4,420 matches
-
interese, momente, strategii, unii pot să pară ba ai premierului, ba ai președintelui. Ca dovadă, despre doi sau trei care păreau a proveni din echipa lui Adrian Năstase - mă refer la Miron Mitrea, Dan Ioan Popescu - s-a vorbit cu insistență, În 2003 și 2004, ca posibili succesori ai acestuia În cazul unui eșec al mandatului. Problema rămâne Încă volatilă, nu cred că se va lămuri vreodată, decât, probabil, În momentul În care se va ajunge la o criză profundă, iar
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
ceea ce este perceput ca o pierdere a identității. „Și apoi trebuia să explic că m-am mutat”, ca și când trebuia să-și revendice identitatea și existența pe baza faptului că avea totuși o casă a ei în acea zonă. Pe scurt, insistența cu care Sara se agață de familie și casă poate veni dintr-un sentiment mai profund de insecuritate în această direcție, care se manifestă acut în primele ei amintiri. Integritatea unei familii devine poate sacră atunci când nu pare să se
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
plasăm într-o vecinătate semantică lămuritoare și o transformăm într-o metaforă („Era harnică. Avea patru mâini, nu două”). Pe de altă parte, este foarte ușor să ieși din real, din logica firească a lucrurilor. Un singur detaliu nepotrivit, o insistență sau o precizie exagerată creează același efect nedorit - de incredibil. De pildă, este suficient ca într-o pădure să întâlnim o fată îmbrăcată în alb și cu coroniță pe cap sau să observăm pe stradă un tânăr îmbrăcat elegant, cu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
unei cofetării, de pildă) introducem, pe lângă elementele de decor specifice, apariția unui personaj ciudat (un bătrânel care stă în fața prăjiturii de mai mult timp, fără să se atingă de ea), deturnăm atenția cititorului spre bizareria întâmplării. Stârnind curiozitatea lectorului prin insistența cu care descriem bătrânelul, ne îndepărtăm de scopul inițial (descrierea cofetăriei) și deja am declanșat resorturile unei narațiuni pe care se cuvine să o ducem până la capăt, satisfăcând curiozitatea deja pomenită: Cine este bătrânul?, De ce nu se atinge de prăjitură
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
nepermis într-o știre) se dovedește a fi extrem de important: „Informația nu a fost confirmată de oficialități” sau „Reprezentantul guvernului a refuzat să comenteze” etc. Concizia ține de o bună și atentă utilizare a limbii. Expresiile tautologice, repetarea aceleiași idei, insistența, ticurile verbale, poncifele, elementele de legătură folosite excesiv - toate au menirea de a încărca textul, obturând semnificația și mesajul. Tânărul jurnalist nu trebuie să se lase tiranizat de această exigență. Este adevărat că plăcerea și avântul scrisului ne pot păcăli
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
introducerea personajului, elemente de atmosferă și portret). Urmează apoi b (elementul de tensiune, realizat prin apariția unui incident sau a unei scene descriptive), care pregătește c (adevărata intrigă, și d (punctul culminant; de regulă, marcat printr-o scenă vivantă, o insistență vădită și amplă). Urmând un drum constant ascendent, întrerupt (sau, mai degrabă, relansat) de 2-3 incidente, până la atingerea climaxului (punctul culminant), tensiunea epică se rezolvă într-un deznodământ (de obicei, scurt și dinamic). Finalul reprezintă ultima propoziție - o necesară închidere
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
când în sus, când în jos, îngrozit că istoria chiar se sprijinea pe umerii lui bolnavi și prăpădiți, fără ca el să știe acest lucru. Câteva sugestii Creați personaje (mai ales în textele lungi: reportaj, anchetă). Cel mai simplu procedeu este insistența privirii, însoțită de elemente mai ample de portret, de focalizarea unor gesturi sau detalii deosebite, ieșite din comun. Este nedorită situația când, insistând prea mult și fără voie asupra unei persoane, putem crea un început narativ acolo unde nu este
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
confuziei prin detalii nesemnificative. Parainformarea: informația reală se substituie prin detalii cu semnificații îndoielnice, reduse. Pseudoinformarea: publicitate mascată sau propagandă. Știre vs fapt divers Nu putem ignora acest tip de știre, mai ales că presa noastră o promovează cu o insistență demnă de o cauză mai nobilă. Nu ne ascundem iritarea față de proliferarea acestui gen în mass-media românească, dar nici nu-i putem refuza existența. Multe confuzii creează faptul divers. Specifică presei populare, ea își justifică prezența prin pretenția parțial corectă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
prezentă în presa cotidiană, relatarea este un amestec de procedee jurnalistice, o intersecție de genuri: știre, opinie, reportaj sau, mai rar, interviu. Preponderent informativă, are calitatea de a evoca un eveniment, un loc, o persoană, valorizând scurt și decisiv, fără insistențe, fără plictisul unor argumentări bogate. Ca și reportajul, relatarea se face de la fața locului, dar este mai obiectivă, evitând descrierile lungi, portretistica amplă, confesiunea sau umorul. Dacă reportajul se ocupă de o poveste și se mișcă relativ dezinvolt în timp
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Tinerii ziariști găsesc în conferința de presă un bun prilej de a-și exersa condeiul, de a se acomoda cu rigorile și ritmul meseriei. Graba și nepriceperea contribuie din plin la spectacolul dezagreabil pe care îl oferă conferințele: întrebări stupide, insistențe puerile și țâfnoase etc. Deși plicticoase, conferințele de presă cer ziaristului multă vigilență și simț al detaliului semnificativ, cer atenție și răbdare. Notați tot: cine este prezent în sală, cine lipsește din prezidiu. Aceste detalii oferă un element de decor
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
înfrunte cu tact și înțelepciune, urmând, printre altele, regulile unui bun interviu. Fără a mai aminti aceste reguli (numite într-un capitol anterior), insistăm doar pe câteva sfaturi: Nu începeți agresiv, dur, ostil, acuzator. Duritatea tonului poate fi înlocuită prin insistență și prin întrebări punctuale. Un răspuns evaziv sau prea general poate trăda indirect recunoașterea vinovăției. Fiți buni psihologi. Învățați să citiți oamenii, să simțiți când cineva minte sau are ceva de ascuns. Deși nu reprezintă o probă, această impresie vă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
În această perioadă, Monge a avut posibilitatea, datorită statutului său și a încrederii de care se bucura din partea lui Napoleon, să instituționalizeze toate practicile pedagogice de laborator pe care le dezvoltase în ultimii ani. „În interiorul imperiului insular al laboratorului, noua insistență asupra examinării active și supuse notării a construit zidurile epistemologice și existențiale pentru bărbații (și acum femeile) în halate albe.” (Hoskin, 1993, p. 288) Clasa de elevi este pusă, ca invenție, în conjuncție cu economia politică, al cărei părinte este
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
pentru integrarea copiilor cu cerințe educative speciale. Conceptul de integrare este foarte utilizat și în domeniul CES, iar din acest motiv considerăm oportună distincția. Posibilitatea integrării diferitelor aspecte ale cunoașterii este o provocare asupra căreia cercetătorii s-au oprit cu insistență în ultimii ani, deși nu se poate spune că această idee este tocmai de dată recentă. Cercetările și dezvoltările de acest fel își fac simțită prezența și în educație, unde, printre conceptele cele mai dezbătute, se află interdisciplinaritatea, transdisciplinaritatea, integrarea
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
de Isus Înșuși, cu nimic mai prejos decât ceilalți unsprezece. Isus știe că va fi predat și mai știe cine este cel care-L predă (ho paradidous). Într-un pasaj de numai câteva rânduri, verbul paradidomi apare de trei ori, insistență care dovedește importanța lui semnatică și teologică. Scena „predării În mâinile păcătoșilor” face parte dintr-un scenariu divin pus la punct În toate amănuntele, un scenariu cu câțiva actori obligatori și indispensabili: Dumnezeu, Isus, Iuda, ho paradidous, păcătoșii. Vom reveni
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
notele individualizante. Versurile vorbesc de „drumuri oprite să treacă Feleacu...”, de o „jale mare, fără leac,/ de când e hatul la Feleac”, de inima care „bate a-nceput de furtună...” Imaginea Ardealului sfâșiat de consecințele unui act politic arbitrar revine cu insistență în poeme a căror atmosferă dominantă este aceea de „jale istorică inconsolabilă” (Dumitru Micu). Tonul de lamentație aspră alternează cu acela de revoltă vehementă, în reprezentări evocând un tărâm predestinat durerii și suferinței: „Eu vin din țara ce-a rămas
BUCSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285899_a_287228]
-
unui interpus. Prozatorul utilizează procedeul povestirii „în ramă” (Fântâna iadului), maniera jurnalului literar (Un student de altădată, 1987) sau, în unele cazuri, reconstituirea istorică (Cândva de demult, 1991). Abordată în circumstanțe diverse, erotica ocupă în proza sa un spațiu larg, insistența asupra unor detalii fiziologice și mai puțin asupra psihologiei personajelor provocând din partea criticii literare unele obiecții. În genere, însă, se poate spune că scriitorul este „bun povestitor cu resurse memorialistice, pictor al provinciei clasice, colorabile umoristic și uneori prin ceea ce
BANDRABUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285602_a_286931]
-
eseul neterminat Spațiul Bărăganului, proiectat de B. ca studiu complementar la Spațiul mioritic (care-i este dedicat), pentru a releva semnificațiile spațiului de câmpie în complexul de trăsături ale mentalului românesc. După 1960, în evocările și interpretările sale revin cu insistență figuri spirituale determinante pentru evoluția modernă a culturii noastre (T. Maiorescu, Spiru Haret, C. Rădulescu-Motru, Simion Mehedinți, V. Pârvan, N. Iorga, L. Blaga ș.a.). Studiul Literatura lui Panait Istrati, tipărit integral abia postum, descoperă antinomii din opera scriitorului brăilean („un
BANCILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
cuțitul la os...”. Această tentativă de sinucidere relevă starea accentuată de depresie, nivelul ridicat de traumatizare la care a fost adusă victima. Acum fiind angajată, după ieșirea din spital, pleacă de la părinți, locuind cu chirie. Nu după mult timp, la insistențele mamei [aceasta trecea printr-o perioadă mai dificilă, era bolnavă, trecea prin lipsuri materiale, soțul nu mai lucra...], inculpata ia decizia să revină, să locuiască cu mama și tatăl vitreg. Aici intervine un mecanism inconștient care declanșează acest comportament al
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
să ne facem reclamă - spunea adesea, cu amărăciune - ne-ar cunoaște toată lumea.” C. vine în țară târziu, abia în 1935, stabilindu-se în Dobrogea. Publică sporadic în revistele de literatură dintre cele două războaie mondiale. Debutează editorial în 1972, la insistențele prietenilor, cu poemele din Lampadoforie. Autorul făcea apel la mitologie și istorie, într-o limbă românească păstoasă, amintind de Cuvinte potrivite, și cultiva metafora arborescentă, vrând să dea lirismului o perspectivă pronunțat existențială. Profund și meditativ vrea să fie întregul
CARATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286102_a_287431]
-
cu sora lui, a tot încercat să mă tragă de limbă, asupra modului în care reușise să fugă și cam pe unde sar afla. Știam deja de la Floriana cum se derulaseră lucrurile, precum și pe unde este fratele ei. Curiozitatea și insistența lui îmi dădea, însă, de bănuit. Cunoșteam însa că tatăl individului, era șeful serviciului “Personal” din uzină, și, de regulă, aceștia sunt oamenii securității. Așa că l-am lăsat să fiarbă în suc propriu. Floriana l-a vizitat pe fratele ei
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
tată. Marinei Statelor Unite Îi datorează Milton Stephanides precizia cu care avea să-și facă de atunci Încolo cărarea, obiceiul de a-și lustrui catarama de la curea cu mâneca de la cămașă, replicile „Înțeles, să trăiți!“ și „Totul e-n regulă“, precum și insistența cu care ne punea să ne sincronizăm ceasurile la magazinul universal. Sub vulturul de alamă și Însemnele de pe chipiul de sublocotenent, Milton Stephanides i-a lăsat În urmă pe Tinerii Cercetași. Din marină s-a ales cu pasiunea pentru navigație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
care-mi pulsau, În dezmățul sălbatic al nasului), nu totul la mine se schimbase. La un an și jumătate de când Carol Horning venise la școală cu sâni nou-nouți, eu Încă nu aveam deloc. Sutienul pe care Îl obținusem, după multe insistențe, de la Tessie era neclintit; ca fizica avansată, avea doar valoare teoretică. Sâni ioc. Ciclu de asemenea. Așteptasem toată clasa a șasea și apoi În vara de după. Acum eram În clasa a șaptea și Încă așteptam. Existau semne promițătoare. Din când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
urinar, Împreună cu o posibilă deficiență hormonală. Doctorul din Petoskey nu făcuse un cariotip. Treaba lui a fost să-mi trateze comoția și contuziile și, când a terminat cu asta, mi-a dat drumul. Părinții mei voiau Încă o opinie. La insistențele lui Milton, am fost dusă - pentru ultima oară - la doctorul Phil. În 1974 doctorul Nishan Philobosian avea optzeci și opt de ani. Încă mai purta papion, dar gâtul nu mai reușea să-i umple gulerul cămășii. Era redus prin toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
țineam departe. Avea gluga de la pulover trasă pe cap, Încadrându-i figura congestionată, plină de coșuri. ― Îmi pare rău, am spus. Băiatul se aplecă În față și-și apropie fața de a mea. ― N-ai niște mărunt? Întrebă din nou. Insistența lui m-a deranjat. Așa că m-am Încruntat la el și am spus: ― Și eu ar trebui să te Întreb același lucru. ― Eu nu Înfulec ditamai desertul. ― Ți-am zis că n-am mărunt să-ți dau. Se uită În spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
cuplu. Bărbatul care o Însoțea pe Francine Își pusese ochelari de soare. — Plecați curînd? o Întrebă Maigret pe tînăra femeie. Pusese Întrebarea ca să spună ceva, fără să-i acorde vreo importanță, și Își dădu seama că ea Îl observa cu insistență, vrînd parcă să descopere un gînd ascuns În spatele acestei Întrebări. Probabil că va trebui să mai stau două-trei zile, pînă aranjez totul. — Ce-ați făcut cu chiriașii? — Îi las până la sfârșitul lunii. N-am nici un motiv să fac altfel. Voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]