3,937 matches
-
vieții internaționale: statul, organizațiile internaționale neguvernamentale. Statul este considerat cel mai important actor internațional, confirmat juridic din 1648, dar ca națiune. Diferențele dintre state sunt determinate de mărimea, puterea, componentele teritoriale, demografice sau economice. Statele-națiune - ca subiecte de drept internațional - interacționează, interacțiunea fiind determinată de o serie de elemente, precum: numărul actorilor-state, mărimea relativă a statului, influența altor actori decât statele etc. Relațiile dintre statele-actori sunt principalele relații internaționale; nici o națiune-actor al vieții internaționale neputând exista în afara celorlalte. Se impune clarificarea
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
în loc de tradiționala partitură, o premieră pentru artist, așa cum jovial mi-a destăinuit după concert, a reușit, pe lângă formidabilul cânt, să fie un al doilea dirijor al serii. Pentru că Halfvarson a jucat de la prima la ultima notă, s-a mișcat, a interacționat cu toți soliștii, corul și publicul. A dat intrările la corn și a condus scenic și dramaturgic toată opera, în deplină conformitate cu rolul său, de inițiator și orchestrator al dramei tuturor personajelor. Glasul său este unic, fenomenal. Grave de
Seria Wagner by Sabina Ulubeanu () [Corola-journal/Journalistic/83499_a_84824]
-
an sunt studenții instituției. Ideea unui astfel de eveniment, devenit acum o tradiție, s-a născut din dorința de a pune bazele unei bune colaborări între mediul economic timișorean și cel academic. Pe durata desfășurării evenimentului, tinerii au posibilitatea să interacționeze cu reprezentanții unor companii de prestigiu din Timișoara, informându-se despre cerințele pe care trebuie să le îndeplinească noii angajați. Săptămâna aceasta, atât în holul Facultății de Științe Economice a Universității de Vest, cât și în cel al Facultății de
Agenda2005-49-05-bursa muncii () [Corola-journal/Journalistic/284442_a_285771]
-
extern În general când spunem mediu, ne gândim la aer, apă, natura înconjurătoare, persoanele din jurul nostru, afacerile deja existente, în general infrastructura socială și economică. În contextul unei afaceri, noțiunea de mediu reprezintă suma tuturor factorilor externi și interni care interacționează, direct sau indirect cu respectiva organizație și care au o influență asupra activității desfășurate în cadrul ei. Acest mediu este unul dinamic, aflat într-o continuă schimbare, ceea ce impune o monitorizare permanentă a variabilelor pentru a determina impactul modificării lor asupra
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
operează în cadrul tabloului de ansamblu creat de mediul local exterior, acest mediu fiind cel care creează oportunitățile și, în același timp, provocările care pot constitui o amenințare pentru firmă. Mediul extern este un set complex de instituții și forțe ce interacționează rapid și cu efect semnificativ și care pot afecta pozitiv sau negativ abilitatea organizației de a-și desfășura activitatea în parametrii normali. Forțele externe nu pot fi controlate de organizație, dar pentru a putea reacționa cu decizii strategice la evenimentele
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
cum se fac lucrurile pe aici”, etc.Ă15» Indiferent de organizație, cultura organizațională este omniprezentă, fiind liantul și factorul de rezistență în orice demers de schimbare, indiferent de anvergura acestuia. Într-o strânsă legatură este climatul organizațional, modalitatea în care interacționează personalul la locul de muncă. Dacă relațiile interumane se leagă întrun cadru amiabil, atmosfera de lucru devine plăcută, morarul salariaților și atitudinea lor ajung pe o axă pozitivă, fapt care, pentru o firmă de natura unui complex de fitness, nu
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
a produselor de întreținere corporală prin introducerea facilităților tip solar, saună, masaj; decizia de a penetra nișa de piață a suplimentelor nutritive; lansarea produsului antrenament pentru culturiști, etc. 3.2.2. Managementul la nivel tactic Nivelurile strategice și cele tactice interacționează într-un mod foarte sinergic, divizarea celor două fiind neproductivă pentru un compex de fitness. Deciziile luate la Body Gym pot fi fie 61 strategice (orientate pe termen lungă, fie tactice (orientate spre prezent și cu un orizont de acțiune
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
conversațională, într-un sens larg, care depășește concepția standard asupra discursului monologal, prin evidențierea locurilor sociale ale discursului și prin extinderea ariei discursivității asupra dialogului. John Gumperz 7, un reprezentant de seamă al curentului, consideră că a vorbi înseamnă a interacționa, pentru că prin conversație îi schimbi pe alții și te schimbi pe tine însuți sub acțiunea celorlalți. Această abordare se opune concepției liniare, telegrafice, monologale asupra comunicării, perspectivă care acredita o secvențialitate emițător-receptor a schimburilor verbale. Prin contrast, relația emițător receptor
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
specificul producerii unui tip de discurs și cuprinde cerințele de ordin comunicațional (scena de producere și suportul material) și de ordin statutar (actorii discursului jurnalistic și contractul de comunicare specific). Cea de a doua trimite la ansamblul de discursuri care interacționează într-o conjunctură dată. Spre exemplu, interpretarea textului unei slujbe religioase necesită, după înțelegerea lingvistică a fiecărui cuvânt, decriptarea emitentului (preotul), destinatarului (credincioșii) și a scenei sociale (sfințirea unei autostrăzi), dublate de înțelegerea interferențelor posibile cu alte tipuri de discurs
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
său de producere Termenul de univers discursiv (UD) presupune existența unui sistem de concepte inter-relaționate: tip de discurs (TD), gen de discurs (GD), practica discursivă (PD) și memoria discursivă (MD). Universul poate fi înțeles "ca un ansamblu de discursuri care interacționează într-o conjunctură dată"33. În cadrul acestuia, se pot delimita, în funcție de situație, tipuri de discurs distincte care se confruntă sau cooperează într-o anumită perioadă. Acestea nu au o structură statică, ci se constituie ca ansambluri dinamice de formațiuni discursive
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
o interacțiune verbală se desfășoară în timp determină construirea progresivă a unei memorii discursive, pentru că în fiecare moment discursul poate trimite la un enunț precedent. În același timp însă, discursul este de asemenea afectat de memoria altor discursuri cu care interacționează inevitabil. Dominique Maingueneau precizează că "fiecare formațiune discursivă este prinsă într-o memorie dublă"35. Simultan sau în succesiune, o formațiune discursivă are o memorie externă (MDE) prin plasarea sa în șirul unor formațiuni și câmpuri discursive anterioare (mai poartă
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
o situație de incertitudine, un scop, vizat conștient de subiect, "reguli ale jocului", și o succesiune reglată a lucrurilor, ce traduce un plan de ansamblu"37. Astfel, universul de discurs este constituit din totalitatea tipurilor de discurs care coexistă și interacționează. Fiecare tip de discurs are un scop al său și se instanțiază prin genuri discursive. Practica discursivă necesită existența, la nivelul actorilor, a unei memorii interne și, după caz, a unei memorii externe a interacțiunilor discursive. În genere, când vorbim
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
comunicațional grupează scena de producere, adică instituția media specifică, și suportul material. II.3.1.1. Scena discursului jurnalistic Locul legitim de creare a discursului jurnalistic este o instituție media. Instituția media este un sistem social în care actorii implicați interacționează în vederea producerii unui ziar, a emisiunilor de radio sau de televiziune. Informația și opiniile sunt adunate din tot spectrul social, însă discursul jurnalistic trebuie să fie creat într-o instituție media. Alternativele posibile trimit la fenomene sociale negative: crearea discursului
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
un suport acceptat (hârtie ziar, unde radio sau tv, internet), la intersecția intereselor actorilor implicați în statusuri și roluri legitime și operaționalizându-se în genuri jurnalistice întemeiate pe contracte de comunicare specifice. În sfârșit, pe palierul universului de discurs, discursul jurnalistic interacționează cu alte tipuri de discurs (politic, publicitar, ludic, etc.), de care se diferențiază atât prin caracteristicile evidențiate pe nivelele de analiză anterioare (text și condiții de producere), cât și printr-un scop specific, legat de prezentarea și comentarea spațiului public
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
sugerate pentru asocierea proteinelor cu punțile lipidice includ glicofosfatidilinozitolul (GPI) (ex. receptorul folat), dubla acetilare prin miristilare și palmitoilare (ex. familia tirozin-kinazelor Src), structura domeniului trans-membranar (ex. polipeptidul hemaglutininei gripale), legarea colesterolului (ex. caveolinele) și interacțiuni proteină-proteină (ex. proteinele ce interacționează cu caveolina). Pe baza abilității lor de a sorta proteinele, punțile sunt implicate într-o serie de funcții celulare, incluzând recunoașterea membranară în celulele polarizate, endocitoza, preluarea moleculelor mici prin pinocitoză și convertirea semnalelor. De curând, sunt disponibile detalii ale
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
acțiunea mutagenelor în diferite boli ereditare, lizozomii cu eliberarea de enzime lizozomale și autoliza ulterioară a celulei, mitocondriile cu dereglările proceselor de fosforilare-oxidativă, generare sau conservare a energiei, aparatul Golgi. Deoarece celula este o structură complexă, în care fiecare organit interacționează cu celelalte, leziunea oricăror organite conduce la dezintegrarea celulei ca sistem biologic. leziuni celulare sunt consecință directă a leziunilor irecuperabile a structurilor subcelulare; totalitatea leziunilor celulare constituie patologia celulară (de ex., distrofiile celulare, necroza). leziuni tisulare sau sistemice - afectarea selectivă
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
hitleriste, punând la cale și el viitoarele Presley studies (profesorul din lumea reală Mathieu Deflem îi calcă pe urme, înființând un program de Lady Gaga Studies la University of South Carolina, conform unei știri BBC din 2 nov. 2010). Personajele interacționează în medii suprasaturate de imagine, fie că este vorba de bombardamentul brand-urilor și etichetelor lor într-un supermagazin fie că e vorba de programele televizate, bine căptușite cu reclame comerciale. Treptat, se vede că atât protagonistul, chiar prin domeniul
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
mariaje ale moderatorului), precum și star-uri din lumea sportului. În talk show-ul său, Larry King a păstrat elementul de phone-in: telespectatorii puteau telefona în timpul emisiunii pentru a pune întrebări invitatului, iar în ultima vreme puteau folosi Twitter-ul pentru a interacționa mai eficient cu cei din platou. KING, MARTIN LUTHER, JR., DR. (1929 1968) Probabil cea mai proeminentă figură a Mișcării drepturilor civile (vezi CIVIL RIGHTS MOVEMENT), pastorul baptist afro-american a devenit un icon cultural revendicat, în feluri diferite, atât de
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
se manifestă pentru un segment principal de voiajori, și anume turiștii care optează pentru sejururi mai lungi, grupuri familiale care doresc intimitate, dotări sau facilități diferite de standardele hoteliere. Hotelurile din această categorie Încearcă să asigure clienților posibilitatea de a interacționa social prin furnizarea serviciului de mic dejun și organizarea de activități de divertisment, serate sociale etc. Hotelul de zonă balneară (tip spa). Aceste tipuri de hoteluri au ca o caracteristică definitorie faptul că sunt amplasate În zone recunoscute ca obiective
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
locuri de muncă și fără identitate. În această lucrare nu vom încerca să răspundem la întrebarea „Ce este globalizarea?”, mulțumindu-ne doar să rezumăm câteva răspunsuri din literatura de specialitate. Nu ne vom ocupa de politicile macroeconomice decât în măsura în care ele interacționează cu mediul de afaceri, și nici nu ne vom întreba dacă globalizarea a mers prea departe. Ne interesează în schimb să înțelegem cum funcționează actorii principali ai globalizării (sau ai „capitalismului global”, sau ai „regionalizării”) - iar literatura internațională de specialitate
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
unei organizații. Cultura corporatistă este întotdeauna pusă în contextul altor trei tipologii culturale. Cultura națională este cultura dominantă între granițele unei țări și include credințele religioase, educația, familia, sistemul politic, sistemul juridic și sistemul economic. Din perspectiva unei corporații, aceasta interacționează atât cu cultura țării de origine, cât și cu aceea a țării (țărilor)-gazdă. Nu există o echivalență strict necesară între cultura corporației și cultura națională a țării de origine. Sigur, există interdependențe, și în unele cazuri extreme culturile se
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
2 din această lucrare) și, mai ales, paradigma eclectică a lui Dunning pun accentul pe complementaritatea între scopurile corporației și cele ale statelor, pe modul în care toate părțile pot avea de câștigat sau cel puțin pe modul în care interacționează (se completează) activele corporației și cele ale statelor. Figura 5.1 - Relația CTN - stat de origine și stat-gazdă, reflectată în literatura internațională (Sursa: Rugman, Verbeke, 2003) Porter (1990) a insistat pe modul în care politica publică din statul de origine
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
ridică deasupra modernității și ne duce într-o altă stare de existență. Astfel, spre deosebire de postmodernism, transmodernismul nu este o proiecție lineară. Îl putem înțelege mai bine cu ajutorul teoriei haosului. În toate sistemele complexe societăți, civilizații, ecosisteme ș. a. multe variabile independente interacționează în numeroase moduri. Teoria haosului ne arată că sistemele complexe au abilitatea de a crea ordine în haos. Aceasta se-ntâmplă într-un punct de neutralizare numit <<marginea haosului>>. La marginea haosului, sistemul se află într-un fel de însuflețire
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
obținerea celor necesare vieții: a spațiului vital (locuință), a hranei și a partenerului pentru reproducere (pentru perpetuarea speciei). Există o literatură vastă care susține existența și a unei lumi invizibile, care ar ocupa același spațiu cu lumea vizibilă și ar interacționa cu aceasta, fără ca lumea vizibilă să-și dea seama. Despre modul cum arată lumea invizibilă, care ocupă același spațiu cu lumea vizibilă, pe Pământ, sunt referiri în cărțile lui Florin Gheorghiță și a lui Dumitru Hristenco. Dumitru Hristenco povestește experiența
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
a o considera obiectiv]. În cuvintele regretatului John Mackie, suntem îndemnați s] d]m moralei un caracter obiectiv, considerând c] ea ne este impus] și c] nu ține de liberul arbitru (Mackie, 1979). Astfel, ne supunem regulilor ei. Dac] atunci cand interacționez cu cineva îmi dau seama c] pot s] renunț la înțelegere pur și simplu în condițiile în care doresc, voi face acest lucru imediat ce va fi nevoie. Ins], dac] cred c] regulile morale sunt obligatorii - și chiar și faptul c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]