15,922 matches
-
de lucru pentru cercetătorii istoriei moderne est-europene și românești, dar și un roman de... dragoste. Înainte de toate și de orice, cartea reinventează o tulburătoare parabolă despre căutarea adevărului, a valorilor morale individuale, dar și colective, în spațiul concentraționar al alienării intelectualului român „de tip nou”. O carte despre idealuri, viață și moarte, despre aripi frânte și speranță. Lectura ei m-a trimis cu gândul la „Doctor Jivago” al lui Pasternak, deși, ca substanță epică, n-are nicio legătură. Sau poate că
ALBASTRUL DE GORGONE, PREFAȚĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377146_a_378475]
-
Nicolae Dumitrescu, critic și istoric literar, prof. Nelu Stan. Al.I. Bădulescu a făcut o scurtă prezentare a vieții și activității compozitorului care s-a născut la data de 20 iunie, pe strada Luminii din Ploiești într-o familie de intelectuali, tata fiind farmacist și mama învățătoare, a făcut studiile primare, gimnaziale și liceale la Ploiești. Tot la Ploiești și-a început studiile muzicale pe care le-a continuat la Conservatorul din București unde i-a avut profesori pe Mihail Jora
IN MEMORIAM – PAUL CONSTANTINESCU, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377300_a_378629]
-
strigau apăsat și repetat tinerii la Cluj în fața Catedralei în zilele Revoluției: "Dumnezeu este cu noi". Era copleșitor! De unde știau ei aceasta, dacă nu de la Biserica care nu i-a abandonat în nici o vreme? - Înaltpreasfințite Părinte Iustinian, cum vedeți implicarea intelectualilor în viața Bisericii? - Intelectualul ar trebui să fie un om cu bună învățătură. Un om înțelept, care să poată face mai corect decât oricine deosebirea între bine și rău, pentru el, personal, și pentru societate. Este obligația conștiinței lui profunde
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A NOUĂZECI ŞI CINCI DE ANI DE VIAŢĂ PĂMÂNTEASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE. de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382156_a_383485]
-
tinerii la Cluj în fața Catedralei în zilele Revoluției: "Dumnezeu este cu noi". Era copleșitor! De unde știau ei aceasta, dacă nu de la Biserica care nu i-a abandonat în nici o vreme? - Înaltpreasfințite Părinte Iustinian, cum vedeți implicarea intelectualilor în viața Bisericii? - Intelectualul ar trebui să fie un om cu bună învățătură. Un om înțelept, care să poată face mai corect decât oricine deosebirea între bine și rău, pentru el, personal, și pentru societate. Este obligația conștiinței lui profunde să fie un factor
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A NOUĂZECI ŞI CINCI DE ANI DE VIAŢĂ PĂMÂNTEASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE. de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382156_a_383485]
-
profunde să fie un factor de echilibru, de moralitate. Când judeci un om simplu pentru un păcat îi dai o pedeapsă mai ușoară, pe când unui om învățat pedeapsa îi este mai gravă, deoarece și responsabilitatea sa este mai mare. Un intelectual născut într-o societate creștină, care a fost botezat, cununat, care nu concepe să fie înmormântat ca un animal, fără asistența spirituală și sacramentală a Bisericii, ar trebui să fie în societate un model. Inima, caracterul, personalitatea sa ca intelectual
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A NOUĂZECI ŞI CINCI DE ANI DE VIAŢĂ PĂMÂNTEASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE. de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382156_a_383485]
-
suporturi: pistolul Securității, asta-i morala proletară, sub amenințarea pistolului Securitatii, și este morala creștină. Un om religios nu din frică de Dumnezeu trăiește viața corect, ci din respect și din iubire față de El. Mie îmi este milă de unii intelectuali cărora li s-a imprimat în suflet îndoiala, nu necredința, căci nu există om ateu. Nici cel ce se declară liber-cugetător! Este un moft! Nici el nu crede așa ceva! Este și orgoliul acesta omenesc, deseori: crezi că-i mai elegant
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A NOUĂZECI ŞI CINCI DE ANI DE VIAŢĂ PĂMÂNTEASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE. de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382156_a_383485]
-
blocuri? îl întrebă pe Argint, arătând cu mâna înspre cele două construcții cenușii. - Da` ce crezi tu c-or fi! - Nu știu. Par blocuri de locuit! Și nu-mi vine să cred! - Sunt de pe vremea lui Năstase, ”Bombonel”, pentru voi, intelectualii satului! Acolo vei sta și tu, că este loc berechet. Mai rău e că nu aveți gaz și apă caldă! Referință Bibliografică: Urmează-ți visul ( roman foileton ) / Aurel Conțu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2138, Anul VI, 07 noiembrie
URMEAZĂ-ȚI VISUL ( ROMAN FOILETON ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382243_a_383572]
-
vom putea lăsa vremurilor viitoare numai dacă vom ști să lucrăm împreună la ființarea ei, respectîndu-ne, învățînd în relațiile noastre toleranța, climatul încrederii cu dimensiune fundamentală a raporturilor ce se instituie între noi ca oameni, ca țărani, ca muncitori și intelectuali, ca studenți sau soldați, ca români. Pe străzile capitalei României libere se rotește iarăși ca în vremurile de înălțătoare mîndrie patriotică luminoasă și mîndră HORA UNIRll. Milioane și milioane de oameni din țară învață iarăși să cînte și să vorbească
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
frică, prin teroare! Să ne unim forțele, să arătăm lumii întregi, să arătăm peste timp copiilor și urmaților noștri că pot să fie mîndri de noi, de ceea ce vom face pentru libertatea și demnitatea lor! Sîntem muncitori, sîntem țărani, sîntem intelectuali, noi sîntem POPORUL ROMÂN! Abia acum, cucerită de mîinile noastre, averea țării este cu adevărat a noastră! Să o apărăm cu toate forțele, să ne organizăm în întreprinderi, în instituții, să ferim de orice distrugeri bunurile noastre, ale tuturor! Nu
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
ore ale dimineții, din toate colțurile orașului se îndreptau spre centrul Capitalei, spre aceeași piață zeci de mii de oameni care, sfidînd tancurile si cordoanele înarmate ale miliției și securității, refăceau drumul deschis de miile de tineri, de muncitori și intelectuali, de toți oamenii de suflet și conștiință ai orașului doar cu o zi înainte. În sfîrșit! Scriu aceste rînduri și pe fereastra deschisă se aud din stradă strigătele de bucurie ale concetățenilor noștri: “Victorie!”, “Am învins!“, “Libertate!” Da, în sfîrșit
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
Libertatea”, ziarul Capitalei eroice, așa cum este firesc așa cum am dorit-o întotdeauna. Trăiască România, trăiască libertatea! Redactorii noului ziar “Libertatea” saluta curajul, Inițiativa și victoria colegilor de la Radioteleviziunea Română, care, începînd de azi, prezintă bucureștenilor și întregii țări adevărul. Salutam intelectualii care fac cinste orașului și țarii, salutăm muncitorii, salutăm pe toți cetățenii Capitalei angajate, împreună cu țara, pe drumul unor înnoiri istorice. AZI LA ORA 15 S-A CONSTITUIT ÎN CLĂDIREA PALATULUI “UNIVERSUL”, SINDICATUL LIBER AL ZIARIȘTILOR DIN BUCUREȘTI. CETĂȚENI! Marea
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
demersurile necesare pentru ca autoritățile din județul Dâmbovița să onoreze prin redenumire de străzi în Municipiul Târgoviște și în comuna Voinești cu numele singurilor dâmbovițeni cu rol important jucat în organizația de rezistență armată anticomunistă Haiducii Muscelului. Este vorba de doi intelectuali proveniți din lumea satului, a localității Izvoarele (azi în componența comunei Voinești). Mai întâi de toate, studentul țărănist TRAIAN GH. MARINESCU zis GEAGU, cel care l-a obligat pe prefectul comunist Gogu Popescu, prin arderea urnelor de vot în timpul alegerilor
Unde sunt străzile celor ce nu mai sunt? [Corola-blog/BlogPost/93191_a_94483]
-
profilul strict, ci și de carte memorialistica, de cultură, de artă, inscriindu-se astfel cu cinste pe primele locuri în promovarea cărții că vector de informare, de educație, de instrucție, de cultură, al menținerii obiceiului și nevoii, (cel putin a intelectualului acestor timpuri...) de a avea permanent contact cu pagina tipărită, nu doar cu ecranul și tastatură calculatorului sau ale substitutelor sale încă și mai moderne. În ceea ce privește dezbaterile pe diverse teme, Fundația Europeană Titulescu sub conducerea profesorului Potra a fost unul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93243_a_94535]
-
moment dat, par a nu mai avea căi de ieșire din impasuri. Este una dintre alesele și rarele calități care l-au particularizat pe profesorul Potra și l-au făcut să fie membru al unui cerc, din păcate restrâns, al intelectualilor capabili să construiască, nu să destrame, să unească, nu să dezbine, să ajute la oferirea de soluții și la construcția de alternative, nu doar să pledeze fad și fals pentru soluția unică a “corectitudinii politice”! E teribil de nedrept că
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93243_a_94535]
-
al Comitetului Europei, al Președintiei Republicii Italia și al Președintei Consiliului de Miniștrii ai Republicii Italia. Din Societate mai fac parte actualii și foștii șefi de state, prim miniștrii, miniștrii, deputați, senatori, episcopi, mitropoliți, cardinali, ambasadori universitari, teologi, istorici, scriitori, intelectuali de mare prestigiu, cunoscuți pentru promovarea valorilor creștine și europene. Și azi ne-a încântat cu vorbele-i meșteșugite: „Bucovina - spune domnia sa - este un pământ râvnit de dușmanii ei, este un străvechi pământ românesc. Este teritoriu locuit în antichitate de
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
unic și conlucrarea spirituală trebuiesc întreținute. Societatea pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina (SCLRB), înființată în a doua jumătate al secolului al XIX - lea, la care a aderat și poetul Mihai Eminescu, a reușit să strângă în jurul ei toți intelectualii români din Bucovina și să formeze o intelectualitate tânără, care a jucat un rol hotărâtor în destinele istoriei românilor bucovineni, culminând cu 28 noiembrie 1918, când Bucovina a revenit la Patria-mamă România. Și astăzi SCLRB, prin secretarul ei de azi
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
spațiului cultural" a precizat ARCEN. De asemenea, se va semnala o problemă importantă a situației mass-media din România care este plină de divertisment politic, kitsch, ignoranță, non-valoare și agresivitate. TVR Cultural este singurul post de televiziune apolitic de întâlnire a intelectualilor. ARCEN organizează acest protest deoarece consideră că desființarea postului nu este o soluție pentru redresarea economică a Televiziunii Române, din contră ar putea avea consecințe grave asupra mediului cultural din România. Pe internet a fost semnată o petiție împotriva desființării TVR
"Protest cu telecomanda" față de desființarea TVR Cultural by Baciu Loredana () [Corola-journal/Journalistic/82165_a_83490]
-
stat bolșevică din 1917: Rusia, a instaurat PROLETCULTISMUL, adică arta, cultura proletară, care în esența ei avea rolul teoretic și practic de a nega patrimoniul cultural al umanității. Acesta s-a tradus, practic, prin exterminarea fizică, psihică și morală a intelectualilor. Extinderea acestei Ťopereť a constituit-o a doua etapă: mai '68 în Franța: Cine erau idolii Ťmanifestanțilorť de atunci? MAO, STALIN, printre alții. Intelectualitatea franceză, cea mai zgomotoasă din epoca ´68, făcea turnee în Franța pentru a explica valoarea și
Stupiditatea în artă, mondializată by Alexandru Trifu () [Corola-journal/Journalistic/8221_a_9546]
-
facultate și la nr de universități private sau de stat. Admiterea este o rușine, nici măcar la școlile profesionale înainte de 89 nu te înscriai doar cu dosarul ci tot dădeai examen... rușine țării care crează astfel de specimene cu pretenții de intelectuali. Recent cantaretul Marcel Pavel și-a dat bacul la 45 de ani și acum e student la conservator... păi de ce nu la dat înainte de 89? simplu că mai mult de săpat șanțuri atunci nu ar fi fost în stare pe cand
Pîine și circ by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/8225_a_9550]
-
inamici ai regimului: era suficient să știe cine trebuie înlăturat / arestat / șantajat/ lichidat atunci când împreju-răririle ar fi cerut-o. Afirmațiile de acest gen nu sunt pure speculații. În decembrie 1989, capii Securității din Timișoara îi căutau înnebuniți pe câțiva din intelectualii orașului, pe care-i credeau implicați în organizarea revoltei împotriva regimului Ceaușescu. Pe unii i-au găsit, pe alții - care fie plecaseră de acasă, fie dispăruseră din oraș - i-au revăzut în balconul Operei, devenit locul simbolic al luptei împotriva
Și totuși, ce facem cu turnătorii? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8226_a_9551]
-
dispăruseră din oraș - i-au revăzut în balconul Operei, devenit locul simbolic al luptei împotriva comunismului. Nu există, așadar, scuză pentru turnători, oricât ar susține ei că raportau securiștilor din "datorie patriotică" și grijă față de "interesele statului român". Pentru mulți intelectuali din generația mea, "datoria patriotică" și respectul față de "interesele statului român" însemnau cu totul altceva. Și anume, să studiem, să scriem la un nivel intelectual cât mai ridicat și, mai ales, să nu turnăm la Securitate! Dacă securiștii voiau binele
Și totuși, ce facem cu turnătorii? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8226_a_9551]
-
accepta să amestece intimitatea propriului cămin cu abjecția delațiunii și cu odioșenia scormonirii în viața oamenilor. Cum va fi arătând o astfel de întâlnire într-o casă, să spunem, din centrul Bucureștiului, între securist și turnător? Ca orice casă de intelectual înstărit (și colaboraționist din tată-n fiu, pe deasupra!) și aceasta va fi fost plină de tablouri de valoare, mobilă scumpă, covoare "de patrimoniu" și alte lucruri pe care nomenklaturiștii și fiii lor le condamnau în public, dar se foloseau de
Și totuși, ce facem cu turnătorii? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8226_a_9551]
-
aceasta va fi fost plină de tablouri de valoare, mobilă scumpă, covoare "de patrimoniu" și alte lucruri pe care nomenklaturiștii și fiii lor le condamnau în public, dar se foloseau de ele cu plăcerea cunoscătorului în privat. Cum puteai, ca intelectual, ca scriitor, ca vorbitor de limbi străine, ca ins folosit de ambasada Americii pentru servicii de traducere să faci trecerea de la acel nivel al existenței, la turnătoria îngrozitoare, îndreptată contra unor oameni care nu-ți făcuseră nici un rău - ba dimpotrivă
Și totuși, ce facem cu turnătorii? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8226_a_9551]
-
cu un capitol din lucrarea sa de doctorat consacrată lui Edgar Papu. Capitolul intitulat Edgar Papu - de la pușcăria politică la România Mare. Gloria și declinul unui cărturar român poate fi considerat un dossier al acestui caz de manevrare a unui intelectual român, sensibil, vulnerabil, de către oamenii propagandei național-comuniste. Este surprinzător faptul că un autor tânăr, care avea 8 ani când s-a prăbușit regimul comunist în România, reușește să înțeleagă și să descrie atât de bine mecanismul relațiilor dintre oficialitate și
Ion Simuț și școala sa de critică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8240_a_9565]
-
atât de bine mecanismul relațiilor dintre oficialitate și cărturarul traumatizat de anii petrecuți în închisoare din motive politice. El explică nuanțat modul în care ideile spontane ale cărturarului au fost valorificate tendențios: Cert este că Papu nu a fost un intelectual favorizat de către regim, cel mult unul tolerat și cultivat de anumite grupuri, pentru că prin răstălmăcirea teoriilor sale se puteau obține beneficii ideologice. Intenționalitatea polemicii stârnite de el pe marginea dialecticii conceptelor protocronism-sincronism nu fusese una subversivă. Inconsistența capetelor de acuzare
Ion Simuț și școala sa de critică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8240_a_9565]