4,971 matches
-
muzical. Majoritatea pedagogilor din țară și din străinătate agreează idea performanțelor artistice realizate la o vârstă fragedă. O problemă aflată mereu în atenția profesorilor de pian este aceea legată de modalitatea efectuării inițierii teoreticomuzicală, dacă aceasta trebuie realizată odată cu cea instrumentală sau anterior ei și apoi continuată în paralel. Cu privire la vârsta la care se poate începe educația muzicală, în sensul larg al cuvântului, majoritatea pedagogilor consideră că ea se poate realiza la o vârstă fragedă. În acest sens, se preconizează mai
Abecedar pianistic by Marin P?nzariu, Ioana-Mina Enoiu-P?nzariu,Andrei Enoiu-P?nzariu. () [Corola-publishinghouse/Science/83213_a_84538]
-
continuată în paralel. Cu privire la vârsta la care se poate începe educația muzicală, în sensul larg al cuvântului, majoritatea pedagogilor consideră că ea se poate realiza la o vârstă fragedă. În acest sens, se preconizează mai întâi o fază de pregătire instrumentală în care copii se familiarizează cu muzica și li se oferă totodată noțiuni teoretice elementare. În România educația muzicală generală se începe în grădinițe, unde toate cele trei grupe de copii învață numeroase cântece, pe care le cânta individual sau
Abecedar pianistic by Marin P?nzariu, Ioana-Mina Enoiu-P?nzariu,Andrei Enoiu-P?nzariu. () [Corola-publishinghouse/Science/83213_a_84538]
-
Prokofiev. Aceste piese, prin tematic, captează interesul copiilor pentru muzică. Ideea de bază pe care autorii au urmărit-o în întocmirea actualului Abecedar Pianistic este posibilitatea de a cânta la pian, chiar de la început diminuând, cât e posibil, dificultățile execuției instrumentale inerente începutului la această vârstă, dar și conținutul abstract al noțiunilor teoretice pe care adesea copilul nu le înțelege. În acest sens predarea problemelor esențiale de citire muzicală și de tehnică instrumentală a fost concepută la fiecare lecție sub o
Abecedar pianistic by Marin P?nzariu, Ioana-Mina Enoiu-P?nzariu,Andrei Enoiu-P?nzariu. () [Corola-publishinghouse/Science/83213_a_84538]
-
de la început diminuând, cât e posibil, dificultățile execuției instrumentale inerente începutului la această vârstă, dar și conținutul abstract al noțiunilor teoretice pe care adesea copilul nu le înțelege. În acest sens predarea problemelor esențiale de citire muzicală și de tehnică instrumentală a fost concepută la fiecare lecție sub o formă atractivă, folosind cântece de o mare varietate tematică. În marea lor majoritate cântecele sunt creații originale ale autorilor, dar pe parcurs apar prelucrate și melodii ale compozitorilor români, ca Pavel Delion
Abecedar pianistic by Marin P?nzariu, Ioana-Mina Enoiu-P?nzariu,Andrei Enoiu-P?nzariu. () [Corola-publishinghouse/Science/83213_a_84538]
-
Tonul cald, explicațiile clare și o deosebită înțelegere a personalității copilului, constituie argumente în favoarea unei bune colaborări ulterioare. Capitolul introductiv cuprinde succinte noțiuni teoretice pentru asimilarea notațiilor muzicale necesare citirii și redării textului muzical, cât și pentru o bună îndrumare instrumentală a unui începător. Profesorul prezintă mai întâi instrumentul și modul în care acesta funcționează, poziția corectă a corpului, a brațelor și a mâinilor la pian. Descrierea și orientarea pe claviatură este urmată de precizarea specificului sunetelor la pian. Autorii au
Abecedar pianistic by Marin P?nzariu, Ioana-Mina Enoiu-P?nzariu,Andrei Enoiu-P?nzariu. () [Corola-publishinghouse/Science/83213_a_84538]
-
cântatul în forte și piano conștientizează treptat calitatea sonoră și incită copilul la producerea unui sunet expresiv, în cântul pianistic. De asemenea, pentru buna citire și memorare a noțiunilor muzicale, recomandăm ca în cadrul fiecărei lecții profesorul să renunțe la cântul instrumental, solfegiind mai întâi melodia care va fi repetată prin adăugarea cuvintelor. Întrucât o componentă principală a educației muzicale o constituie simțul ritmic, recomandăm a se bate din palme ritmul piesei, facilitând prin aceasta cântul la instrument. Al doilea capitol cuprinde
Abecedar pianistic by Marin P?nzariu, Ioana-Mina Enoiu-P?nzariu,Andrei Enoiu-P?nzariu. () [Corola-publishinghouse/Science/83213_a_84538]
-
caracteristici ale sistemului politic românesc care sunt adesea neglijate, acceptate tacit, dar prea puțin tratate ca esențiale pentru înțelegerea proceselor politice din România. În primul capitol, Șerban Cerkez aduce în discuție problema incertitudinii în participarea la vot. Conform modelului raționalității instrumentale, scopurile sunt considerate ca date, iar actorii trebuie să identifice și să utilizeze cele mai bune mijloace pentru atingerea acelor scopuri. Atunci când analizăm competiția politică apare însă problema determinării scopului pe care îl au participanții la competiția electorală. Cele mai multe modele
INTRODUCERE. In: Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
că fiecare ședință de terapie să înceapă cu câte o demonstrație artistică. De exemplu, logopatul, timp de 10 minute, putea să cânte melodiile preferate sau cele mai îndrăgite cântecele de la grădiniță, sau putea să se relaxeze ascultând muzică clasică și instrumentală. Muzica produce efecte sigure asupra psihicului și în special asupra afectivității. Pe acest fond de relaxare psiho-emotionala se trecea la efectuarea exercițiilor specifice, obținând un randament superior. Cu ajutorul unui soft educațional creat special pentru terapia acestor personae cu tulburări de
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
ar putea completa propoziția. După șase ani s-a început învățarea literelor, pentru o mai bună conștientizare a structurii cuvintelor și pentru exersarea auzului fonematic. S-a descoperit că în realizarea grafică a literelor apar fenomene care traduc persistența tulburărilor instrumentale: rotiri ale literelor, scriere „în oglindă”, etc. În consecință în terapia logopedică au fost introduse și obiective legate de structurarea corespunzătoare a câmpului perceptiv. Evoluția este lentă dar pozitivă. Reușește în prezent (după trei ani de terapie!) să pronunțe corect
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
sunt utilizați în general pentru a indica libertatea exterioară, în timp ce termenii autonomie, împlinire de sine și voință se referă de obicei la libertatea ce există în interiore hominis. Libertatea politică nu este o libertate interioară, ci o libertate relațională și instrumentală al cărei scop principal este crearea contextului libertății, a condițiilor pentru libertate. În perioada de început a filosofiei moderne, raționalismul și preocupările pentru cercetarea științifică a naturii determină o puternică tendință de abandonare a explicațiilor speculative, atât de răspândite în
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
decât maximizarea profitului cu minimum de efort, și că în acest demers este foarte rațional și perfect egoist. Nu se poate miza pe atitudinea de moment a individului, el trebuie să respecte anumite reguli formale “care au doar un caracter instrumental, în sensul că se așteaptă că ele sa fie de folos unor indivizi încă necunoscuți, pentru scopurile în care acești oameni vor socoti de cuviință să le întrebuințeze și în împrejurări ce nu pot fi prevăzute în detalii”. Așadar aceste
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
a indica libertatea exterioară, în timp ce termenii autonomie, împlinire de sine și voință, se referă de obicei la libertatea ce există în interiore hominis. În concluzie, putem afirma că libertatea politică nu este o libertate interioară, ci o libertate relațională și instrumentală al cărei scop principal este crearea contextului libertății, a condițiilor pentru libertate. Cranston remarca faptul că . Hobbes și englezii din vremea sa știau cât de riscantă poate fi viața. Iar Hobbes susținea că se bazează pe sensul atribuit în general
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
dispoziția vorbitorului. *O întâlnim în poezie, dar și în eseu, publicistică, memorialistică confesiuni, comentarii, interpretări critice etc. *Ex: Ah, când eram tânăr, toată lumea era a mea! Hai mai bine despre copilărie să povestim! 2. FUNCȚIA PERSUASIVĂ/ CONATIVĂ/ RETORICA/ DE APEL/ INSTRUMENTALĂ (axată pe RECEPTOR) *Orientează enunțul către receptor *Scop : servește la incitarea acestuia la acțiune /respectiv la încetarea acțiunii prin ordine, îndemnuri, rugăminți, interdicții; se urmărește un anumit răspuns de la receptor, persuadarea lui. Se exprimă gramatical prin persoana a II-a
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
include percepțiile celor trei tipuri de atribute individuale: trăsături, competențe și valori. Autoarea ne explică structura conceptului de sine ca fiind un set de cogniții relativ stabile care oferă fundamentul pentru așteptări, instrumente și valențe în cazul motivației de tip instrumental sau calculativ. Lucrarea își propune să dezvolte un model al conceptului de sine ca o construcție unitară, capabilă să reunească procese motivaționale cognitive și necognitive. Gabriella Losonczy ne atrage atenția că modelul surselor de motivație poate fi utilizat pentru a
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
ne atrage atenția că modelul surselor de motivație poate fi utilizat pentru a contura analiza motivației bazată pe conceptual de sine. Autoarea pleacă de la premisa că există cinci surse ale motivației care se construiește în cadrul unei organizații: motivația intrinsecă, motivația instrumentală, motivația bazată pe conceptul de sine extern, motivația bazată pe conceptul de sine internalizat și interiorizarea scopului. Cercetarea experimentală care vine să susțină teoriile motivaționale asupra mediului organizațional la care se oprește autoarea își propune să determine relația dintre implicația
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
2002). 3.3.3 Influența conceptului de sine asupra mediului organizațional Structura conceptului de sine poate fi considerată ca fiind un set de cogniții relativ stabile ce oferă o bază pentru așteptări, instrumente și valențe în cazul motivației de tip instrumentale sau calculative. În orice caz, există și o componentă expresivă a conceptului de sine, care se referă la modul în care individul procesează informația (feedback, observații, etc.) și utilizeazăn structura conceptului se sine pentru a filtra informațiile din exterior și
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
intrinsec atunci când manifestă un comportament doar pentru că este distractiv. Cu alte cuvinte, motivația vine din munca însăși. Indiviziilor le place munca și consideră că sunt recompensați doar pentru că execută sarcina. Nu există control extern în cazul acestui comportament. 2. Motivație instrumentală: recompensele instrumentale sunt surse de motivație atunci când indivizii consideră că un anumit comportament al lor va aduce anumite beneficii, cum ar fi bani, premii etc. Avându-și rădăcina în teoria schimbului, presupunerea de bază este că indivizii și organizațiile constituie
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
manifestă un comportament doar pentru că este distractiv. Cu alte cuvinte, motivația vine din munca însăși. Indiviziilor le place munca și consideră că sunt recompensați doar pentru că execută sarcina. Nu există control extern în cazul acestui comportament. 2. Motivație instrumentală: recompensele instrumentale sunt surse de motivație atunci când indivizii consideră că un anumit comportament al lor va aduce anumite beneficii, cum ar fi bani, premii etc. Avându-și rădăcina în teoria schimbului, presupunerea de bază este că indivizii și organizațiile constituie un schimb
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
bugetar sau privat influențează atitudinea față de bani. 2. Să se afle cei mai buni predictori pentru atitudinea față de bani, luând în considerare tipul de implicare motivațională și tipul de organizație. 5.2 Ipotezele cercetării 1. Motivația hedonistă, internalistă, socială și instrumentală din sistemul bugetar/privat influențează factorul putere al atitudinii față de bani. 2. Motivația socială, internalistă, instrumentală și hedonistă alături de sistemul bugetar sau privat influențează factorul neîncredere al atitudinii față de bani. 3. Sistemul bugetar sau privat, dar și motivația instrumentală, internalistă
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
atitudinea față de bani, luând în considerare tipul de implicare motivațională și tipul de organizație. 5.2 Ipotezele cercetării 1. Motivația hedonistă, internalistă, socială și instrumentală din sistemul bugetar/privat influențează factorul putere al atitudinii față de bani. 2. Motivația socială, internalistă, instrumentală și hedonistă alături de sistemul bugetar sau privat influențează factorul neîncredere al atitudinii față de bani. 3. Sistemul bugetar sau privat, dar și motivația instrumentală, internalistă, socială și hedonistă influențează factorul economie al atitudinii față de bani. 5.3 Designul cercetării 5.4
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
și instrumentală din sistemul bugetar/privat influențează factorul putere al atitudinii față de bani. 2. Motivația socială, internalistă, instrumentală și hedonistă alături de sistemul bugetar sau privat influențează factorul neîncredere al atitudinii față de bani. 3. Sistemul bugetar sau privat, dar și motivația instrumentală, internalistă, socială și hedonistă influențează factorul economie al atitudinii față de bani. 5.3 Designul cercetării 5.4 Lot experimental Subiecții care au completat chestionarele sunt toți angajați și activează atât în instituții bugetare cât și în organizații private. Cercetarea s-
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
motivaționale („Self Concept Motivation Theory”, 1999) propun un cadru conceptual la care pot fi reduse majoritatea teoriilor care vizează implicarea motivațională. Acest cadrul conceptual face referire la patru dimensiuni care definesc caracteristicile esențiale ale implicării motivaționale individuale: intrinsic process motivation; instrumental motivation; external self concept-based motivation și internal self concept-based motivation. Pornind de la acest model teoretic sintetic am construit o probă de evaluare a caracteristicilor dominante ale motivației intrinseci vizând cele patru dimensiuni grupate în factori bipolari: motivație personală (plăcere) motivație
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
motivation; external self concept-based motivation și internal self concept-based motivation. Pornind de la acest model teoretic sintetic am construit o probă de evaluare a caracteristicilor dominante ale motivației intrinseci vizând cele patru dimensiuni grupate în factori bipolari: motivație personală (plăcere) motivație instrumentală (recompensă), motivație internalistă (provocare) și motivație externalistă (recunoaștere). Pentru a reduce tendința de fațadă am operaționalizat factorii Chestionarului IM cu ajutorul unor aserțiuni afirmații cu două variante de răspuns, subiecții fiind forțați să aleagă numai una dintre variantele puse la dispoziție
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
sarcina este plăcută, captivantă el este motivat să lucreze eficient și în echipă. Este mulțumit este captivat de realizarea sarcinii în sine și dacă are sentimentul că are libertatea să își aleagă sarcinile și modul de realizarea a lor. MOTIVAȚIE INSTRUMENTALĂ (RECOMPENSĂ) Angajatul este motivat și face performanță dacă este convins că efortul și dedicarea lui vor fi avea drept consecințe directe, recompense materiale (salariu, bonusuri, premii, alte avantaje financiare) sau ierarhice (promovare, carieră etc.). Principale forță motivatoare este recompensa. Vede
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
și corectă, citirea expresivă. Etapele necesare în formarea deprinderilor de citire sunt relativ aceleași pentru toți copiii, însă timpul necesar parcurgerii fiecărei etape este diferit de la un copil la altul. Copiii deficienți de auz întâmpină dificultăți în formarea acestor deprinderi instrumentale, problemele care apar fiind diferite în funcție de natura și gravitatea deficienței(M. Anca): Copiii cu pierderi de auz ușoare pot avea dificultăți în dobândirea sunetelor vorbirii, în discriminarea lor, slabe achiziții în domeniul ortografiei și citirii. Copiii cu pierderi de auz
Copilul deficient de auz ?i cartea by Chira Dorina [Corola-publishinghouse/Science/83928_a_85253]