6,103 matches
-
să ajute la găsirea unor răspunsuri cu semnificație intelectuală. Uneori poarta științei poate fi închisă pentru mulți, cu excepția celor deosebit de talentați. Totuși, există probleme care sunt prea ușoare spre a fi studiate riguros și care au foarte puțin interes intelectual intrinsec. Astfel atitudinea științifică poate să fie inutilă și chiar evitată de mulți, poate doar cu excepția celor cu capacitate limitată. Ceea ce este cu adevărat important este să puteți descoperi tema potrivită la momentul potrivit, atunci când inspirația fericită vă oferă un bun
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
se produce o „alchimie” interesantă a raporturilor dintre teorie și realitatea socială observată, care ridică un semn de Întrebare asupra naturii științei generale a societății ca prototip al raționalității și, simultan, ca produs al modernității. Este vorba despre o caracteristică intrinsecă a practicii metodologice, pusă În lumină de epistemologi, conform căreia ansamblul de presupoziții generale (ideologii, teorii, concepte, definiții, modele) structurează faptele studiate de sociologi, generează Întreg proiectul de cercetare. Altfel spus, există Întotdeauna angajamente teoretice și ideologice a priori, Însușite
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
lucrările empirice asupra ordinii și acțiunii sociale, În sensul că acestea adoptă o poziție a priori asupra problematicii ordinii și acțiunii sociale (J. Alexander). De exemplu, tipologiile asupra acțiunilor raționale sau nonraționale, normative sau morale, instrumentale sau substanțiale conțin referințe intrinseci sau extrinseci ale comportamentelor umane care se transmit prin tradiție de la o generație la alta de sociologi. La fel se Întâmplă și În cazul abordării ordinii sociale. Tradițiile dominante acționează tacit, structurând cercetarea fie În direcția plasării indivizilor În structuri
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
săi, ca și dintre durata individuală și durata comună, dintre timpul privat și timpul public. Apartenența la o generație nu poate fi niciodată redusă la partajarea În comun a experiențelor istorice, ca urmare a eterogenității sale sociale și a caracterului intrinsec calitativ al experiențelor trăite. În domeniul științelor sociale, generațiile au devenit, În același timp, obiect de studiu și instrument de investigare. Printre motivele creșterii importanței teoretice a conceptului de generație, ne Întrebăm dacă folosirea noțiunii de generație (și, În general
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o ,,perspectivă” interpretativă privilegiată, atotlămuritoare și exhaustivă, cât de o pluralitate de abordări, românești și străine ( În acord cu relativismul disciplineiă), cu o valoare orientativă - cum apreciază În introducere unul dintre editori - pentru viitoarele cercetări În domeniu. Nu doar interesul intrinsec al studiilor reunite aici, ci și exigențele noi ale profesionalizării antropologiei culturale În România invită de pe acum la elaborarea altor lucrări de profil, care, fără a rezona În mod necesar cu ideile expuse În acest volum, să aspire către un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
eficient - șanse crescute de integrare socioprofesională -, și mai puțin propriile aspirații, idealuri legate de atingerea unui anumit nivel de cunoaștere. Acest aspect este evident și la nivelul relației dintre așteptări, performanțe educaționale și motivația de a continua pregătirea educațională: motivația intrinsecă se asociază, de regulă, cu așteptări ridicate vizavi de cadrele didactice, colegi, instituția de Învățământ În general și cu performanțe educaționale de nivel Înalt, după cum motivația extrinsecă duce la așteptări și performanțe modeste. Indiferent de forma de Învățământ frecventată, de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Gary Johnson consideră că altruismul este genetic predeterminat și evolutiv selectat. În acest fel, s-ar putea explica sentimentele naționale ale grupurilor ce se revendică dintr-un spațiu etnic. Autoarea acordă o atenție specială, În lucrare, Încrederii sociale ca element intrinsec conduitelor sociale. Plecând de la cercetări asupra sinelui, ea trage concluzia că, În scopul atingerii relațiilor sociale satisfăcătoare, oamenii Își dezvoltă competențe sociale. În capitolul 2, intitulat „Competența socială”, după clarificarea conceptelor de competență socială și competență profesională, a semnificațiilor și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În sprijinul noțiunilor de stratificare și ierarhizare, se constituie ca un real progres. Diferențele existente, originile, de altfel, foarte diverse conduc la punerea În valoare a grilelor de analiză marxiste, tocquevilliene, weberiene sau paretiene În analiza claselor, subiect care conține intrinsec tema centrală a inegalităților. Problema schimbării, conceptualizată, printre alții, de Comte, Marx, Durkheim, rămâne dependentă de cea a mobilizării acțiunii colective. Am putea Înțelege mai bine emergența mișcărilor sociale, nașterea și natura conflictelor necesare pentru a le pune În practică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ca una despre tranziție ca tip de (re)prezentare a trecerii istorice a unei societăți dintr-un stadiu în altul. Să admitem însă de îndată că termenii societate, istorie și tranziție sunt atât de cuprinzători încât trădează o anume vocație intrinsecă totalizatoare, care, în numele unei abordări „realiste”, riscă să aibă consecințe când reificatoare, când simplu deterministe sau asociate cu un evoluționism social pe cât de implacabil, pe atât de transindividual. Individul ca subiect istoric riscă astfel să fie eliminat aproape complet de pe
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pentru obținerea individuală de calificări academice au generat în toate universitățile o „cultură a pieței”. Cunoașterea academică, serviciile de instruire și cele adiacente sunt tratate ca produse vandabile al căror preț ar fi în mare parte dependent nu de valoarea intrinsecă a produselor, ci de factori sociali exteriori, ce țin în mare parte de caracteristicile autorilor cererii de învățământ superior și ale mediului lor de proveniență. Cultura universitară a pieței a ajuns astfel să fie modelată aproape exclusiv de natura cererilor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mare parte de caracteristicile autorilor cererii de învățământ superior și ale mediului lor de proveniență. Cultura universitară a pieței a ajuns astfel să fie modelată aproape exclusiv de natura cererilor, adică de factori exteriori universității, și prea puțin de calitatea intrinsecă a „produselor” și a serviciilor sau de valorile academice esențiale ale universității. „Turnul de fildeș” universitar pare să fi fost dărâmat și înlocuit de logica exclusivă a pieței. Deși bazată pe autonomia instituțiilor care o edifică, piața universitară a fost
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
maeștrii tehnologiilor? Poate că un anumit mod de a răspunde la astfel de întrebări ar coincide pentru unii cu accederea în lumea așa-zisei „industrii a educației”, dar pentru alții ar semnifica pur și simplu trădarea de neiertat a spiritului intrinsec și inefabil al educației însăși. Totuși, acest ultim reproș poate fi privit fie ca un strigăt din trecutul unor coduri generatoare ce au seva secată, fie ca un apel spre temperarea unor dezvoltări ce par cuprinse de un fel de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
preocupă și de producerea cunoașterii, ci doar de transmiterea și reproducerea ei. 4. Așa cum evocă și numele, universitatea are vocația universalului prin modul în care organizează cunoașterea și prin transcenderea granițelor separatoare de un gen sau altul. Cooperarea internațională este intrinsecă universității. Astăzi însă, această cooperare se schimbă rapid. În mod tradițional, ea se baza pe mobilitatea studenților și a personalului. Mai recent însă, sub impactul tehnologiilor informației și comunicării (TIC), mobilității tradiționale i s-a adăugat mobilitatea programelor de studii
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
la agenda internațională -, asupra cititorilor simpli au avut efectul sănătos al oricărei lecturi comparate. Predica scrisătc "Predica scrisă" Excepție de la regulă nu face nici unul dintre vrednicii teologi români ai epocii. Aceasta se datorează și faptului că tradiția dezbaterilor publice este intrinsecă istoriei creștinismului. Biserica răsăriteană, fără să aibă un magisteriu sau un centru de autoritate infailibil, afirmă dialogul ca metodă de a surprinde esența participativă a cunoașterii. Sinoadele ecumenice exprimă adevărul dogmei, nu se angajează dialectic în descoperirea lui. În creștinism
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
însăși definiția sa, adevărul pur fenomenologic este revelație. Am putea vorbi, din acest punct de vedere, despre natura apocaliptică a fenomenalității. Pentru Marion, revelația se distinge după criterii morfologice, în funcție de gradul de saturare al unui fenomen. Pentru Henry, revelația este intrinsecă oricărei apariții, fiind pelicula invizibilă de adevăr care învăluie lumea. Acesta este limbajul în care Michel Henry a ales să spună ceea ce Părinții Bisericii au exprimat prin limbajul participării, anume că în Dumnezeu „trăim și ne mișcăm și suntem” (Fapte
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
asimetriei cauzale. Această asceză nu este foarte departe de curajul cu care sfinții îndură ispita (peirasmos), adică experiența (empeiria) limitei (peras). Suspendarea relației de cauzalitate între donator și destinatar nu este însă suficientă pentru a putea vorbi despre donația fenomenologică intrinsecă. Ne putem da cuvântul, ne putem dărui în iubire, ne putem da chiar viața - nimic din ceea ce se vede -, dar ce înseamnă toate acestea? Datul însuși - în acest caz: cuvântul, iubirea, viața- trebuie să sufere reducția fenomenologică pentru a depăși
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
câteva repere. 4. Librairie Arthème Fayard, Paris, 2001. Vezi ediția românească: O filozofie politică pentru cetățean, traducere de Mona Antohi, Humanitas, București, 2003. 5. Bineînțeles, exprim o preferință, nu o judecată de valoare, fiindcă există o demnitate și o valoare intrinsecă a ceea ce este „secundar” (și nu neapărat sublim „joc secund”), a ceea ce nu e „central”, normativ, „la modă” etc. Datorăm lui Virgil Nemoianu frumoasa „teorie a secundarului”, un adevărat elogiu al marginalității și al rolului său dialectic. Vezi splendida sa
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
reprezentării altor traume sau „rupturi de civilizație”), Hayden White a fost presat de mai mulți autori, în frunte cu Saul Friedländer, să-și precizeze poziția cu privire la o chestiune extrem de delicată: este autorul absolut liber? Este reprezentarea total lipsită de constrângeri intrinseci și extrinseci? Fiindcă nu pot relua aici întreaga polemică, mă voi opri la un detaliu esențial: punerea în intrigă (emplotment; la francezi, conceptul, mise en intrigue, a fost teoretizat la cel mai înalt nivel de Paul Ricoeur). Potrivit lui Hayden White
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
rigoarea analizei în abordarea ansamblului de elemente educaționale, care se află într-o strânsă interacțiune, astfel încât perturbarea unui element poate conduce la dezechilibrarea întregului sistem, dar și la globalizarea sintezei, avantajând astfel proiectarea didactică; calitatea sistemului nu derivă din calitatea intrinsecă a fiecărui element ori din calitatea sumei acestora, cât mai ales din finețea, amplitudinea și forța interacțiunilor dintre elementele componente (obiective, conținuturi, metode, relații educaționale, evaluare etc.). c) Modelul informațional: dezvoltă implicațiile teoriei informației în procesul de învățământ, studiind principalele
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
12 principii majore ale învățării care plasează elevul în rol central, ce au legătură cu următoarele domenii: • Natura procesului de învățare. • Obiectivele procesului de învățare. • Construirea propriului sistem de cunoștințe. Activitatea mentală de ordin superior. • Influențele motivaționale asupra învățării. • Motivația intrinsecă în învățare. • Caracteristicile sarcinilor de lucru care stimulează motivația. • Limitările legate de dezvoltarea individuală și momentele favorabile. • Diversitatea socială și culturală. • Acceptarea socială, stima față de propria persoană și învățarea. • Diferențele individuale în învățare. • Filtrele cognitive. Oldfather și Dahl (apud Oldfather
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
ca elemente dominante ale organizării clasei de elevi din perspectiva unui management instrucțional, se realizează prin analiza următoarelor dimensiuni: sarcina - comună, diferențiată - cantitativ, calitativ; dirijarea instruirii - riguroasă, semiindependentă, independentă; timp - egal, diferențiat; stil de învățare - inductiv, deductiv, practic; motivație - extrinsecă, intrinsecă (Iucu, 2006). 5.4.1. Formele instituționale de organizare a instruiriitc "5.4.1. Formele instituționale de organizare a instruirii" Structurarea și organizarea activităților educaționale sunt privite, în analiza noastră, cu precădere din perspectiva învățământului superior și definite ca un
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
produs, ci la nivel de proces); - accentuarea activismului cognitiv (toate operațiile gândirii trebuie solicitate în procesul de instruire); - soliditatea motivațională (orice act de instruire trebuie să se fundamenteze pe o serie de motive clar determinate și cu precădere pe motivația intrinsecă), în sensul situațiilor stenice, generatoare de tensiuni energetice puternice. Acest principiu reprezintă o constantă în preocupările didactice ale profesorului, având în vedere că numai o învățare activă, însoțită de participare și conștientizare, poate să eficientizeze activitatea instructivă. 7.2. Principiul
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
ca viziune prin care se încearcă revelarea „misterului existenței în totalitatea sa”, nu trebuie să aspire la obiectivitate și valabilitate universală. Ca și toate celelalte creații libere ale spiritului, sistemele metafizice vor trebui să fie apreciate prin raportare la caracteristici intrinseci, și nu la cerințe de adecvare în raport cu un obiect situat în afară. Blaga susținea că o viziune metafizică va trebui judecată „după profunzimea și armonia interioară a vedeniilor ce ni se propun” și considera că „vremelnicia de care este stigmatizată
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
acesta nu va mai funcționa, ceea ce este o altă idee greșită. Unii Maeștri Reiki sînt cu totul Împotriva acestui lucru, dar, deși nu aș dori să Încurajez pe nimeni să devină „dependent de acordaje”, cred că nu este nici un rău intrinsec să ai mai multe acordaje În cadrul aceluiași nivel, deoarece fiecare dintre ele determină o deschidere mai mare a canalului Reiki, lăsînd să curgă și mai multă energie. Într-adevăr, poate că vă amintiți că În Japonia se obișnuiește ca studenții
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
externe (de exemplu, teama pentru pierderea serviciului sau a familiei). Asemenea strategii își pot avea locul în evocarea schimbării, dar ele sunt destul de diferite, în „spirit”, de interviul motivațional, care se bazează pe identificarea și mobilizarea valorilor și a scopurilor intrinseci ale clientului pentru a stimula schimbarea comportamentală. 2. Este sarcina clientului, și nu a consilierului, de a articula și rezolva ambivalența lui sau a ei. Ambivalența ia forma unui conflict între două cursuri ale acțiunii (de exemplu, indulgență versus constrângere
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]