1,905 matches
-
afirmație a intervievatului care semnifică foarte mult pentru tema aleasa.Afirmatia din finalul interviului poate oferi ascultătorului o temă de meditație și acesta poate să extragă singur o concluzie. Interviul nu trebuie să fie o convorbire sterile între reporter și intervievat, ci să aducă ceva inedit în atenția publicului.Folosirea unui singur unghi de abordarea lasă loc și altor abordări viitoare pe care le poate avea reporterul. Întrebările reprezintă structura de rezistență pe care se va construe apoi interviul.Ele vor
Interviul radio () [Corola-website/Science/321794_a_323123]
-
întrebările închise apelandu-se la acestea numai când este cazul.Este adevărat că uneori este necesar să fie folosită o intrebare închisă, dar numai pentru a face posibilă legătură cu o altă întrebare pe care reporterul urmează să o pună intervievatului. Întrebările de încălzire sunt puse de obicei de reporter la începutul unui interviu.Acestea pot ajuta interlocutorul să treacă de la starea anterioară, în care avea alte preocupări, în atmosferă interviului sau îl ajută să treacă peste starea de emotivitate create
Interviul radio () [Corola-website/Science/321794_a_323123]
-
suplimentare. Aceste întrebări îl ajută pe interlocutor să fie mai clar pentru a putea fi mai bine înțeles de public. Întrebările de relansare se pun atunci cand interlocutorul divaghează de la subiect. Întrebări de controversă și obiecție apar atunci când unele afirmații ale intervievatului intra în contradicție cu faptele cunoscute de reporter. Întrebările agresive.Exista reporteri care cred că modul incisive, dur, de a formula întrebările este cel mai indicat, insă rareori se dovedeste valabilă această abordare. Reporterul trebuie să manifeste mare atenție atunci cand
Interviul radio () [Corola-website/Science/321794_a_323123]
-
nu trebuie puse.Dintre acestea putem menționa următoarele: Întrebări care dovedesc lipsa documentarii.Sunt numeroase cazurile când reporterul pune o întrebare făcându-se că nu știe răspunsul, cu toate că în documentarea făcută sau discuția preliminară cu interlocutorul a aflat răspunsul. Dacă intervievatul știe că este și puțin regizat totul, publicul nu stie și îl percepe pe reporter ca fiind nepregătiți sufficient pentru interviu. Întrebări generale, vagi.Un interviu în care reporterul formulează întrebări cu care se pierde în generalități poate fi considerat
Interviul radio () [Corola-website/Science/321794_a_323123]
-
trebuie să aibă o formă jurnalistică, în sensul că nu seamănă cu întrebarea pusă de un anchetator, dar să nu se alunece nici în latura cealalt, în care întrebarea are forma unui mic comentariu și reporterul vorbește mai mult decat intervievatul. Interviul este uneori o mică sceneta în care actorii sunt cei doi care discută și interesul că această discuție să fie urmărită cu atenție este al amandurora. Ca argument în susținerea acestei afirmații ar fi reacția pe care o au
Interviul radio () [Corola-website/Science/321794_a_323123]
-
spune interlocutorul șiș a se agațe în permanență de raspusurile lui. Trebuie să spunem că structurarea întrebărilor înainte de realizarea interviului este necesară, dar de multe ori se întâmplă că o parte din întrebări să nu mai poată fi folosite pentru că intervievatul a dat răspunsul în întrebările anterioare.
Interviul radio () [Corola-website/Science/321794_a_323123]
-
Jander fusese membru în staff-ul Gladiei Delmarre (pe care, în "Soarele gol", Baley o ajutase să plece pe Aurora), detectivul o intervievează pe femeie și află că ea și robotul fuseseră implicați într-o relație sexuală. Următoarea pe lista intervievaților este fiica înstrăinată a lui Falstofe, Vasilia, care își consideră tatăl un monstru, capabil de orice ar fi necesar pentru a-și dezvolta teoriile unei științe care poate prezice viitorul - psihoistoria, inclusiv uciderea lui Jender - dacă asta l-ar ajuta
Roboții de pe Aurora () [Corola-website/Science/321423_a_322752]
-
Grupului LSBF, Valery Kisilevsky, a fost intervievat de Bloomberg Business Week pe tema noului program lansat de LSBF, Programul 360°, în care explică justificarea programului inovator ce garantează angajarea după absolvire. Directorul general al LSBF Canada, Yuliya Etingen, a fost intervievata de Valor Economico, un ziar Brazilian important, si au fost discutate viitoarele asociații și programe LSBF pentru piața braziliană (publicat în portugheză). Inovativul Program 360° oferit de LSBF, cu garanția de angajare după absolvire, a fost menționat de The Times
London School of Business and Finance () [Corola-website/Science/326692_a_328021]
-
a aceluiași an, ea și-a interpretat piesele "1234" și "I Feel It All" de la emisiunea de televiziune „Saturday Night Live”. Feist a fost pe coperta din primăvara anului 2008 a revistei „Naked Eye”. Pe 28 aprilie, Feist a fost intervievata de Stephen Colbert. În 2009, Feist a fost prezentă în filmul de televiziune CTV, "My musical brain", împreună cu neurologul și scriitorul Daniel Levitin, producția fiind bazată pe bestseller-ul lui Levitin, "This is Your Brain on Music". În același an
Feist () [Corola-website/Science/325029_a_326358]
-
a treia piramidă de noroi, identică cu celelalte două, pe care o găsise în incursiunea făcută în zorii zilei. El îi spune că știe totul. Cei doi vin în apartamentul profesorului și se constituie într-o curte marțială neoficială. Primul intervievat este Bannister căruia i se cere să spună adevărul. Acesta continuă să nege că ar ști mai mult decât a spus și insistă că nu a ascuns pe nimeni. Holmes îl acuză că s-a așezat pe scaunul de lângă fereastră
Cei trei studenți () [Corola-website/Science/325196_a_326525]
-
într-un milion de exemplare în toate formatele. Random House a lansat în 2007 o carte audio în regia lui John Mc Elroy și produsă de Dan Zitt. Această versiune prescurtată a cărții este lecturată de Brooks, dar rolurile personajelor intervievate sunt interpretate de actori. Pe 14 mai 2013, Random House Audio a lansat o carte audio cu o durată mai mare, intitulată "World War Z: The Complete Edition (Movie Tie-in Edition): An Oral History of the Zombie War". Ea conține
Războiul Z (roman) () [Corola-website/Science/329635_a_330964]
-
Echoes este o emisiune muzicală de radio, de două ore, difuzată zilnic fiind găzduită de John Diliberto caracterizată de un soundscape ambient, space, electronică și New Age. Emisiunea prezintă interviuri detaliate și spectacole intime de "cameră de zi". Printre cei intervievați se numără artiști de marcă a genurilor, precum Brian Eno, Peter Gabriel, Laurie Anderson și Philip Glass. Spectacolele live includ nume că Yo-Yo Mă, Pat Metheny, Loreena McKennitt, Steve Roach, Air și mulți alții. Echoes a produs șaisprezece colecții de
Echoes (emisiune radio) () [Corola-website/Science/327211_a_328540]
-
Matlin o portretizează pe Amanda, o femeie fotograf care joacă rolul unei femei obișnuite cu care publicul ar trebui să fie capabil să se identifice cu ușurință și care este adesea plasată în circumstanțe extraordinare. În segmentele documentare ale filmului, intervievații discută despre originea și semnificația experiențelor Amandei. Comentariile se concentrează în principal pe o singură temă: "Noi creăm propria realitate". Regizorul William Arntz a descris "What the Bleep Do We Know" ca un film "metafizic de stânga"
What the Bleep Do We Know!? () [Corola-website/Science/330594_a_331923]
-
ajutat pe soțul său în campania pentru președinție în mai multe feluri, care au avut partea lor la succesul soțului său. După înfrângerea candidatului democrat, Al Gore, în alegerile prezidențiale din anul , Lăură Bush a devenit Prima Doamnă a Statelor Unite ale Americii. Intervievata de Institutul Gallup că una dintre cele mai populare prime doamne, Lăură Bush a fost implicată în probleme naționale și globale în timpul mandatului său. Ulterior, Lăură Bush a continuat să avanseze interesele sale în educație, alfabetizare și de instruire în cadrul
Laura Bush () [Corola-website/Science/329445_a_330774]
-
secțiuni și conține Eurasia și nordul continentului african.Textul conține descrieri exhaustive ale condițiilor naturale, culturale, politice și socio-economice din toate cele 70 de secțiuni componente. Informațiile au fost verificate cu acribie, fiind excluse din mărturiile adunate ale călătorilor musulmani intervievați mărturiile contradictorii, păstrându-se deci detaliile confirmate din mai multe surse. Al-Idrisi compara lumea cu o sferă cu circumferința de 37.000 de kilometri (deci cu o eroare față de datele reale cunoscute, de mai puțin de 10%), cele 70 de
Muhammad al-Idrisi () [Corola-website/Science/331921_a_333250]
-
asupra reprezentărilor pe care această instituție le are în societate și, nu în ultimul rând, asupra implicării instituției monarhiei în viața publică românească. Cum se raportează românii la Casa Regală Notorietatea Casei Regale a României este crescută, 93% dintre cei intervievați declarând că au auzit despre această instituție, proporții mai mari de respondenții informați regăsindu-se printre persoanele de gen masculin, a celor cu vârsta între 36 și 50 de ani, a celor cu studii superioare, din mediul urban și a
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
urban și în Transilvania și Banat. În schimb, respondenții care sunt de părere că membrii Casei Regale sunt implicați cât trebuie în viața publică din România sunt în proporții mai mari în rândul femeilor, al persoanelor peste 65 de ani, intervievaților cu educație elementară, al celor care locuiesc în mediul rural sau în regiunea Moldovei. Întrebați ce anume ar trebui să facă membrii Casei Regale pentru a fi mai implicați în viața publică din România, respondenții care consideră că aceștia sunt
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
Procentul respondenților de gen masculin, al celor cu studii superioare, al celor cu vârsta între 18 și 35 de ani care au o părere pozitivă despre relațiile Casei Regale cualte Case Regale din Europa este mai ridicat decât cel al intervievaților cu studii elementare sau al persoanelor peste 35 de ani care exprimă aceeași opinie. În ceea ce privește percepția referitoare la relațiile dintre Casa Regală și români, 82% dintre respondenții care au auzit de Casa Regală au o părere bună sau foarte bună
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
le-a fost adresată această întrebare. Femeile au păreri bune sau foarte bune cu privire la relațiile Casei Regale cu Președinția în proporție ușor mai ridicată comparativ cu bărbații, la fel respondenții cu vârsta peste 65 de ani comparativ cei mai tineri. Intervievații din sudul țării exprimă în proporție ușor mai ridicată opinii negative cu privire la relația dintre Casa Regală și Președinție. Relațiile pe care Casa Regală le are cu societatea civilă sau cu ONG-uri determină păreri bune sau foarte bune în rândul
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
exprimă în proporție ușor mai ridicată opinii negative cu privire la relația dintre Casa Regală și Președinție. Relațiile pe care Casa Regală le are cu societatea civilă sau cu ONG-uri determină păreri bune sau foarte bune în rândul a 67% dintre intervievați. Persoanele cu vârsta peste 65 de ani susțin în mai mică măsură decât cei cu vârsta până în 65 de ani că au o părere bună și foarte bună despre relațiile pe care Casa Regală le are cuaceastă instanță. Procentul opiniilor
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
Relațiile cu Parlamentul României și cu oamenii politici români înregistrează cele mai mici procente în acest sens, evaluările pozitive fiind de 53% respectiv 46%. Despre relațiile dintre Parlament și Casa Regală au o părere bună sau foarte bună 53% dintre intervievați. Respondenții cu vârsta între 51 și 65 de ani, cei cu studii elementare, din mediul rural tind să aibă într-o mai mare măsură o părere bună sau foarte bună despre relațiile dintre Parlament și Casa Regală. Proporția celor care
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
per ansamblu; în cazul acestui aspect, mediile evaluărilor pentru membrii Casei Regale sunt mai apropiate decât în celelalte situații; astfel, media pentru Regele Mihai I este de 7,85 și cea pentru Principesa Margareta - 7,80. Aproape două treimi dintre intervievații care au auzit de Casa Regală a României declară că știu cine succede Regelui Mihai I în reprezentarea instituției. Proporția cea mai scăzută de participanți la studiu care declară că știu cine este această persoană se regăsește în cazul tinerilor
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
oficial numele de „Casa Regală a României”, renunțând la numele de Hohenzollern-Sigmaringen începând cu 10 mai 2011, îi este cunoscut aproximativ unei treimi dintre cei care au auzit de Casa Regală. Această informație este cunoscută în proporții mai ridicate de intervievații cu vârsta între 51 și 65 de ani, de persoane cu studii superioare și de locuitorii la oraș. Regele Mihai I în conștiința românilor 99% dintre respondenți au auzit de Regele Mihai I, procente ușor mai scăzute înregistrându-se în
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
îl asociază pe Carol I cu titulatura de Regele României este în creștere odată cu nivelul de educație și în scădere odată cu vârsta respondenților. Despre deteriorarea stării de sănătate a Regelui Mihai I au auzit cea mai mare parte dintre românii intervievați (92%); proporția celor care cunosc această situație este mai mare în rândul celor cu vârsta între 51 și 65 de ani, a persoanelor cu studii superioare și a respondenților din regiunile sudice ale țării. Comparativ cu persoanele de alte vârste
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
al persoanelor cu vârsta peste 65 de ani, cu studii superioare, din mediul urban, care locuiesc în zonele sudice ale țării. (G25) Semnificațiile corecte ale datei de 10 mai în istoria României nu sunt cunoscute de două treimi dintre persoanele intervievate. Cei care declară că știu care sunt semnificațiile acestei zile amintesc în primul rând de încoronarea lui Carol I (12%) și de independența de stat a României (6%). De începutul domniei lui Carol I menționează în proporții mai ridicate bărbații
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]