6,822 matches
-
alergice la substanțele de anestezie loco-regională, intubații oro-traheale dificile, complicații cardiace etc.). 4.1.5. EVOLUTIA SI TRATAMENTUL Constă în notarea zilnică a temperaturii, pulsului, tensiunii arteriale, o scurtă constatare asupra stării generale, evoluției postoperatorii (aspectul plăgii, drenajul, reluarea tranzitului intestinal, reluarea alimentației etc.) Se vor preciza: medicamentele administrate, doza (în grame/zi și fracționarea dozelor), precum și modul de administrare (perfuzie intravenoasă, injecții intravenoase, intramusculare, administrare enterală, supozitoare etc.). 4.1.6. EPICRIZA Reprezintă un rezumat al foii de observație și
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
uropatiilor obstructive sondajul vezical sau cateterizarea ureterală sunt salutare. Afecțiuni grave extrarenale pot determina prin pierderile masive de lichide sau blocarea acestora în spațiul III apariția insuficienței renale acute funcționale, când prima măsură terapeutică este hidratarea (stenoză pilorică decompensată, ocluzii intestinale, arsuri grave pe suprafață întinsă etc.). Monitorizarea funcției renale se va realiza prin măsurarea diurezei a eliminărilor urinare pe 24 ore, uroculturi etc. Examenul sumar de urină poate orienta imediat către afecțiuni inflamatorii reno-ureterale (cilindri în sediment Ö glomerulonefrite, leucocituria
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
redusă cu cca. 18 ore preoperator la regim hidric, iar cu cel puțin 8 ore înainte de intervenție se va opri complet aportul per os. Sonda de aspirație naso-gastrică este necesară la pacienții care vor suporta o intervenție pe tractul gastro intestinal, asigurând aspirarea secrețiilor digestive în timpul intervenției; menținerea ei în post operator previne distensia gastrică. Sondajul uretro-vezical se va efectua cu câteva ore preoperator la pacienții ce vor suporta intervenții prelungite (durată mai mare de 3ore), operații în pelvis etc. 4
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
purgativ puternic de tipul Fortrans®). Pentru ambele metode se poate asocia o clismă cu Betadină 10% pe masa de operație sau lavajul rectului cu Betadină concentrată (circa 100 ml). S-au mai folosit și alte modalități de pregătire colică: irigația intestinală pe sondă nazogastrică, administrarea Manitolului 20%, etc. Pregătirea stomacului; în cazul stenozelor duodenale și pilorice, când stomacul se dilată foarte mult, aspirația și lavajul gastric pe sondă naso-gastrică sau tub Fauchet sunt absolut necesare pentru reușita intervenției. 4.6. ÎNGRIJIRILE
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
ocluzii, sonda se poate menține până la 7 zile. Sondele de gastrostomie și, respectiv, de jejunostomie sunt utilizate pentru alimentarea enterală a bolnavului; aceasta va începe după 48 de ore pentru jejunostomie și după 3-5 zile în cazul gastrostomiei. Reluarea tranzitului intestinal este extrem de importantă la orice bolnav care a suferit o intervenție chirurgicală; ileusul dinamic apare atât în laparotomii cât și în intervențiile extra-abdominale, datorită influenței anestezicelor. Începerea alimentației va coincide cu momentul reluării tranzitului intestinal pentru bolnavii fără suturi/ anastomoze
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
în cazul gastrostomiei. Reluarea tranzitului intestinal este extrem de importantă la orice bolnav care a suferit o intervenție chirurgicală; ileusul dinamic apare atât în laparotomii cât și în intervențiile extra-abdominale, datorită influenței anestezicelor. Începerea alimentației va coincide cu momentul reluării tranzitului intestinal pentru bolnavii fără suturi/ anastomoze pe tubul digestiv. Există autori care recomandă alimentația precoce postoperatorie (la 48-72 ore), chiar în cazul intervențiilor mari cu anastomoze digestive. Alimentația per os va fi reluată treptat , inițial prin regim hidric, și apoi alimente
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
hidric, și apoi alimente din ce în ce, mai consistente. Se preferă alimentele cu potențial fermentativ redus (iaurt, brânză de vaci, carne slabă fiartă etc.). Tuburile de dren sunt utilizate pentru a preveni acumularea lichidelor după operație (sânge, limfă, secreții intestinale, bilă etc.). Drenajul va fi montat decliv sau procliv (forțele care controlează mișcarea lichidelor sunt gravitația, capilaritatea, presiunea intraabdominală). În monitorizarea postoperatorie se va urmări cantitatea și aspectul secrețiilor (serocitrin, sanguinolent, purulent, bilios, stercoral etc.). Suprimarea tuburilor de dren se
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
raluri bronșice umede, aritmii cardiace, semne EKG de infarct miocardic recent, tahicardie paroxistică supraventiculară, puls filiform, hipotensiune arterială (TAS sub 80 mmHg), hipertensiune arterială (TAS mai mare de 180 mmHg, TAD peste 110 mmHg), abdomen meteorizat, destins, fără reluarea tranzitului intestinal, ascită, infecția, dehiscența, eviscerația plăgii operatorii, modificări cu peste 20% ale valorilor probelor biologice, imagini radiografice sau/ și echografice patologice. Urmărirea atentă a pacientului după operație, permite diagnosticul și tratamentul precoce al complicațiilor (de ex.: infecțiile diabeticul prezintă un risc
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
chiar letali la gazda imunosupresată. Bacteriile anaerobe (bacteroides și peptostreptococii) sunt prezente, adesea în infecțiile chirurgicale, iar speciile de clostridii sunt patogeni ai țesutului ischemic. Unii fungi (histoplasma) și ciuperci (candida, nocardia și actinomyces) dau abcese și fistule ; chiar paraziții intestinali (amoeba și echinococcus) pot produce abcese, mai ales, hepatice. Toate tipurile de microorganisme întâlnite în patologia umană supraviețuiesc și se multiplică în mod normal în diverse rezervoare, cel mai frecvent acestea fiind constituite de bolnavii cronici și de purtătorii sănătoși
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
colonizării și multiplicării bacteriene la nivelul mucoaselor este reprezentat de fluxul creat de lichidele din viscerele luminale (urina, sucul digestiv, bila, secrețiile din arborele respirator); în cazul opririi acestui flux prin diverși factori obstructivi locali (calculi renali sau biliari, ocluzie intestinală) poate apare infecția datorită proliferării bacteriene intraluminale foarte intense. O condiție favorizantă pentru apariția infecției o constituie iritațiile sau microleziunile epiteliale secundare prezenței unor corpi străini. Cele mai frecvente cauze ale infecțiilor nosocomiale datorate scăderii capacității locale de apărare a
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
uitate tușeul rectal și examenul coloanei vertebrale. Testele biologice sanguine arată frecvent o creștere a numărului leucocitelor și o migrare spre stânga a formulei leucocitare sau o limfopenie relativă; în septicemie, pneumonia cu pneumococ, abcesele hepatice, colangite, pancreatite supurate, necroza intestinală sau în flegmonul retroperitoneal poate să apară o reacție de tip leucemoid. Infecțiile virale, perforațiile tifoide ale intestinului și tuberculoza se pot însoți de leucopenie. Leucocitoza însoțește o infecție bacteriană acută. Cu cât e mai severă o infecție, cu atât
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
va conduce la o terapie eficientă. Uneori sunt necesare investigații suplimentare pentru confirmarea diagnosticului: radiografiile sub diverse incidențe, cu sau fără substanță de contrast, echografia, tomografia computerizată. 5.5. COMPLICAȚII Fistule: Actinomicoza generează fistule cervicale, toracice sau abdominale. Unele fistule intestinale rezultă din abcesele din apropiere, care comunică cu intestinul și pielea. Imunosupresia și suprainfecția: Consumul factorilor imuni și toxicitatea par a explica parțial imunosupresia. Imunosupresia și antibioterapia prelungită creează condiții de invazie a oportuniștilor. Septicemia și șocul septic pot să
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
recomanda pacientului o dietă săracă în reziduuri și exclusiv lichidă în preziua operației. Se indică de asemenea administrarea unui preparat cu efect purgativ și clismele evacuatorii pentru curățirea completă a colonului. În preziua intervenției se vor recomanda antibiotice cu absorbție intestinală scăzută (neomicină, metronidazol) pentru a realiza curățirea bacteriană a intestinului, dar această pregătire nu trebuie prelungită pentru a nu determina disbioze intestinale care oferă un teren favorabil pentru proliferarea unor microorganisme sau fungi. 5.6.1.2. PROFILAXIA CU ANTIBIOTICE
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
purgativ și clismele evacuatorii pentru curățirea completă a colonului. În preziua intervenției se vor recomanda antibiotice cu absorbție intestinală scăzută (neomicină, metronidazol) pentru a realiza curățirea bacteriană a intestinului, dar această pregătire nu trebuie prelungită pentru a nu determina disbioze intestinale care oferă un teren favorabil pentru proliferarea unor microorganisme sau fungi. 5.6.1.2. PROFILAXIA CU ANTIBIOTICE Folosite corect, antibioticele au un rol important în prevenirea infecțiilor postoperatorii, dar utilizarea incorectă favorizează colonizarea cu microbi rezistenți și suprainfecția. Se
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
de gravitatea bolii se stabilesc: doza, ritmul și calea de administrare; în infecțiile grave este indicată administrarea pe cale generală, intravenos în bolus sau microperfuzie, utilizând doze crescute de antibiotic. Alte căi de administrare sunt: orală, atunci când se urmărește distrugerea germenilor intestinali, prin utilizarea de preparate care au absorbție redusă sau nu se absorb din intestin (neomicină, colimicină, eritromicină bază); irigații locale în necrozele întinse ale țesutului celular subcutanat; aplicații locale (unguente etc.) în piodermite, escare; instilații intraperitoneale, intrapleurale, intraarticulare, intratecale; instilații
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
abceselor. Administrarea antibioticelor pe cale orală nu pune probleme serioase, în afara unor condiții minime ce trebuie respectate și care țin de fiecare antibiotic în parte (să nu se asocieze cu alimente care îl inactivează sau îl transformă în produși toxici). Antisepsia intestinală este folosită pentru a scădea frecvența complicațiilor infecțioase în chirurgia colo-rectală. Antisepsia intestinală reduce flora normală a pacientului prin urmare, aici vor fi mult mai puține microorganisme ce vor avea acces în spațiile sterile în timpul intervenției. Mai mult, antibioterapia va
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
ce trebuie respectate și care țin de fiecare antibiotic în parte (să nu se asocieze cu alimente care îl inactivează sau îl transformă în produși toxici). Antisepsia intestinală este folosită pentru a scădea frecvența complicațiilor infecțioase în chirurgia colo-rectală. Antisepsia intestinală reduce flora normală a pacientului prin urmare, aici vor fi mult mai puține microorganisme ce vor avea acces în spațiile sterile în timpul intervenției. Mai mult, antibioterapia va constitui o măsură de protecție a anastomozei intestinale în perioada imediat postoperatorie. Calea
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
infecțioase în chirurgia colo-rectală. Antisepsia intestinală reduce flora normală a pacientului prin urmare, aici vor fi mult mai puține microorganisme ce vor avea acces în spațiile sterile în timpul intervenției. Mai mult, antibioterapia va constitui o măsură de protecție a anastomozei intestinale în perioada imediat postoperatorie. Calea intramusculară este și ea comodă, asigurând absorbție și trecere rapidă în circulație a unor doze adecvate de medicamente. Dezavantajul principal este că injectarea este dureroasă pentru multe dintre ele, existând și riscul infecțiilor, dacă nu
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
de obicei cefalosporine; în funcție de amploarea actului chirurgical, septicitate și terenul bolnavului, profilaxia va fi continuată 5-7 zile, pentru a evita efectul toxic cumulativ și apariția rezistenței microbiene. Antibioterapia intraperitoneală este indicată în: apendicita perforată sau gangrenoasă, ulcerul peptic perforat, ocluzia intestinală cu necroză de ansă, perforația traumatică a tractului digestiv la orice nivel sub diafragm, abcesele intraabdominale. Pentru a fi eficient, antibioticul trebuie să controleze adecvat multiplicarea bacteriilor enterice ce pot fi întâlnite în cavitatea peritoneală. Cele mai folosite în acest
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
în asociere cu un aminoglicozid), în infecțiile pleuropulmonare (ca o alternativă a penicilinei). Vancomicina este un antibiotic de rezervă în infecțiile cu tulpini multirezistente de streptococ și stafilococ, la cei alergici la penicilină. Metronidazolul este larg folosit în tratarea amoebiazei intestinale, a lambliazei. Are acțiune pe B. fragilis, fusobacterii și clostridii. Se administrează intravenos, per os și ca supozitoare. Combinat cu gentamicina poate fi folosit în terapia infecțiilor mixte intraabdominale și a altor infecții polimicrobiene. Nu se administrează împreună cu alcoolul; în
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
de apatie, nu poate lega o conversație, tulbutări de atenție. Parcă nu mai este corpul ei nu o mai ascultă. Ușurare a stării depresive în compania unei persoane. În urma a două sau mai multe administrări de antibiotice, se compromite flora intestinală, apar unele dureri de spate. Șase luni mai tîrziu se instralează o infecție cronică la amigdalite. I se propun operație de extirpare a amigdalitelor. Ca recomandare, propun consumarea în fiecare zi salată de crudități, iaurt, lipide, grăsimi animale și vegetale
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
fel viața sentimentală și spirituală a persoanei respective. Scade sistemul imunitar, toată viața a avut răceli la plămîni, la gît. Tînăr de 23 de ani, urmează un tratament cu antibiotice pentru o infecție la o măsea. Apar tulburări de tranzit intestinal. Se instalează în numeroase părți ale organismul infecții recidivante, spondiloze, etc. Apariția H.I.V. Mirko D. Grmek, în un interviu dat revistei La Recherche (1991, p.985 ) consideră că maladia S.I.D.A. nu este nouă, unele cazuri putînd fi găsite înainte de
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
tipuri de teste ar trebui căutată ce se ascunde, prin teste mai specifice inclusiv prin teste ce separă geomul virusului. Tratamentul vizează rezolvarea pas cu pas a acestor probleme prezentate mai sus, începînd de la cei mai mari agenți patogeni(paraziții intestinali), urmînd apoi candida și bacilul Koch, iar virușii la urmă. Datorită asemănării între simptomele unui pacient infectat cu H.I.V. și a materiei medica recomandată pentru ciuperca Amanita Phalloides, inclusiv Simptomul principal, se recomandă ca în o anumită etapă a tratamentului
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
a urmări locul de plecare a agentului patogen, modul de infectare, boli cronice ale pacientului ce înlesnesc transmiterea agentului patogen, boli cronice în familie, vaccinurile administrate, etc.. Complexitatea acestui studiu ar releva prezența unor agenți patogeni asociați(viruși, bacterii, viermi intestinali,etc.), a unor boli cronice implicate în diverse infecții, complicațiile unor vaccinuri(activarea unor viruși introduși în organism în timpul campaniei de vaccinare, modificarea reacției sistemului imunitar) scăderea sistemului imunitar în urma unor tratamente alopate Vaccinarea este nestudierea în profunzime a modului
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
că 70-80 % din componentele sistemului imunitar se află plasate la nivelul sistemului gasto-intestinal.Profesor Doctor Gheorghe Mencinicopschi. În prezența unor agenți patogeni nocivi omului alți agenți aflați în mod normal în intestinul omului ce nu sunt nocivi devin patogeni. Flora intestinală avînd modificări marcante. La copii în momentul apariției unei infecții, apar: greată urmată de evacuarea conținutului stomacului, diareea, refuzul alimentației, ușurînd astfel funcționarea sistemului imunitar. Una din cele mai mari greșeli în abordarea profilaxiei este nestudierea sistemului imunitar în profunzime
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]