2,308 matches
-
vedere fizic, sunt variabili după înălțime). • Este recomandabilă și aici stimularea unei dinamici a pozițiilor ocupate în bănci de elevi, astfel încât permutările respective să nu încalce legile biologice, fizice și medicale anterioare, dar, totodată, să nu contravină nici normelor psihopedagogice, instructiv-educative și de socializare ale elevilor în sala de clasă. 2.1.3. Amenajarea sălii de clasă • Cultura grupală a clasei de elevi presupune promovarea atât a unor valori instrumentale, cât și a unor valori expresive (sloganuri, simboluri, ceremonii, ajungându-se
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
dependență relativă, par a fi atașate mai ales ofertei de muncă, nu pot fi însă separate de dimensiunea și caracteristicile cererii de forță de muncă. Aceasta din urmă își trimite impulsurile asupra formării profesionale - ca structuri profesionale de calificare, conținut instructiv-educativ, deprinderi de muncă, comportamente. Educația reprezintă cea mai sigură posibilitate a individului în confruntarea sa cu un viitor incert. Ea nu reprezintă, o certitudine sau garanție în lupta cu un viitor posibil șomaj, dar crește șansele găsirii unui loc de
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Radu Taşcă, Carmen Raluca Ionescu, Lucian Anton () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2362]
-
posibilitatea abordării atât a învățării individuale cât si a celei organizaționale prin relații de grup care se adresează in special dimensiunilor emoționale si relaționale ale experiențelor pedagogice. Profesorii epocii industriale trebuiau să mențină convingerea că sunt capabili să controleze procesele instructiv-educative pe baza organizării manageriale prin politici, obiective propuse, strategii de muncă, rezultate obținute și evaluări ale acestora. Noua generație a tehnologiei informației apelează la spațiul acustic prin care călătorește cu o viteză foarte mare informația în biți și care este
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rodica Sfârlos () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1177]
-
pragul clasei cu speranța reușitei. Educatorul trebuie să se plieze după fiecare caz, să-și flexibilizeze demersul didactic pentru a satisface cerințele educative ale fiecărui elev luat În parte și ale tuturor la un loc. Metodele activ-participative utilizate În practica instructiv-educativă permit elevului satisfacerea prin efort personal sau În colaborare cu alți colegi. Specific acestor metode este faptul că se stimulează interesul pentru cunoaștere, este facilitat contactul cu realitatea Înconjurătoare, sunt subordonate dezvoltării mintale și nivelului de socializare a elevilor. În
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria DIACONU, Silvia MICU, Petronela POPOVICI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2132]
-
Capitolul II Metode interactive *1. Tipuri de metode interactive Promovarea unor metode și forme de organizare moderne s-au dovedit extrem de utile în procesul instructiv-educativ pentru dezvoltarea proceselor de gândire necesare elevilor în situații obișnuite sau noi.Este nevoie să descoperim și să aplicăm metode prin care să atragem elevii să-și dezvolte capacitatea de comunicare orală și scrisă, de a stârni interesul și curiozitatea
Metode interactive de abodare a textului literar în învățământul primar by Mariana Morărașu () [Corola-publishinghouse/Science/1678_a_3032]
-
de situația mea, iar noi am pornit la treabă cu toată hotărârea și îndârjirea de a schimba situația dezastruoasă în care se afla localul de școală, dar mai ales - și aici era greul adevărat - să redresăm starea jalnică a procesului instructiv-educativ. Impulsionați de prezența și hotărârea noastră, meșterii mobilizează și alți membri ai familiilor lor și repararea școlii avansează promițător. Achit o primă parte din suma promisă, totul merge bine. Până la 15 septembrie ne familiarizăm cu satul, ne cunoaștem școlarii. Aveam
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
de chimie * un laborator de biologie * un laborator de informatică * un laborator AEL * o bibliotecă * cabinet de asistență psiho-pedagogică * cabinet medical * cabinet multimedia * internat si cantină I.3 CONDUCEREA UNITĂȚII DE ÎNVĂȚĂMÂNT I.4. Asigurarea școlarizării, calității și eficienței procesului instructiv-educativ Rezultatele obținute în activitatea instructiv educativă confirmă respectarea de întregul colectiv de cadre didactice a obiectivelor strategice stabilite pentru fiecare etapă prin actele legislative din învățământul preuniversitar: legi, regulamente, ordine, horărâri, cieculare, notificări, dispoziții, decizii etc. După anul 1989, evoluția
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93486]
-
Obiectivele liceului: - realizarea planului de școlarizare pentru clasele liceale; - asigurarea unei culturi generale orientată spre domenii de activitate precise; - respectarea caracteristicilor de vârstă, a intereselor și a motivațiilor elevilor; - creșterea responsabilității liceului și a elevilor pentru calitatea și finalitățile procesului instructiv-educativ; - stimularea motivației elevilor pentru învățare; - creșterea caracterului aplicativ al cunoștințelor și al activităților de învățare; - creșterea ponderii activităților pe calculator care asigură formarea de deprinderi practice, de utilizarea a tehnicilor de calcul,folositoare devenirii ulterioare a elevului; - formarea elevilor pentru
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93486]
-
de la baza societății, ca unele ce erau socotite de reformatorii iosefiniști de cea mai mare utilitate în stat. Urmarea în planul educațional a constituit-o accentul deosebit pus pe dezvoltarea învățământului elementar public, ceea ce devine caracteristica de bază, în plan instructiv-educativ, a iosefinismului în Bucovina, ca de altfel în întreaga Monarhie de Habsburg 121. În acest sens, pe parcursul anului 1784, Consiliul Aulic de Război din Viena a transmis Administrației militare a Bucovinei o serie de ordine pe linie școlară, în elaborarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
și Ariton al lui Andrei Capri, iar dintre evrei, cu același premiu, Joseph Herschel 127. Cu toate acestea, reforma școlară întâmpina destule dificultăți în aplicarea sa, generate de o anumită reticență a populației ortodoxe față de înnoirile introduse acum în domeniul instructiv-educativ, precum și de o serie de cauze obiective inerente oricărui început. În acest sens, raportul din 29 septembrie, al episcopului Dosoftei și al generalului Enzenberg, înaintat Consiliului Aulic de Război, indicând poziția autorităților provinciei în chestiunile cultural-religioase, scotea în evidență greutățile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de nivel mediu, socotiți a fi devotați împăratului și ideilor promovate de acesta. Școala teologică de la Suceava și-a început activitatea în vara anului 1786140, în localul fostei mănăstirii Sf. Ilie. Deși condițiile materiale în care s-a desfășurat procesul instructiv-educativ nu au fost dintre cele mai bune, totuși, în octombrie 1786, Vlahovici putea raporta episcopului Dosoftei despre susținerea primului examen public de către "învățăcei", în fața comisiei, a auditoriului militar din Suceava și a directorului Direcției bunurilor statului din Sfântul Ilie141. Scrisoarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
școlară de autoritățile centrale vieneze 107, dar și de cele guberniale, a existat un interes moderat, dar constant, al factorilor politici locali, între care se număra și Vasile Balș, pentru modernizarea învățământului, precum și pentru creșterea cantitativă și calitativă a procesului instructiv-educativ din provincie. Parte din măsurile luate vizau atât construirea unor clădiri adecvate pentru Școala normală din Cernăuți și pentru cea din Suceava 108, cât și la creșterea numărului școlilor elementare, atât din mediul urban 109, cât și rural 110. Rezultatul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
spiritul ideilor luministe, căpitanul Bucovinei încerca, prin intermediul bisericii ortodoxe, să lămurească părinții din cadrul comunităților ortodoxe rurale să-și trimită copiii la școală și să împrăștie suspiciunile populației, precizând facilitățile și avantajele ce puteau decurge pentru părinți și copii, de pe urma procesului instructiv-educativ: "scoposul împărăteștii măriri, prin care milostenie, iaste ca să învețe copiii voștri a cunoaște pe Dumnezeu (...) și ca să știe ce iaste binele și ce iaste răul, că să poată fi oameni de cinste și ca să să poată ține cu învățăturile lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
oameni cinstiți și temători de Dumnezeu și iubitori de pace și credincioși și supuși, întru toate cinstitori monarhului împărăției și stăpânilor lor celor de loc și gata voitori spre împlinirea pravilelor și poruncilor împărătești"124. În realizarea practică a procesului instructiv-educativ, accentul era pus în principal pe învățământul elementar, specificându-se în mod clar, pentru a îndepărta unele stări de nemulțumire apărute, atât la nivelul familial, cât și al grupului socio-uman dominant economic, al proprietarilor de pământ, că scopul școlii "nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
mari și în târguri, asemene parohul și șoltuzul, iară prin sate parohului și stăpânului (de moșie) se hotărăște privighere și căutare asupra școalelor", după cuprinsul celor 13 "ponturi" incluse în instrucțiune 128. "Ponturile" noului regulament școlar provincial normau desfășurarea procesului instructiv-educativ, stabilind ca, la nivelul școlilor triviale (elementare) rurale, copiii să fie împărțiți în două clase. Cei mai mari și mai deprinși cu învățătura urmau să meargă la școală iarna, câte trei ceasuri, iar cei mai mici, câte două. Vara, situația
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
important, realizând într-un timp relativ scurt o pătură oarecare instruită la un nivel minim, scris și citit, a deschis posibilități noi pentru o activitate intelectuală mai amplă în perioada următoare. Totodată, dezvoltarea mai mult calitativă, decât cantitativă, a procesului instructiv-educativ a contribuit la geneza și structurarea unei elite intelectuale bucovinene, provenite mai ales din rândul stării nobiliare, ce avea să se afirme pregnant în fruntea mișcării naționale românești din această provincie, în împrejurările politice produse de desfășurările generate de revoluția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
recuza mai ales corupția ierarhiei ecleziastice, ce determina o manieră arbitrară de primire a elevilor în școală, bazată pe cu totul alte criterii decât gradul de pregătire și moralitate. Apoi era acuzat modul și maniera în care se desfășura procesul instructiv-educativ, ceea ce făcea ca viitorii preoți să nu poată dobândi nivelul cultural și de instrucție menit să-i transforme în niște oameni luminați și în șlefuitori de caractere, în comunitățile unde urmau să-și desfășoare activitatea, așa cum preconiza, chiar și în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
oameni luminați și în șlefuitori de caractere, în comunitățile unde urmau să-și desfășoare activitatea, așa cum preconiza, chiar și în perioada postiosefinistă, programul politic al Curții din Viena. În cele din urmă, rămânerea școlii la un nivel scăzut al procesului instructiv-educativ, dorința de a realiza și în Bucovina un învățământ teologic la nivelul celorlalte provincii ale monarhiei, au determinat Comisia Aulică de Studii din Viena să decidă desființarea în anul 1818 a Școlii clericale din Cernăuți 175. În calitatea sa de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
continuă a civilizațiilor, în factori decisivi de cristalizare a matricei cultural-civilizatorii a societății în orice timp istoric. Instituția de învățământ are misia să deștepte mintea și judecata oamenilor, să le ofere suportul informațional util și folositor vieții lumești. Prin procesul instructiv-educativ orice comunitate umană se cultivă, își desăvârșește cunoașterea limbii materne, învață să respecte și să valorizeze aspirația spre absolut și sensul vieții prin muncă. Școala luminează orice popor și-i cristalizează sentimentul libertății și demnității umane. În istoria lumii, drumul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de carte s-a menținut la un nivel modest, perpetuându-se prin sudoarea slujitorilor Bisericii și a iluștrilor dascăli anonimi. Secolul ,,Luminilor”, secolul al XVIII-lea, marchează o dezvoltare fără precedent a sistemului de învățământ și de educație, când procesul instructiv-educativ s-a organizat sistematic în instituții școlare de sine-stătătoare. Educatorii instituțiilor de învățământ, în special cei din provinciile istorice românești aflate sub stăpânire străină, devin formatori de conștiință de neam, de caractere și atitudini în comunitățile rurale și urbane în
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
specifice unei provincii multietnice, plurilingve și mai ales multiconfesionale. Asemenea demers sintetic și comparativ - în mod deosebit prezentarea doctrinelor, concepțiilor și teoriilor pedagogice universale și românești - ne-a impus să argumentăm funcția profund socială, culturală și națională a întregii activități instructiv-educative de-a lungul timpului. Problematica abordată în acest volum urmărește să prezinte, într-o succesiune logică, perfecționarea activității didactice care definește instruirea școlară și integrarea sistemului de învățământ la cerințele și imperativele societății din fiecare etapă istorică. În același timp
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
prezinte, într-o succesiune logică, perfecționarea activității didactice care definește instruirea școlară și integrarea sistemului de învățământ la cerințele și imperativele societății din fiecare etapă istorică. În același timp, capitolele lucrării de față argumentează măsurile adoptate pentru organizarea tuturor activităților instructiv-educative din cadrul instituțiilor de învățământ, dar și compoziția și atribuțiile autorităților școlare, evoluția formelor instituționale de școală implicate în pregătirea elevilor, aspecte privind rețeaua școlară și dezvoltarea acesteia până în perioada dintre cele două războaie mondiale, scopul sau idealul educațional ș.a.m.
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
componente: întreaga operă scrisă a diferiților teoreticieni ai educației și publicațiile de presă pedagogică; documentele programatice oficiale ale sistemului de învățământ (planuri de învățământ, curricule școlare, cercetări și studii analitico-sintetice asupra domeniului, legi ale educației etc.) ce reflectă obiectivele procesului instructiv-educativ a copiilor și tinerilor, dar și modalitățile de înfăptuire a acestora în succesiunea etapelor istorice; documente istorice în care, pe lângă o prezentare propriu-zisă a factualității de ansamblu, sunt cuprinse și referințe asupra nevoii de educație, organizării instituțiilor de învățământ, conținuturile
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
planul de învățământ, Educarea principelui creștin, Educarea femeii creștine, Despre educația bunei-cuviințe la copii - dovedesc un respect deosebit față de om, față de nevoia acestuia de a fi educat, de a-și cunoaște și de a-și dezvolta propriile înclinații. Primordial, procesul instructiv-educativ al elevilor urma să înceapă cu însușirea cuvintelor, iar pe această bază se putea percepe și cunoaște lucrurile din proximitate. În optica lui Erasmus, un rol deosebit de important în procesul instructiv revenea studiului limbilor clasice, prioritar latina, care asigurau o
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
cele rezultate în urma eforturilor și demersurilor educative oferite de către un preceptor umanist pentru tânărul Eudemon. Din acest exemplu, pedagogul francez formula câteva concluzii de natură pedagogică: educația necorespunzătoare produce întotdeauna consecințe dăunătoare asupra dezvoltării naturii libere a omului; în procesul instructiv-educativ trebuie să se țină seama necondiționat de legile naturii; educația are sarcina de a servi și pregăti un ,,om universal”; dimensiunea universalității prin educație se concretizează în primul rând într-o temeinică pregătire intelectuală. Ultimele două concluzii trebuie să genereze
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]