică păstrează vie această imagine în memoria culturală a lumii, un exemplu fiind ritualurile din triburile primitive în care candidații, adăpostiți într-o casă anume, ating stâlpul ceremonial și rostesc: „Sunt în Centrul Lumii”400. Locuința luminii constituie o constantă a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
reprezintă condiția consacrării într-o viață superioară, de erou întemeietor, cele două con¬cepții converg. „Dalbul de pribeag” este, pe de altă parte, un neofit și el, trecând spre ultima fază a existenței sale spirituale. Adeseori, cel plecat în călătoria inițiatică își întâlnește rudele moarte care devin ajutoare în incursiunea lui. Drumul pe celălalt tărâm este secondat de sufletele inițiate devenite ghid, și tocmai de la acestea află neofiții adevărurile sacre. Aceeași imagine se află în basmul Pipăruș Voinic, cu accent pe
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
întâlnește rudele moarte care devin ajutoare în incursiunea lui. Drumul pe celălalt tărâm este secondat de sufletele inițiate devenite ghid, și tocmai de la acestea află neofiții adevărurile sacre. Aceeași imagine se află în basmul Pipăruș Voinic, cu accent pe rătăcirea inițiatică și pe spațiul mitic pe care îl străbate fata de măritat: „Zice că odată o fată s-a pierdut de casă; mergând prin pădure și trecând peste câmpii, s-a pierdut și nu mai știa merge acasă. Apoi ce să
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
zoomorfă atemporală care trebuie re-biruită. Locul universal al inițierii și cel mai frecvent întâlnit este pădurea, a cărei simbolistică vastă se compune totodată din localizarea geografică a rătăcirii și a vânătorii. Ambele modalități de mișcare prin spațiul sacru constituie trasee inițiatice, cu deosebirea că peregrinarea fără direcție face din pădure o instanță superioară, ce dictează evoluția eroului, în timp ce vânătoarea indică o luare în posesie a energiilor locului. Unele colinde doar sugerează că acolo a avut loc confruntarea mitică și prezintă întoarcerea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
era numai sânge, era...” (PoianaVâlcea). Voinicul ajunge aici după ce trece poduri de aramă și argint, fapt din plin semnificativ, fiindcă podul este un liant între lumi. Scena macabră descrisă de basm poate fi explicată și ca o mărturie a decorului inițiatic în care probele au fost ratate de candidați anteriori. Odată încheiată această etapă, eroul va atinge destinația călătoriei sale și se va confrunta cu principiul malefic. Relieful și încărcătura lui thanatică se dimi¬nuează, din pădurea mare plină de trupuri
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și încărcătura lui thanatică se dimi¬nuează, din pădurea mare plină de trupuri se merge într-o poiană numai cu capete (depozitare magice ale puterii) și se ajunge într-o pădure tânără, stropită doar cu sânge. Reușita trecerii și botezul inițiatic se definitivează odată cu gestul calului de a bea lichidul uman al vieții, semn că el aparține acestui tărâm sepulcral. Din nou repetițiile construiesc un efect de hiperbolizare și de aglomerare a descrierii prin insistarea asupra elementelor ei componente. Tot în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
este dominat de spirite negative, canalul de comunicare între lumi fiind aici larg deschis. Funcția de cortină pentru începutul timpului sacru și revenirea în profan este vizibilă într-un basm din Chirculești, Vâlcea, unde pădurea atemporală constituie decorul pentru hierofaniile inițiatice: „...o pădure mare cu copaci grooși-groși!...de nu era în puterea omului să-i fi cuprins în brațe, și înalți de nu le puteai vedea vârfurile să fi avut cinci perechi de ochi”. Fiorul mistic trezit de pădurea în care
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
proaspăt ce recompensează inițiatul istovit, nimic din pietatea dendrolatrică anterioară nu mai tulbură spiritul. Cel mai frecvent însă spațiul silvestru apare doar menționat, ca popas imediat începutului inițierii, după care evenimentele își urmează cursul și întâlnirile miraculoase se produc. Procesul inițiatic din triburile primitive și ale altor civilizații din lume în care neofiții erau duși în pădure pentru a cunoaște adevărurile supreme este similar cu cel sugerat de textele folclorice românești, fapt care integrează literatura tradițională în mentalul arhaic universal. Ipostaza
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]