3,659 matches
-
sale sunt lipsite de consistență individuală, de „realitate interioară”: spunând „eu”, ele o spun ca și cum s-ar referi la altcineva. Fluxurile conștiinței lor „se identifică cu datele senzoriale, legate și comentate de o gândire detașată”, ce operează cu „un cinism inocent”. Mircea Eliade e un „intelectual pentru care gândirea e o funcție vitală, ca și respirația”; orice „divagație” a lui este „o excursie aventuroasă pe firul unei reflecții”. Demne de reținut sunt și unele notații cu caracter general. Aliteratura „neagă literatura
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
În perspectiva adoptată de eretici, ideea de generozitate este ireconciliabilă cu cea de judecată. Fie Dumnezeu judecă și atunci nu este Dumnezeu adevărat, fie își arată mila funciară, ignorând orice formă de judecată. În primul caz, ereticii adoptă rolul victimelor inocente, în cel de‑al doilea, mântuirea lor este asigurată a priori. Imaginea pe care o au despre Creator este cea a unui deus otiosus, un dumnezeu pe jumătate tolerant, pe jumătate indiferent față de lucrurile omenești. Irineu are deci dreptate să
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ca un mare text unic, dincolo de fracturarea în volume și de diferențele de modulație. O secvență din Ținutul bufonilor poate fi caracteristică pentru rostirea lui: „ Capete pătrate de bigoți ai fumului / viețuitori după scheme și fixuri, numărători /de secunde, furnici inocente și fără de trup căutându-și trupul/și numele, prin case-cutii, casete , compartimente, prin faguri /cu elixir și borhot [...] loviți mai jos de /stomac, întorși pe dos, /sătui înfometați aplaudând pâinea /cu unt, /castelele de nisip, păguboși păcăliți, salariați /stocați, prinși
SIMIONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289685_a_291014]
-
într-un portret ce nu și-a pierdut pertinența, drept un critic „serios fără morozitate, sistematic fără ticuri, bine informat”, „un glosator subtil și malițios” care „are mereu grijă să-și împartă admirația pentru literatură între respectul civilizat și pasiunea inocentă”. Neocolit de subtilitate, dar ocolit de partipriuri generaționiste, mobil în regim polemic, dar atent la civilitatea tonului, S. este un critic solid, urmărind programatic, prin augmentări succesive ale sumarelor, sinteza și panorama. Fundamental un spirit canonic, el modulează totuși această
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
fost eliberarea, confiscarea averii sau surghiunul, dar mitropolitul nu se decide. Se amestecă și Manolache, fratele Tudorei, care se declară preocupat (într-o jalbă datată 18 decembrie 1799) de lucrurile care i se întâmplă sorei sale (o socotește cu tărie inocentă și crede că întreaga tevatură se datorează unor conflicte din familia lui Dumitrache), despre care nu știa dacă „au murit sau s-au surghiunit”. Pedeapsa (tot „via” pare a fi cauza principală, ea reprezentând un „economic” ce „primează”; clericii din
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu acéia mănăstire” (Miron Costin). îi întrec în performanțe pe păgâni și ostașii lui Gabriel Báthori pătrunși în Sibiu. Au avut de suferit iarăși femeile (femeile, indiferent de vârstă, condiție socială ori „stare civilă”, și copiii reprezentau victimele predilecte - și inocente - ale conflictelor armate): „femeile care rămăseseră în oraș pentru a se mai îngriji de câte ceva, au fost siluite și necinstite de acești câini sângeroși”; „matroanele și femeile cele mai nobile și cinstite din oraș au fost de asemenea întemnițate, mai
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
replică finală, se concentrează într-o metaforă, însemnând respingerea încercării de a artificializa firescul până la uitarea propriei naturi, a sinelui. Preocuparea de structurare a universului romanesc este și mai vizibilă în Strigătul (1997), în ciuda revărsării abundente a materiei ficționale. Condamnatul inocent, a cărui execuție e inclusă într-un nucleu epic aparținând trecutului, se instituie ca personaj central într-o alegorie ce își extinde sensul asupra lumii din întreaga ficțiune. Prin consonanță, prăbușirea blocului bucureștean Belvedere, care reprezintă prosperitatea orașului și un
SOLCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289778_a_291107]
-
lui Ajit Singh. Ascensiunea lui Dalip Singh, mezinul lui Ranjit Singh" În timp ce Ajit Singh săvârșea această crimă, Lena Singh, unchiul său, Îl omora ( Într-o grădină din apropiere) pe prințul Pertaub Singh, un băiat de numai doisprezece ani. Această victimă inocentă a conflictelor dintre partide a fost tăiată În bucăți cu săbiile pe când Își spunea rugăciunile alături de brahmanii săi, oferind pomană săracilor, căci ne aflam În prima zi a lunii, numită la hinduși Sancrat, ocazie cu care În general au loc
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
din Lahore ar dori probabil să știe ce mirodenii sunt zilnic folosite În brutăria și patiseria lor, Îmi voi lua prin urmare libertatea de a le da rețeta brutarului meu indian. E adevărat că amestecul e compus numai din droguri inocente, luate În cantități atât de mici, Încât nu pot dăuna deloc sănătății, iar cele mai multe dintre ele se și evaporă În timpul coacerii. Rețeta indică următoarele elemente: mosc, nucșoară, cuișoare, scorțișoară, șofran, semințe de cardamon 286 (mai puține), ghimbir, semințe de anason
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
e deloc clar, niciodată, dacă eventualele sensuri descifrate - pentru că toate aceste nuvele Încifrează - se păstrează măcar pe traiectoria sensului depozitat de autor prin chiar construcția nuvelei. Nu știu cum anume poate fi apreciată valoarea exclusiv literară, așa cum există ea pentru un cititor inocent și neproductiv, căci e lesne de observat că cel puțin o parte din literatura sa fantastică nu este autonomă - și nu numai În sensul Încifrărilor autobiografice, dar chiar al materiei Înseși cu care se construiește. Tărâmul nevăzuttc "Tărâmul nevăzut" Prin
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de simplă. Dar Eliade avea să revină cu acel epigraf din interviul acordat lui Roquet În 1978, pasaj ignorat de comentatori: „(...) dacă cineva ar dori să verifice in concreto alcătuirea nuvelei...”. Vădit dublu, Honigberger e astfel numai pentru Eliade; În timp ce inocentul cititor de atunci și de mai târziu (și oarecum până azi), cel care primește toate informațiile despre acest sas din Brașov dintr-o nuvelă, se va Încrede complet În justețea dublului fantastic și, amăgit, În realitatea carierei sale secrete. De
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Asiei, un anume D. (colonelul Maison), agent al intereselor țariste căruia avea să-i succeadă Ivan Viktorovici Vitkevici și de care aflau serviciile secrete engleze și prin mijlocirea lui Honigberger 4. Căci istoria aceasta nu e idilică, Înduioșătoare sau măcar inocentă decât rareori, În preajma Ducesei Elena, și nu a țarilor, guvernatorilor, emirilor, rajahilor. Va urma o călătorie europeană cu perioade de frugală stabilire la Viena, Paris și Londra. Asupra acestei porțiuni biografice și cu privire la roadele cercetărilor lui Honigberger Întreprinse În Asia
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
biologice în stilul unei erudiții vii, extravagante, tip Hasdeu. [...] Toată această parte a eseisticii sale, trecând peste latura doctrinară ce poate forma obiect de violente discuții, se remarcă printr-un spirit polemic viu, amestecat cu elemente de grandomanie mai curând inocente și simpatice, acordând paginilor sale mișcări de umoare care încântă. G. CĂLINESCU SCRIERI: Încercări critice, pref. C. Rădulescu-Motru, București, 1903; Cercetări critice și filosofice, București, 1916; ed. 3, București, 1925; Icoane fugare. Documente omenești, București, 1916; ed. 2, București, 1921
SANIELEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
Ideea ce stă în centrul cărții este că nu numai istoria își selectează exponenții, ci și indivizii superior dotați (în bine sau în rău) pot orienta într-un sens sau altul istoria. Istoria, în orice caz, nu este o zeiță inocentă, indivizi abjecți fac uneori ceea ce vor cu ea. Romancierul mărturisește a fi interesat de latura umană a acestui complicat determinism, respingând ideea fatalității, despre care Tolstoi credea că acționează și în istorie. Ca personaj literar, Paul Ștefan se definește mai
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
unde o cunoaște pe Luchi, femeie voluntară și capricioasă, anturată de alți doi tineri intelectuali. O veche rivalitate și totodată o veche prietenie îi leagă pe cei doi, sub supravegherea și încurajarea medicinistei care, în ciuda aparențelor, se dovedește o ființă inocentă. Luchi fusese la un pas de căsătoria cu doctorul Spurcaciu, preferat pentru sentimentul de stabilitate pe care îl inspira. Logodna s-a stricat din cauza intrigii celuilalt concurent, Adrian Popescu (el mărturisește a fi avut legături intime cu Luchi), scuzat în
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
soția prietenului său, poetul Petrică Nicolau. E o femeie voluntară și imprevizibilă. Căsnicia cuplului Nicolau este un infern. Poetul are o fire sucită, tenebros de bănuitoare. Căsătorit, este dominat de tatăl său, autoritar și absurd. Matilda nu e însă o inocentă, umorile ei sunt teribile, inventivitatea ei în rău nu are măsură. Petrică este, în varianta dată de el însuși, un martir, iubirea nu e libertatea, ci servitutea lui cea mai înjositoare. Avertizat, Victor Petrini intră în viața acestui cuplu în
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
luminând-o de aproape cu o lumină crudă”. Obsedantă la Marin Preda a fost și rămâne tentativa de a găsi și de a regăsi punctul de echilibru între vocația unui realism frust, neînduplecat în observarea aspectelor crude, de o cruzime inocentă (vocație ce s-a manifestat cu o violență triumfătoare în nuvelele de debut) și preocuparea dobândită, din ce în ce mai pronunțată și tinzând să acopere tot orizontul operei, pentru viața conștiinței morale: de a păstra, în condițiile unei literaturi acut deliberative, ceva din
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
anii imediat următori, e „exploatat” cu oarecare relief și farmec, fără excese descriptive fastidioase. Paginile cele mai reușite sunt probabil acelea care reconstituie micul univers al cetei de preadolescenți turbulenți, de „hoinari ai mahalalelor”, cu pozne și șotii câteodată deloc inocente, dar și cu momente de candoare și efuziuni de bunătate. Romanul se organizează în jurul unui personaj idealist - și idealizat -, tânărul profesor Sava Savel, dedicat cu o devoțiune (aparent) neverosimilă unui țel (aparent) modest: înființarea unui muzeu local de istorie. Atmosfera
SERBAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289631_a_290960]
-
Caracterizate de o onomastică îngroșată, personajele, descrise pe un ton sobru, doar aparent serios, cu obiectivitate și imparțialitate - de unde și efectul comic -, suferă inevitabil eșecuri pe care le primesc cu resemnare. Romanele Expediția (1972), Figuranții și Baltazar (ambele în 1974), Inocentul (1980) tratează aceeași umanitate, dar în raporturi mai complexe. Aceleași ființe alienate, în curs inexorabil de prăbușire (la fel ca și „casa cu molii” unde trăiesc membrii clanului Vesper din romanul Figuranții, în care Sorin Titel vede o rescriere a
SERBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289640_a_290969]
-
îi terorizeze pe neinițiații imprudenți care se aventurează în preajma lor. SCRIERI: Provinciale, București, 1971; Expediția, București, 1972; Dezacorduri, București, 1973; Figuranții. Baltazar, București,1974; Povestiri senine, București, 1975; Fantastica Deltă, București, 1976; Fantastice, București, 1978; Vizita de adio, București, 1979; Inocentul, București, 1980; Satirice, cu desene de Tia Peltz, București, 1982; Tentative, București, 1982; Tărâm necunoscut, București, 1983; La iarbă verde, București, 1985. Repere bibliografice: Nicolae Balotă, „Provinciale”, RL, 1971, 21; Ion Vlad, Proza, între experiență și formule tradiționale, TR, 1971
SERBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289640_a_290969]
-
și contradicțiuni”. În fine, atunci când imaginația este proiectată asupra spațiului autohton, optimismul devine debordant: „Ceea ce mă bucură, și mă face a mă saluta că sunt român, este că națiunea mea, cu bunul simț ce posede, cu caracterul său naturel și inocent, fiind [...] lipsită de orice prejudețe și superstițiuni, și profitând de toate erorile prin care a trebuit să treacă societățile civilizatoare, va putea lesne primi și aplica toate avantagele civilizațiunei și ajunge la o adevărată perfecțiune morală mai Înaintea altor națiuni
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
Mi se părea că e un copil, e o primitivă. Mă atrăgeau vorbele, mă încântau gândirea ei incoerenta, naivitățile ei și, multă vreme mai tarziu, mi-a plăcut să mă consider un om întreg alături de această barbara." "...față această ascunde inocentă ori un perfect rafinament, cultivând umorul și amuzându-se pe seama noastră." " Când a tăcut parcă mi-era teamă s-o ating, într-atât mi se părea de fermecata, de inaccesibila. Avea o fixitate ciudată a feței...". Cerințe: 1. Selectați verbe
PROIECT DIDACTIC. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Popinciuc Flaviana, Avădănii Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_914]
-
altul (teamă, nesiguranță, neîncredere în sine, timiditate, neîncredere în operatorul de anchetă, conștientizarea discrepantei între opinia lor și dezirabilitatea socială etc.); d. unele persoane simt că există o presiune socială pentru ascunderea adevărului și declara neadevăruri, gândind că o “minciună inocentă” nu-i un lucru chiar atat de rău, mai ales că rămâne anonimă. Date fiind toate acestea trebuie imaginat un sistem de intrebari care să permită concluzii despre direcția, intensitatea, consistentă și centralitatea opiniei. Dacă primul criteriu de clasificare a
Chestionarul utilizat in cercetarea opiniei. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Hamza Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1156]
-
1985; Mingea fermecată, Chișinău, 1988; Coroana de regină, Chișinău, 1989; Băiețelul din balon, Chișinău, 1991; Poveste amară (în colaborare), Chișinău, 1992; Satana pe pământ, Chișinău, 1992; Pomul fermecat, Chișinău, 1995; Drepturile tale, Chișinău, 2000. Repere bibliografice: Andrei Țurcanu, Poezia gesturilor inocente, „Nistru”, 1974, 11; Ion Ciocanu, Pomul limbii române, „Florile dalbe”, 1996, 26 ianuarie; Claudia Partole, Onestitate și cumsecădenie: scriitorul Ștefan Tudor, „Florile dalbe”, 2001, 20 decembrie. I. C.
TUDOR-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290285_a_291614]
-
următoare, scriitura urmărind o partitură abilă, cu strategii variate, la frontiera dintre un fantastic negat ironic și pseudoutopie, susținute de umor fin și amar, ce concură la realizarea unei viziuni poetice a existenței. Personajele fac parte din categoria inadaptaților, a inocenților (nu întâmplător, altă culegere de povestiri poartă titlul Conspirația inocenților, 1999), ființe care suferă, într-un fel sau altul, loviturile - mai brutale sau mai blânde, dar întotdeauna asumate - venite fie din partea destinului, fie din cauza nepăsării celor din jur sau a
TUMANIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290300_a_291629]