41,505 matches
-
diastolice cu 2,58 mmHg, la pacienții care au practicat exercițiile fizice aerobice (7). Mecanismele prin care activitatea fizică reduce valorile TA pot fi independente de greutatea corporală. De exemplu, exercițiile fizice aerobice cresc sensibilitatea la insulină și scad nivelurile insulinei, cu rol important în patogeneza HTA (8). Activitatea fizică contribuie la scăderea valorilor TA și prin favorizarea scăderii în greutate la acești subiecți (9). Scăderea ponderală are ca efect reducerea valorilor TA și are efecte benefice asupra factorilor de risc
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
fizică contribuie la scăderea valorilor TA și prin favorizarea scăderii în greutate la acești subiecți (9). Scăderea ponderală are ca efect reducerea valorilor TA și are efecte benefice asupra factorilor de risc asociați cum ar fi diabetul, hiperlipidemia, rezistența la insulină, apneea de somn. Mai multe studii controlate au arătat că reducerea greutății cu numai 1 kg realizează o scădere a TA în medie cu 1,6-1,3 mmHg (10). Atât reducerea cât și menținerea unei greutăți mai mici se realizează
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
în fibre asupra scăderii TA implică multiple mecanisme, fibrele alimentare exercitând efecte atât asupra digestiei, cât și asupra absorbției nutrienților. Insulinorezistența și hiperinsulinemia compensatorie concomitentă joacă un rol binecunoscut în etiologia și în patogenia HTA. Fibrele solubile cresc sensibilitatea la insulină atât la subiecții diabetici, cât și la persoanele fără diabet zaharat (52, 53, 54). Dieta bogată în fibre determină și o scădere în greutate, acesta fiind un alt mecanism potențial prin care contribuie la prevenția HTA (55, 56). Studiile clinice
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
Efectele blocării receptorilor -1: Scăderea contractilității miocardice; Deprimarea automatismului cardiac și bradicardie; Scăderea eliberării de renină; Scăderea lipolizei și a nivelului de acizi grași liberi. Efectele blocării receptorilor -2: Bronhoconstricție; Vasoconstricție; Reducerea glicogenolizei hepatice și musculare; Scăderea eliberării pancreatice de insulină și hiperglicemie; Contracția musculaturii netede la nivelul anumitor organe (de exemplu uter); 108 Reducerea tremorului la nivelul musculaturii scheletice. - blocantele se clasifică în funcție de mai multe proprietăți: Selectivitatea - neselective (Nadolol, Penbutolol, Pindolol, Propranolol, Timolol), care acționează pe ambele tipuri de receptori
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
dispnee Digestive: icter, diaree, dispepsie, necroză hepatică, grețuri, vărsături, flatulență, constipație, creșterea enzimelor de citoliză hepatică, hipoglicemie Sexuale: tulburări ale ejaculării, impotență, scăderea libidoului Cutanate: Hiperpigmentație, alopecie, dermatită exfoliativă, prurit Metabolice: Creștere ponderală, creșterea colesterolului și trigliceridelor, creșterea rezistenței la insulină 111 O analiză recentă a rezultatelor tratamentului antihipertensiv la 40000 de pacienți, a arătat că tratamentul cu -blocante nu este inferior altor opțiuni monoterapeutice (63), deși studiul CAFÉ (64) sugerează că ar putea exista diferențe între efectele asupra tensiunii arteriale
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
atenololului în reducerea presiunii centrale (75). Studiul GEMINI a demonstrat efecte adverse mai reduse asupra metabolismului lipidic ale carvedilolului comparativ cu metoprololul (76). A fost dovedit efectul nebivololului de creștere a rezervei de flux coronarian (77) și a sensibilității la insulină (78). Atât carvedilolul cât și nebivololul au efecte dovedite de reducere a mortalității și ratei spitalizărilor, la pacienții cu insuficiență cardiacă (79). Tratamentul cu carvedilol are efecte adverse inferioare metoprololului, din punct de vedere al declanșării diabetului zaharat sau al
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
termen scurt: creșterea colesterolului total și a LDL cu 5-7% fără efecte asupra HDL. Pe termen lung: puține efecte cuantificabile cu o reducere a incidenței evenimentelor cardiovasculare la bolnavii cu hiperlipidemie sau niveluri normale ale colesterolului. Hiperinsulinemie - creșterea rezistenței la insulină dar creșteri limitate ale nivelurilor glicemiei. S-au constatat diferențe din punct de vedere al apariției cazurilor noi de diabet zaharat față de hipertensivii tratați cu alte medicamente și reduceri ale mortalității globale la pacientul diabetic, la un nivel similar cu
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
antioxidante Stimularea producerii EDGF Inhibarea producerii unor factori vasoconstrictori pe calea ciclooxigenazei Inhibarea proliferării și migrării celulelor musculare netede din peretele vascular Efecte citoprotectoare endoteliale 118 Inhibarea esterificării colesterolului, peroxidării lipidelor în macrofage și reducerea progresiei aterosclerozei Scăderea rezistenței la insulină Efecte antiplachetare Inhibarea TNF Inhibarea xantinoxidazei și catalazei Scăderea factorului de creștere beta fibroblastic Scăderea fibrinogenului, leucotrienelor, tromboxanului B2 Eficacitatea clinică a antagoniștilor canalelor de calciu în monoterapie, a fost demonstrată nu doar la pacienții cu hipertensiune arterială esențială ușoară
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
identificate la subiecții vârstnici. 5.5.2. Pacienții diabetici Hipertensiunea arterială este o condiție frecvent întâlnită la pacientul diabetic, în special în diabetul zaharat de tip 2. Pacienții hipertensivi care asociază obezitate centrală, dislipidemie caracteristică (hipertrigliceridemie, HDL-colesterol scăzut), rezistența la insulină cu hiperinsulinemie concomitentă sunt predispuși la dezvoltarea tipului 2 de diabet, alcătuind astfel tabloul complet al pacientului cu sindrom metabolic. Continuumul cardiovascular și metabolic este un concept complex care definește evoluția în dinamică a sindromului metabolic. Conform acestui concept cumulul
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
consecința hipokaliemiei poate cauza nicturie, poliurie și polidipsie. În cazuri grave de hipopotasemie se pot înregistra aritmii cardiace potențial letale. Subiecții cu hiperaldosteronism primar prezintă adesea scăderea toleranței la glucoză consecința efectului hipopotasemiei de inhibare a secreției și a acțiunii insulinei, dar diabetul zaharat este rar identificat la acești pacienți. Manifestări clinice ale hiperaldosteronismului primar I. Neuromusculare Parestezii Tetanie Paralizie flască Slăbiciune musculară II. Cardiovasculare Hipertensiune arterială esențială Hipertrofie ventriculară stângă Insuficiență cardiacă congestivă cronică Aritmii Retinopatie Cefalee III. Renale Diabet
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
IL8) precum și a markerilor stresului oxidativ, care ar putea interveni în disfuncția endotelială (93). Endotelina 1, un puternic vasoconstrictor cunoscut, are un nivel crescut la pacienții cu acest sindrom. OSA se corelează, de asemenea, cu o creștere a rezistenței la insulină, intoleranței la glucoză și a riscului de diabet zaharat (94). Obezitatea este factorul de risc cel mai frecvent întâlnit la pacientul cu OSA, fiind de tip android (95). Statusul postmenopauză este un factor de risc pentru femei, care poate fi
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
acestuia (absorbția apei și sării). 4.2. Sucul pancreatic Pancreasul uman cântărește aproximativ 100 g; în fiecare zi se produc aproximativ 1000 - 1500 ml de suc pancreatic. Pancreasul are funcție endocrină și exocrină. Secreția endocrină a pancreasului este reprezentată de insulină și glucagon, iar cea exocrină de sucul pancreatic. Compoziția chimică a sucului pancreatic Sucul pancreatic este un lichid clar, ușor vâscos, cu pH alcalin; conține 98,5% apă și 1,5 % reziduu uscat alcătuit din substanțe anorganice și substanțe organice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
activitățile gastrinei, dar numai 10% din puterea G17. Rolul fiziologic al gastrinei se bazează pe efecte de stimulare a următoarelor: secreția acidă gastrică, secreția de pepsină; creșterea mucoasei gastrice; motilitatea gastrică; contracția musculaturii care include joncțiunea gastro esofagiană; secreția de insulină (și secreția de glucagon, dar numai după un prânz bogat în proteine și nu după un prânz bogat în glucide). Secreția de gastrină este modificată în funcție de conținutul gastric, rata de descărcare în nervii vagi și de factori sanguini (tab. 3
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
neutralizează aciditatea. Polipeptidul gastro-intestinal (GIP) GIP conține 43 de reziduuri aminoacidice ; se găsește în mucoasa duodenului și jejunului. Secreția sa este stimulată de prezența glucozei și a grăsimilor în duoden. Rolurile GIP: inhibă secreția și motilitatea gastrică, stimulează secreția de insulină, acționează integrat cu gastrina, CCK și secretina pentru facilitarea digestiei și absorbția nutrimentelor (fig. 18). Polipeptidul vasoactiv intestinal (VIP) VIP conține 28 de aminoacizi; se găsește în structurile nervoase gastro-intestinale, în creier și în multe structuri nervoase autonome. PreproVIP conține
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
lungă durată a unor medicamente (barbiturice) sau a etanolului. Schimbarea structurii unor medicamente nu determină întotdeauna inactivarea lor; uneori are loc chiar potențarea activității acestora. De exemplu, prednisonul se transformă hepatic în prednisolon (compus mai activ). Dintre hormoni, ficatul inactivează insulina, glucagonul, cortizolul, aldosteronul, testosteronul, estrogenul, hormonii tiroidieni. Un rol important are și funcția ureogenetică a ficatului. Amoniacul rezultat din metabolismul proteic este toxic pentru organism. Hepatocitele sintetizează din amoniac ureea, substanță cu toxicitate redusă. Sinteza hepatică zilnică de uree depășește
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cu depunerea glicogenului, conversia galactozei și fructozei în glucoză și sfârșind cu gluconeogeneza și formarea diverșilor compuși de metabolism intermediar. Glicogenul este cel mai important depozit glucidic hepatic, reprezentând 7-10 % din masa ficatului normal. Reglarea acestor procese se realizează de către insulină prin stimularea glicogenogenezei și inhibarea glicogenolizei și gluconeogenezei; adrenalina stimulează glicogenoliza, iar glucagonul glicogenoliza și gluconeogeneza. Gluconeogeneza este sinteza de glucoză din piruvat provenind din alte surse: lipide, aminoacizi, acid lactic. Are loc în special în ficat și rinichi; este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
adrenalina stimulează glicogenoliza, iar glucagonul glicogenoliza și gluconeogeneza. Gluconeogeneza este sinteza de glucoză din piruvat provenind din alte surse: lipide, aminoacizi, acid lactic. Are loc în special în ficat și rinichi; este stimulată de glucagon și adrenalină și inhibată de insulină; este importantă pentru menținerea glicemiei în inaniție. Rolul ficatului în metabolismul proteinelor Intervenția ficatului în metabolismul proteic constă în primul rând în sinteza proteinelor plasmatice, cu excepția imunoglobulinelor. Producția hepatică de proteine este apreciată la 150-200 mg/zi/kgc, adică 10-14
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
la animalul de experiență determină sațietate și oprirea ingestiei de alimente. b. Centrul foamei se găsește la nivelul hipotalamusului lateral; stimularea electrică a acestei zone la animalul de experiență determină intensificarea ingestiei de alimente și secreția unor cantități importante de insulină. Centrii nervoși situați deasupra hipotalamusului (nucleii amigdalieni și ariile corticale ale sistemului limbic) au rol important în declanșarea senzației de foame și de sațietate. Leziunile nucleilor amigdalieni produc hiperfagie moderată cu pierderea capacității de selectare a alimentelor. Excitarea receptorilor alfa-2
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
este mare. Glucoza este preluată activ, insulino-dependent. Izoenzima cardiacă a LDH favorizează conversia de lactat în piruvat. Rezervele de glicogen sunt mici și pot fi mobilizate sub acțiunea catecolaminelor. Efectele hormonale asupra metabolismului miocardic includ stimularea captării de glucoză de către insulină, stimularea glicogenolizei și glicolizei de către adrenalină, stimularea sintezei proteice de către tiroxină. Reacțiile anabolice sunt în mod normal limitate la reînoirea permanentă a proteinelor. Hipertrofia miocardului se bazează pe creșterea sintezei proteice, probabil ca rezultat al acțiunii poliaminelor produse de ornitin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
predominant de forma caracteristică, endotelială (eNOS; NOS tip III), diferită de cea neuronală (cerebrală, nNOS, NOS tip I). Activitatea cNOS este stimulată de diverse substanțe ce acționează la nivelul receptorilor plasmalemali (acetilcolina, adrenalina și noradrenalina, bradikinina, histamina, serotonina, ATP, ADP, insulina, trombina, vasopresina, oxitocina, substanța P, peptidul corelat cu gena calcitoninei (CGRP), peptidul vasoactiv intestinal). Ca urmare se produce o creștere a calciului citosolic, prin influx și eliberare reticulară. La fel ca în multe alte linii de semnalizare intracelulară, calciul formează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
plasmă electroliți). d. Participă la echilibrul acido-bazic prin eliminarea de H+ în condiții de hiperaciditate sau de HCO3în condiții de alcalinitate plasmatică. e. Contribuie într-o măsură esențială la menținerea presiunii arteriale. f. Degradează o serie de hormoni peptidici, precum insulina, glucagonul și parathormonul. Producția de hormoni Rinichiul secretă renină, bradikinină, prostaglandine, 1,25-dihidroxivitamina D3, eritropoietină, kallikreină. 22. Rinichii Sunt o pereche de organe situate retroperitoneal, în greutate de aproximativ 150 de grame, având o formă caracteristică și dimensiunea unui pumn
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
acestuia (absorbția apei și sării). 4.2. Sucul pancreatic Pancreasul uman cântărește aproximativ 100 g; în fiecare zi se produc aproximativ 1000 - 1500 ml de suc pancreatic. Pancreasul are funcție endocrină și exocrină. Secreția endocrină a pancreasului este reprezentată de insulină și glucagon, iar cea exocrină de sucul pancreatic. Compoziția chimică a sucului pancreatic Sucul pancreatic este un lichid clar, ușor vâscos, cu pH alcalin; conține 98,5% apă și 1,5 % reziduu uscat alcătuit din substanțe anorganice și substanțe organice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
activitățile gastrinei, dar numai 10% din puterea G17. Rolul fiziologic al gastrinei se bazează pe efecte de stimulare a următoarelor: secreția acidă gastrică, secreția de pepsină; creșterea mucoasei gastrice; motilitatea gastrică; contracția musculaturii care include joncțiunea gastro esofagiană; secreția de insulină (și secreția de glucagon, dar numai după un prânz bogat în proteine și nu după un prânz bogat în glucide). Secreția de gastrină este modificată în funcție de conținutul gastric, rata de descărcare în nervii vagi și de factori sanguini (tab. 3
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
neutralizează aciditatea. Polipeptidul gastro-intestinal (GIP) GIP conține 43 de reziduuri aminoacidice ; se găsește în mucoasa duodenului și jejunului. Secreția sa este stimulată de prezența glucozei și a grăsimilor în duoden. Rolurile GIP: inhibă secreția și motilitatea gastrică, stimulează secreția de insulină, acționează integrat cu gastrina, CCK și secretina pentru facilitarea digestiei și absorbția nutrimentelor (fig. 18). Polipeptidul vasoactiv intestinal (VIP) VIP conține 28 de aminoacizi; se găsește în structurile nervoase gastro-intestinale, în creier și în multe structuri nervoase autonome. PreproVIP conține
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
lungă durată a unor medicamente (barbiturice) sau a etanolului. Schimbarea structurii unor medicamente nu determină întotdeauna inactivarea lor; uneori are loc chiar potențarea activității acestora. De exemplu, prednisonul se transformă hepatic în prednisolon (compus mai activ). Dintre hormoni, ficatul inactivează insulina, glucagonul, cortizolul, aldosteronul, testosteronul, estrogenul, hormonii tiroidieni. Un rol important are și funcția ureogenetică a ficatului. Amoniacul rezultat din metabolismul proteic este toxic pentru organism. Hepatocitele sintetizează din amoniac ureea, substanță cu toxicitate redusă. Sinteza hepatică zilnică de uree depășește
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]