3,529 matches
-
l-a constituit însă monografia Dimitrie Țichindeal (1965), prin care inaugurează direcția principală a preocupărilor sale: Banatul, și îndeosebi literatura de aici. Pe acest tărâm, multă vreme vitregit, a adus contribuții temeinice, nu o dată inedite, de ordin documentar, dar și interpretativ. Cele două volume consacrate acestui domeniu, Secvențe literare. Repere literare bănățene (1880-1918) (1987) și Consemnări literare. Repere literare bănățene (De la începuturi până la 1880) (1995), mărturisesc intenția de a realiza o istorie a literaturii scrise în această provincie. Gândite coerent, redactate
VINTILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290581_a_291910]
-
principala miză o reprezintă legitimarea conceptului anunțat în titlu, care trimite la o „logică labirintică” a sensului textual, rezultată prin suprapunerea a șaisprezece rețele lingvistice, care produc tot atâtea tipuri de configurare. Analitic, cartea indică o vizibilă rafinare a modalităților interpretative, capabile acum să explice mai nuanțat unele strategii discursive problematice, precum paradoxul sau „fracturarea”, ultima ilustrată printr-o analiză a poemului Semne de Dorin Tudoran. SCRIERI: Semiotica criticii literare, București, 1982; Sensul, dimensiune esențială a textului, Cluj-Napoca, 1994; Textul aisberg
VLAD-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290596_a_291925]
-
chiar liric”. Etapei descriptive, densă și riguros administrată, și care se oprește nu numai la contribuțiile teoretice consistente ale lui Ovid Densusianu, N. Davidescu, Pompiliu Păltănea, Ion Minulescu, Ștefan Petică, ci și la acelea oarecum întâmplătoare, i se adaugă comentariile interpretative, extinse până la situarea problematicii într-o perspectivă culturală amplă, fiind de semnalat referirile la filosofia germană, la contribuția teoretică a lui Miguel de Unamuno, Ortega y Gasset, Carlos Bousoño ș.a. După cum judicios remarcă G. I. Tohăneanu, „în ciuda bogăției și diversității
VLADUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290606_a_291935]
-
interpretare a acelorași date empirice din mai multe perspective teoretice/în baza mai multor teorii, oferind mai întâi o imagine de ansamblu asupra posibilelor perspective de interpretare, după care datele empirice culese sunt puse laolaltă și analizate într-un cadru interpretativ, suficient de cuprinzător și de articulat pentru a surprinde diferitele aspecte/fațete. În lucrarea Structura revoluțiilor științifice (1970), Thomas Kuhn afirma că, în orice știință, în orice eră, o anumită paradigmă (cadru conceptual)/perspectivă teoretică este dominantă. Această paradigmă definește
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
realitatea concretă. Aplicată în educația adulților, această abordare a dus, de exemplu, la elaborarea de „reguli” asupra predării, în urma unor observări și experimentări sistematice. Abordarea științifică se vrea riguroasă și orientată practic (în sensul că dă indicații de acțiune); - paradigma interpretativă (numită uneori comunicativă sau umanistă), care vede cunoașterea ca fiind subiectivă și construită social, pornind de la asumpția că indivizi diferiți înțeleg lumea în mod diferit. Interpretativiștii consideră că, în educație, este ceva depășit să încerci să descoperi reguli universale, fiind
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
lumea în mod diferit. Interpretativiștii consideră că, în educație, este ceva depășit să încerci să descoperi reguli universale, fiind mai util să studiezi cum diferiți oameni desprind semnificații în diferite situații, prin limbaj și alte sisteme simbolice. În cadrul de analiză interpretativ, centrarea este asupra interacțiunii dintre individ (self) și cultură/structura socială din care face parte, pentru a avea o bază de raportare la semnificațiile pe care le desprinde. Această paradigmă pare a fi acum dominantă în educația occidentală a adulților
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fi, desigur, reconsiderat în acțiunea practică, Schon argumentează, astfel, cum teoriile informale sunt localizate în lumea experiențială a practicienilor; sunt cunoștințe care nu sunt abstracte și decontextualizate. Aceste teorii situaționale care emerg din practică sunt pe larg utilizate în paradigma interpretativă, dar sunt clar în contradicție cu paradigma pozitivistă, ce afirmăteoriile universale. Paradigma interpretativă explică totodată cum teoria contribuie la practică, în sensul că practicienii devin, astfel, mai abilitați să fie conștienți de acțiunea lor, pot înțelege mai bine situațiile în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
localizate în lumea experiențială a practicienilor; sunt cunoștințe care nu sunt abstracte și decontextualizate. Aceste teorii situaționale care emerg din practică sunt pe larg utilizate în paradigma interpretativă, dar sunt clar în contradicție cu paradigma pozitivistă, ce afirmăteoriile universale. Paradigma interpretativă explică totodată cum teoria contribuie la practică, în sensul că practicienii devin, astfel, mai abilitați să fie conștienți de acțiunea lor, pot înțelege mai bine situațiile în care se află (reflectând asupra lor), iar rolul lor este mai explicit. Așadar
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
învățării este recursiv: se desfășoară pe baza unor structuri mentale existente, care, prin implicarea lor în construirea cunoașterii, se reorganizează, se modifică și evoluează. Realizarea învățării în viziune constructivistă presupune o schimbare de paradigmă: trecerea de la paradigma normativă la cea interpretativă. Este, de fapt, o trecere de la un anumit mod de a înțelege și practica învățarea (bazat pe transmiterea-asimilarea de cunoștințe, pe furnizarea de răspunsuri considerate ca soluții perfecte ale unor probleme și care conțin adevăruri absolute care induc unitatea și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
interpretare a acelorași date empirice din mai multe perspective teoretice/în baza mai multor teorii, oferind mai întâi o imagine de ansamblu asupra posibilelor perspective de interpretare, după care datele empirice culese sunt puse laolaltă și analizate într-un cadru interpretativ, suficient de cuprinzător și de articulat pentru a surprinde diferitele aspecte/fațete. În lucrarea Structura revoluțiilor științifice (1970), Thomas Kuhn afirma că, în orice știință, în orice eră, o anumită paradigmă (cadru conceptual)/perspectivă teoretică este dominantă. Această paradigmă definește
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
realitatea concretă. Aplicată în educația adulților, această abordare a dus, de exemplu, la elaborarea de „reguli” asupra predării, în urma unor observări și experimentări sistematice. Abordarea științifică se vrea riguroasă și orientată practic (în sensul că dă indicații de acțiune); - paradigma interpretativă (numită uneori comunicativă sau umanistă), care vede cunoașterea ca fiind subiectivă și construită social, pornind de la asumpția că indivizi diferiți înțeleg lumea în mod diferit. Interpretativiștii consideră că, în educație, este ceva depășit să încerci să descoperi reguli universale, fiind
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
lumea în mod diferit. Interpretativiștii consideră că, în educație, este ceva depășit să încerci să descoperi reguli universale, fiind mai util să studiezi cum diferiți oameni desprind semnificații în diferite situații, prin limbaj și alte sisteme simbolice. În cadrul de analiză interpretativ, centrarea este asupra interacțiunii dintre individ (self) și cultură/structura socială din care face parte, pentru a avea o bază de raportare la semnificațiile pe care le desprinde. Această paradigmă pare a fi acum dominantă în educația occidentală a adulților
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fi, desigur, reconsiderat în acțiunea practică, Schon argumentează, astfel, cum teoriile informale sunt localizate în lumea experiențială a practicienilor; sunt cunoștințe care nu sunt abstracte și decontextualizate. Aceste teorii situaționale care emerg din practică sunt pe larg utilizate în paradigma interpretativă, dar sunt clar în contradicție cu paradigma pozitivistă, ce afirmăteoriile universale. Paradigma interpretativă explică totodată cum teoria contribuie la practică, în sensul că practicienii devin, astfel, mai abilitați să fie conștienți de acțiunea lor, pot înțelege mai bine situațiile în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
localizate în lumea experiențială a practicienilor; sunt cunoștințe care nu sunt abstracte și decontextualizate. Aceste teorii situaționale care emerg din practică sunt pe larg utilizate în paradigma interpretativă, dar sunt clar în contradicție cu paradigma pozitivistă, ce afirmăteoriile universale. Paradigma interpretativă explică totodată cum teoria contribuie la practică, în sensul că practicienii devin, astfel, mai abilitați să fie conștienți de acțiunea lor, pot înțelege mai bine situațiile în care se află (reflectând asupra lor), iar rolul lor este mai explicit. Așadar
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
învățării este recursiv: se desfășoară pe baza unor structuri mentale existente, care, prin implicarea lor în construirea cunoașterii, se reorganizează, se modifică și evoluează. Realizarea învățării în viziune constructivistă presupune o schimbare de paradigmă: trecerea de la paradigma normativă la cea interpretativă. Este, de fapt, o trecere de la un anumit mod de a înțelege și practica învățarea (bazat pe transmiterea-asimilarea de cunoștințe, pe furnizarea de răspunsuri considerate ca soluții perfecte ale unor probleme și care conțin adevăruri absolute care induc unitatea și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ulterior, a Uniunii Sovietice. Interesant este faptul că, dacă față de Mihail Kogălniceanu recenzorii erau mai mult decât indulgenți, ba chiar nuanțau interpretările, probabil și În funcție de cerința ideologică a momentului, față de Casa Regală nu se arăta nici cea mai mică clemență interpretativă. În legătură cu aceasta recenzorul era chiar nemilos. El itera faptul că, „În șase alocuțiuni rostite ca președinte al Academiei, M. Kogălniceanu aduce elogii și preamărire familiei regale ca purtătoare a românismului, a culturii, artei și tradițiilor noastre. Considerăm neindicată publicarea acestor
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
care o cunosc din alte surse (documentare, de pildă), cu imaginea pe care o proiectează asupra aceleiași realități relatările observatorilor străini. Din această perspectivă, uneori se pun În lumină aspecte mai puțin cunoscute (fie de ordin concret-faptic, fie de natură interpretativă) ale realității istorice În discuție, alteori este amendată imaginea pe care respectivul observator o pune În circulație, relevându-i-se subiectivismul interpretării sau precaritatea informației, scoțându-se În lumină trăsăturile personale ale observatorului, identificate prin prisma deformărilor pe care le
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002; Liviu Maior XE "Maior" , Românii În armata habsburgică. Soldați și ofițeri uitați, Editura Enciclopedică, București, 2004. Ioan Bolovan, Adrian Onofreiu (coord.), op. cit. (v. nota 277), p. 43. În citatele folosite am recurs la o transcriere mai interpretativă, acolo unde am crezut că pot reda mai fidel sensul textelor și pronunția din epocă. Cititorul interesat de acuratețea filologică va merge la ediția originală. Ibidem, p. 46. Ibidem, p. 45. Ibidem, p. 46. Liviu Maior XE "Maior" , op. cit. (v.
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
i s-a oferit titlul de profesor onorific de către Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică, iar de către orașul Iași, titlul de cetățean de onoare. Figurile geometrice înscrise pe care se profilează efigia marelui Enescu sugerează aspirația spre perfecțiune în arta interpretativă și spre genialitate în creația artistică muzicală. Următoarea medalie a Universității de Arte „George Enescu” este realizată în anul 2010, la împlinirea a 150 de ani de învățământ artistic modern la Iași, după un proiect conceput de masterand Carmina Ungureanu
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
ar fi beneficiat doar de aprecierile criticilor estetizanți, trecând neobservat pentru marele public ? Probabil că le era teamă de ceea ce nu înțelegeau. Colecția de imagini ciudate, de nonsensuri a lui Săucan îi împingea în nesiguranță, îi silea la un travaliu interpretativ politico- ideologic uriaș. Și atunci au ales, ca să fie siguri, ascunderea acestui film „cu totul desprins de viața reală a societății noastre socialiste”. Gioconda fără surâs (1968) sau Hrană pentru intelectualii mici E limpede încă din titlu că acest film
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
care intenționăm s-o șlefuim și s-o împodobim cu alte fapte și realizări ale vămenilor până la împlinirea celor 600 de ani de istorie documentară, adică până în anul 2009, dacă ni se îngăduie să rămânem în viață . Orientarea științifică și interpretativă ne-a fost dată de istoricii de la Universitatea “Al .I. Cuza “ din Iași și de cei de la Universitatea “Ștefan cel Mare “ din Suceava, în special de domnul profesor universitar Ioan Agrigoroaiei și, respectiv, de domnul profesor universitar Mihai Iacobescu, cel
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
ordonarea faptelor acumulate în funcție de importanța lor pentru înțelegerea respectivelor fenomene. Cercetarea educației are însă și metode de prelucrare și interpretare a datelor care nu aparțin domeniului metodologiei generale a științei sau logicii formale, metode care îi sînt proprii, de la metoda interpretativă strict aplicată faptelor educative la metoda biografică sau la metoda intercorelației psihologice sau psihopedagogice dintre probe sau dintre probe, comportamente și/sau performanțe. Primele două vor fi tratate în acest capitol, iar cealaltă în capitolul final al lucrării. 4.2
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
punct de vedere istorico-genetic, metoda interpretării a apărut în domeniul descifrării textelor sacre, pe temeiul că acestea ar avea și un sens ascuns, dincolo de sensurile aparente, și s-a dezvoltat ulterior în filosofie și științele filosofice, o multitudine de demersuri interpretative diferențiindu-se disciplinar. Deci, la început, a interpreta a însemnat a interpreta texte: mai întîi religioase, apoi literare, filosofice, științifice, iar această disciplină, a interpretării textelor, s-a numit hermeneutică (de la numele zeului Hermes, care, printre altele, era și zeul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
pe care o numim inteligență. Sau un alt exemplu, din domeniul educațional, de această dată: creșterea randamentului școlar al unei clase poate fi 1.Pentru o mai bună înțelegere a conceptului de interpretare, dar și a evoluției istorice a demersurilor interpretative, vezi Ricœur, 1995. O vastă și excepțională sinteză dedicată acestui important domeniu este cartea lui Paul Cornea, 2006. explicată printr-o mulțime de factori, începînd cu schimbarea organizării procesului de învățămînt, a conținuturilor acestuia și sfîrșind cu modificarea strategiei educaționale
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
întregului, a ansamblului în coordonatele sale esențiale; este o metodă generală, comună tuturor științelor, cunoașterii umane în general, pentru că exprimă o calitate a gîndirii umane, aceea de a prelucra în mod creator informațiile 1. 4.2.2. Cele două demersuri interpretative Practic, a interpreta poate să însemne fie a ajunge la reconstituirea - pe plan abstract - a întregului plecînd de la o acumulare de elemente, de fapte, fie a obține semnificația reală a unui element, a unui fapt de detaliu prin raportarea sa
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]