5,645 matches
-
mai ales de stalinism) și totodată terorizat și împilat de mecanismele suspiciunii și ale denunțului. Obișnuit să-și disimuleze adevăratele sentimente și reacții, naratorul colectează nuanțele psihozei învederate de relațiile interumane definitiv otrăvit. Supunându-se el însuși acelui ralenti analitic instaurat de romancier, protagonistul ajunge să se întrebe dacă nu cumva își câștigase dreptul de a sta la tribună cu prețul trădării unor colegi, să zicem, asemeni miilor de oameni nevinovați, atrași fără voia lor în rețeaua delațiunii. Bref, se simte
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
de ce tocmai ea fusese aleasă să reprezinte un dram de speranță și lumină în iadul ce va urma. Oricum, prin ochii ei, cititorul va afla detalii despre rezervația în care orbii vor fi internați și despre barbaria ce se va instaura, tipică pentru un lagăr de exterminare. Deciziile megafonate ale guvernului prevăd "moartea imediată" drept sancțiune pentru cea mai mică încălcare a instrucțiunilor. Supraviețuirea personajelor semnalate mai sus, între care și soția medicului, este deocamdată o problemă de comunicare și întrajutorare
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
profunzime, dar și un lent avans spre deznodământul anunțat, spre o dezlegare a enigmei de fond, perceptibilă în toți porii partiturii. Simultan cu starea entropică, la început difuză și respirabilă, dar apoi generalizată și pernicioasă, se infiltrează spre a se instaura, inclusiv prin terorism sângeros, noua realitate a "realiștilor furioși", un fel de iehoviști ai colectivismului egalitarist, cu toate ingredientele utopiei vindicative, păgâne și fanatice. Răzbunarea realiștilor vizează în primul rând elita orașului, prinsă în ancheta cazului, ce se va dovedi
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
În registrul psihologic ochiul este legat de vinovăție”. Fata de Împărat se simte vinovată, ea fiind urmărită pretutindeni de un al treilea ochi. Pentru a putea Înțelege mai bine binomul privire posesiune trebuie să ne adresăm fenomenologiei. Cel care a instaurat jaloanele metodologice ale unei ontologii fenomenologice a fost Sartre. In cartea sa fundamentală” Letre et le neant” filozoful francez analizează fenomenele ființei și ființa fenomenelor. Conceptele filozofice În jurul cărora gravitează marile Întrebări existențiale sunt 1etre pour soi, 2la temporalite, 3la
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
o superbie interpretativă, denominînd un gînd mai vechi, după care „maiestatea”celor două personaje - fata de Împărat și Luceafărular fi concurentă și nu subordonatoare. Avem astfel două registre Încărcate cu aceeași potențialitate princiară. Extazierea „entzucken” urmează fazei vizuale „erblicken”. Privirea instaurează În nous-ul princiar un alt element fundamental, psihurgic, și anume ekstazul „ entzucken”. De la dervișii rotitori la Sfînta Tereza din Avila trecînd prin toată fenomenologia „dionysiacilor” atingînd sfera șamaniștilor tunguși, al vracilor medicine-men australieni termenul de ekstază „ar desemna niște
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
de armata română. Luând act de noile realități, otomanii au bombardat localitățile Calafat, Bechet, Izlaz, Corabia, Giurgiu și au atacat țărmul românesc cu bande înarmate ale cerchezilor și bașbuzicilor. Românii au ripostat bombardând Vidinul și Turtucaia. La Dunăre s-a instaurat astfel, deși nedeclarată oficial, o stare de război între România și Poartă. Un curent tot mai insistent de opinie în rândul oamenilor politici și a maselor populare se pronunța pentru proclamarea independenței, năzuință seculară a tuturor românilor. La 29-30 aprilie
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
apartenența la o comunitate distinctă printr-o intensă activitate culturală. Transilvania, care până la 1848, a înscris în programele sale politice ideile Supplexului: recunoașterea națiunii române, a limbii române și a Bisericii ortodoxe, cunoaște noi etape de evoluție: între 1849-1860 se instaurează un regim neoabsolutist bazat pe centralizare, sistem represiv dar și pe reformism și modernizare; între 1861-1866 cunoaște un regim regim liberal, Viena acceptă să transfere o parte a autorității unor organe locale reprezentative cu atribuții executive și legislative este perioada
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
și modernizare; între 1861-1866 cunoaște un regim regim liberal, Viena acceptă să transfere o parte a autorității unor organe locale reprezentative cu atribuții executive și legislative este perioada când românii domină Dieta Transilvaniei și intensifică mișcarea națională; 1867-1914 când se instaurează un regim dualist austro ungar iar Transilvania este anexată Ungariei. Majoritatea românilor din monarhie, respectiv cei din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș, se aflau sub autoritate maghiară, cei din Bucovina trăiau sub guvernare austriacă. Românii și-au declarat opoziția categorică
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
vigoare până în anul 1301 și apoi, cu mici modificări, în anii care au urmat, până la instaurarea absolutismului regal. În Țările Nordice s-au format, în procesul feudalizării, adunări provinciale (Landsting) și comunale (Herredsting). Din secolul al XIV-lea s-a instaurat și în aceste regate monarhia stărilor. În Suedia Reiksdag (adunarea reprezentativă) reunea clerul, nobilimea orașelor și țăranii liberi. După Uniunea de la Kalmar (1397) adunările au căpătat un caracter și o structură diferită: Danehof, dieta obișnuită și periodică până în anul 1431
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Parliaments a anulat actele Parlamentelor din 1386 și 1387, transferând toate drepturile acestuia unei Comisii numită în întregime de monarh. Revolta stărilor privilegiate a reizbucnit violent. În anul 1399 o facțiune a "vechii nobilimi" a înlăturat pe ultimul rege Plantagenet, instaurând prin persoana lui Henric al IV-lea (1388-1413) dinastia de Lancaster. Schimbarea dinastică a fost urmată de cea a sistemului politic. Parlamentul și-a reluat locul important în stat, respingând orice "atac" asupra drepturilor sale, în special asupra aprobării impozitelor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
ce-și regăsise rolul și constituia partidul tory. Regele punea capăt climatului de ordine morală religioasă anterioară. Anul 1660 a marcat Restaurația Parlamentului 269. Politica lui Carol al II-lea și a succesorului său, Iacob al II-lea, de a instaura absolutismul, a eșuat. Revoluția Glorioasă din Anglia (1688-1689)270 Glorious Revolution sau Bloodless Revolution, numită și a Doua Revoluție engleză a fost o revoluție care, în mod pașnic, îl detrona pe regele Iacob al II-lea (Iacob al VII-lea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
al II-lea (Iacob al VII-lea al Scoției) pentru că nu a știut să colaboreze cu Parlamentul 271 și provoca înscăunarea fiicei acestuia, Maria a II-a și a soțului ei, Wilhelm al III-lea, prinț de Orania 272. Revoluția instaura o monarhie constituțională și parlamentară, în locul guvernării autocratice a Stuarților. Națiunea a fost salvată de pericolul instaurării absolutismului. Succesul Revoluției Glorioase a sprijinit păstrarea sistemului reprezentativ pentru încă 150 de ani. Regimul constituțional se va consolida definitiv, iar relațiile monarhiei
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
noi pe care le sancționase, vechile drepturi ale nobilimii și orașelor, reglementate prin legile generale ale regatului rămânând intacte. În Castilia forța socială, politică și militară a marii nobilimi a zădărnicit eforturile regelui Alfons al X-lea (1252-1284) de a instaura o monarhie autoritară. Mai târziu, și încercările lui Pedro I (1350-1369) vor eșua în același fel. Forța marii nobilimi castiliene va crește considerabil în timpul domniei lui Henric al II-lea (1369-1379)286, obligat să confirme și să lărgească sfera privilegiilor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
corespunde sfârșitului domniei lui Maximilian I și începutului celei a lui Carol Quintul, Imperiul se confrunta cu problemele Reformei și Războaielor religioase. Între 1547 și 1552 Carol Quintul 333 a încercat să reformeze Imperiul în sistemul predecesorului său și să instaureze monarhia absolută, dar Dieta de la Worms (12 ianuarie 1521), a împiedicat dorința împăratului, consemnând, prin hotărârile adoptate, creșterea puterii și privilegiilor principilor. Înainte de alegere, principii electori au pus condiții care vor fi încorporate între legile Imperiului. Pe această bază se
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Gui de Dampierre, Flandra s-a unit cu Franța, nemulțumirile vor izbucni după scurt timp, provocând la 17 mai 1302 o mare răscoală: Matines de Brouges (Utreniile din Bruges, asemenea Vecerniilor siciliene). După bătălia de la Courtrai regimul democratic se va instaura în toate orașele. Interesul Imperiului german pentru provinciile Țărilor de Jos, desprinse în perioada "marelui interregn", continua să se manifeste. În 1320 Flandra renunța pentru totdeauna la teritoriile concedate prin pacea de la Athis (1305), devenind un teritoriu german. Caracterul democrațiilor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Ludovic al IX-lea). Nevoia de bani i-a impus lui Carol de Anjou să convoace Statele Generale la Neapole: au fost prezenți prelații, baronii și reprezentanții orașelor. Funcțiile adunării s-au limitat la consimțirea subsidiilor și impozitelor. Regele a instaurat un regim autoritar, menținând echilibrul necesar cu stările privilegiate, de care avea nevoie în special pentru votarea subsidiilor. Clerul, care îl sprijinise la urcarea pe tron și-a retras colaborarea în cadrul Adunării de stări. Singurul element statornic și activ l-
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
anii 1285, 1294 și 1301 cu episcopii, prelații, baronii, deputații orașelor și domeniilor). Ducatul Savoiei și-a menținut independența printr-o politică de echilibru între Franța și Spania, în același timp întărindu-și în interior sistemul de centralizare statală și instaurând puterea absolutistă. Timp de secole a fost un fel de stat-tampon, de tipul Navarei sau Lorenei, o marcă de graniță, unde limba italiană alterna cu franceza. În secolul al XVI-lea era un fel de "poartă a Italiei", fără a
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
dezvăluit criza de autoritate a monarhului, silit să acorde sub presiunea propriilor servientes regis Bula de Aur (1222)473. Supus ulterior unei acțiuni manevrate de Biserică, regele a confirmat și extins în anul 1231 Bula de Aur474. În Ungaria se instaura un regim senioral-provincial și hegemonia marii nobilimi. Marcând o etapă decisivă în constituirea stărilor, Bula fixa și dreptul nobilimii de a se opune regelui care și-ar fi încălcat angajamentele (ius resistendi et contradicendi). Acest drept a rămas în vigoare
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Oliva. În acest fel, regatul a reușit să se mențină într-un spațiu în care rivalitățile se manifestau permanent. Frederic al III-lea și urmașul său, Cristian al V-lea (1670-1699), sprijinit de burghezul Schumacher (devenit conte de Griffenfeld), au instaurat absolutismul în Danemarca și Norvegia. În toamna anului 1660 deputații celor trei stări privilegiate (fără țărănime) s-au întrunit la Copenhaga, pentru a găsi soluția acoperirii deficitului din bugetul statului. Orășenii și clericii, care formau cele două stări ale Parlamentului
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
acoperirii deficitului din bugetul statului. Orășenii și clericii, care formau cele două stări ale Parlamentului danezo-norvegian, în frunte cu primatul Hans Nansen și episcopul Hans Swan, au cerut contribuție egală din partea nobilimii, reforme și întărirea puterii regale 549. Absolutismul monarhic instaurat în 1661 reprezintă o schimbare cu caracter politic, dar nu a fost suficientă pentru a așeza Danemarca în categoria țărilor semiperiferale, cum s-a întâmplat în cazul Suediei și Prusiei 550. Absolutismul însemna că puterea regelui a devenit ereditară și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
mască" (Fără anestezie). Acestea sunt tonalitatea și mijloacele tipice pentru Nicolae Panaite, poetul ce mizează, așadar, din ce în ce mai sigur, mai lucid pe cartea textualizării, construind imaginea unui univers scriptural în care vocabulele, mai ales verbele și substantivele, preiau prerogativele puterii, se instaurează autarhic într-un sine poetic aproape isihastru, asupra căruia are devastatoare consecințe: "vorbele ce dau buzna spre mine/ zguduie geamurile ca o toacă/ nesiguranța a ajuns ca un plumb încins/ care vine din toate părțile deodată/ și parcă înaintez/ printr-
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
știute dintre geometrie și poezie: "Sub scarabeul soarelui/ și-al albei mari frății/ Din sfere, piramide, cuburi/ pe care le contemplu/ Noi înălțăm în spirit/ dragostea divină". Practic fără excepție, cărțile de versuri ale lui Liviu Pendefunda atestă iluminări și instaurează viziuni fulgurante. Saturate de simboluri alchimice (pasărea lui Hermes, "focul din volucru", sămânța metalelor, oglinda din fântână, Graalul), inervate de citate din maeștrii misticii (Paracelsus, Artephius, Lapidus), ele ar trebui așezate sub semnul tutelar al multiformului Hermes. La Hermes Arcadianul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
2.3. Scene intime sau theatrum amoris Iubirea în societatea franceză are o permanentă de invidiat. Românul francez este genul în care Erosul este suveran 293, femeia ocupând o poziție centrală. Dragostea este motorul clasic al povestirii de ficțiune, care instaurează axa și subiectul principal al intrigii majorității romanelor de moravuri, axa prin raportare la care se definește Pariziana și majoritatea personajelor din jurul ei. Dar spre sfârșitul secolului al XIX-lea constatăm moartea Erosului într-o societate ce devine tot mai
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
nenorocirile fără de sfârșit ale viețuitoarelor niciun vestigiu nu va dăinui; doar o tăcere goală și o liniște preaînalta.301 Scriitorul surprinde sunetele în momentul stingerii: cântecul păsărilor, mugetul animalelor, freamătul vietăților constituie indicii ale vitalității ce se estompează. În timp ce se instaurează stăpânirea liniștii, spațiul terestru se reduce la trăsături esențiale. Sunetele ce dispar păstrează amintirea unui trecut mitic, anterior vremurilor și pierdut pentru totdeauna. Golul lăsat de ele devine astfel trăsătură comună începutului și sfârșitului profetizat de cocosul sălbatic, stabilind o
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
între motivul literar al amintirii (cu vârtejul sau de chipuri și cuvinte) și cel al vântului (suflul): fir ce conduce gândul înspre imaginile apuse. Quasimodo mizează pe polisemantismul termenului voce, care are deopotrivă sensul de cuvânt și glas. Tăcerea amintirii instaurează așadar domnia uitării ce deschide în fața eului perspectiva golului, a nimicului. Este un izvor nesecat de teama: temeri de umbre și tăceri (Vânt la Tìndari) dat fiind că anunță, uneori, chiar împietrirea inspirației. Întreruperea comunicării dintre natură și eu poetic
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]