8,400 matches
-
o primă fază, se înregistrează schimbări vizibile în punctul de intervenție. În faza a doua, adesea, apare dezamăgirea: schimbarea se difuzează tot mai limitat, rezistența la schimbare crescând rapid. Schimbările preconizate nu sunt atinse. Neproducerea schimbării așteptate are un efect invers: scade credibilitatea intervenției inițiale. Scăderea eficienței intervenției, accentuată de faptul că se insistă într-un singur punct, demotivează acțiunea, putând avea ca efect abandonul proiectului. Continuitatea intervenției este esențială, dar nu neapărat în același punct. Succesul intervenției este probabil nu
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
serie de state mici și vulnerabile, ce se dorea să constituie o zonă-tampon între Austro-Ungaria, Rusia și Turcia. Una dintre consecințele imediate ale procesului de fragmentare a sistemului internațional a fost creșterea foarte mare a numărului actorilor internaționali, o tendință inversă față de cea din secolul precedent, când numărul actorilor tindea să se micșoreze. Această creștere a numărului de actori ai sistemului a produs o serie de dezechilibre foarte mari în diverse subsisteme ale sistemului internațional, dezechilibre ce au putut fi ulterior
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
statele să se comporte pe plan internațional într-un anumit mod, indiferent de factori care țin de indivizi sau de specificul intern al fiecărui stat. Astfel, sistemul internațional este cauza (variabila independentă) care determină (ca variabilă dependentă) comportamentul statelor, cauzalitatea inversă (inside→out) fiind mult mai slabă sau chiar inexistentă. Pentru neorealiști, structura sistemului este esențială în înțelegerea relațiilor internaționale. Compunând împreună cu unitățile (statele) sistemul internațional, ea se definește (după Waltz) prin trei elemente: principiul ordonator - ierarhie sau anarhie; diferențierea funcțională
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
automate, în organismele vii și în societate, a unor semnale prin care faza inițială a unui proces este influențată de informația referitoare la starea organelor de execuție sau la rezultatul procesului. Reacția se realizează în tehnică, prin legături speciale (legături inverse) care asigură întoarcerea, la intrare, a unei părți din energia semnalului de ieșire.<footnote Mic dicționar enciclopedic, Editura Enciclopedică Română, București, 1970. footnote> Rezistență, respingere, defensivă. La orice acțiune nocivă, organismul opune o reacție de apărare (medicină). Noțiune de răspuns
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
problemei. 3. Evaluarea alternativelor. În momentul în care consumatorul trebuie să decidă în funcție de marca de produs ce se potrivește cel mai bine cu aspirațiile sale, receptivitatea sa în fața publicității este mai mare. 4. Achiziționarea produsului. 5. Evaluarea produsului. 6. Conexiunea inversă (feedback). În cazul în care persoana este satisfăcută de calitățile produsului, va deveni un consumator fidel, iar în cazul opus, produsul este fie returnat, fie păstrat - caz în care persoana va căuta motive de confirmare a valorii produsului. Strategii publicitare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
avut o strategie uniformă în privința buletinelor sale de știri, de la grila de vară la cea de toamnă: astfel, dacă pentru jurnalele de seară și de noapte se înregistrează o scădere a valorii indicatorului, în cazul jurnalului de amiază tendința este inversă. EMBED Excel.Chart.8 \s Graficul 5. Comparația ponderii numărului de știri violente - PRO TV Remarca de mai sus este valabilă și pentru ponderea numărului de știri violente: după ce, oricum, jurnalul de amiază, în grila de vară, avea o pondere a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
100. André Glucksmann concluziona, într-o trecere în revistă a tuturor studiilor pe această temă, că: 1. nu se poate vorbi despre efecte directe; 2. nu se poate vorbi despre efecte autonome; 3. efectul violenței televizate asupra copilor poate fi invers (în sensul catharsisului aristotelic); și 4. efectul acestei violențe poate însă să fie mimetic, în sensul inducerii aceluiași tip de comportament în viața reală. În România, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) reprezintă această autoritate. Este vorba de studiile „Cercetare privind
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
o companie multinațională în domeniul petrolului. Candidații au obținut scoruri mici la interviurile telefonice. De asemenea, cei care au fost intervievați telefonic și apoi au fost intervievați față în față și-au îmbunătățit scorurile față de candidații care au parcurs procesul invers. Aceste rezultate pot fi explicate prin faptul că, în cazul interviurilor telefonice, ne concentrăm doar asupra conținutului verbal al replicilor iar în interviurile față în față suntem atenți și la alte aspecte, cum ar fi comportamentul non-verbal. Teste psihologice Testul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
simple reușesc să explice doar 20% din varianța acestor performanțe (Katzell & Thompson, 1990). Katzell și Thompson au construit un model (figura 12.10.) care integrează atitudinile, motivația și performanța, care combină teoria nevoilor, teoria așteptărilor, importanța stabilirii obiectivelor și legătura inversă dată de reîntărire. Demersul metodologic al modelului a inclus identificarea teoriilor care au un suport empiric substanțial, sunt minim redundante între ele și permit stabilirea unor legături cauzale între elementele cheie constituente. Spațiul acestui manual nu permite detalierea tuturor elementelor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
spre care este direcționat un anumit comportament la locul de muncă, acestea fiind determinate și de normele angajaților (definite ca standarde de comportamente considerate ca fiind potrivite în mediul de muncă). Echitatea, construct preluat din teoria lui Adams, împreună cu legătura inversă dată de reîntărire, se referă la echilibrul dintre performanță și recompensă perceput de către angajat, acestea influențând nivelul de menținere al performanței finale. Reîntărirea (Robbins, 1998) este un concept preluat din abordarea behavioristă a condiționării operante prin care se urmărește repetarea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
stimulare ale angajaților iar această legătură este influențată de dispozițiile personale (trăsături, nevoi, etc.). Stimulentele influențează percepția de echitate și instrumentalitatea. De asemenea, stimulentele au legătură reciprocă cu atitudinile (satisfacția la locul de muncă). Rezultanta modelului - performanța - are o legătură inversă (feedback) cu stimulentele care, prin întărire, vor determina comportamentul (motivat sau nemotivat) pe viitor (Furnham, 1997). La finalul prezentării acestor modele teoretice, enumerăm șapte practici care pot duce la creșterea motivației angajaților, bazate pe aceste modele (Foster, 2000): asigurați locul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
diferențe nu se datorează rezidenței urbane, ci altor factori, precum nivelul de religiozitate. Analizând din perspectivă longitudinală, efectul genului persoanei crește între 1993 și 2005. Cu alte cuvinte, femeile sunt predispuse să își transpună credință religioasă în comportament. O evoluție inversă se observă în cazul vârstei, al cărei efect asupra frecventării bisericii este mai scăzut în 2005 comparativ cu 1993. Asta înseamnă că, dacă în 1993 cei vârstnici erau mai dispuși să meargă la biserică, în 2005 și tinerii au început
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
participarea. Astfel, în general, participarea electorală, dar și cea legată de viața localității este mai mare în mediul rural decât în cel urban (această situație se regăsește și în cazul României). În ceea ce privește însă restul formelor de participare politică, relația este inversă. Manifestațiile au loc cel mai adesea în localitățile urbane (relația este însă viciată de faptul că instituțiile împotriva cărora se manifestă sunt localizate aici). Participarea convențională este mai dependentă de presiunile sociologice ale mediului de viață decât participarea protestatară (aceasta
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
variabilelor sociodemografice sensul influenței este clar (acestea determină apartenența la tipurile de alegători), în cazul altor variabile sensul poate fi discutabil. Astfel, în ceea ce privește predictori precum interesul pentru politică sau nivelul de cunoștințe politice, este posibil ca influența să fie una inversă, intenția de participare la vot fiind cea care să ducă la informare și, implicit, la cunoaștere. Votul pentru partide Modelele cauzale discutate anterior au urmărit identificarea factorilor determinanți ai apartenenței la un anumit tip de alegător (non-votant, votant „afon”, votant
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
de tip partizan. Foarte probabil, pe măsură ce sistemul de partide se va consolida, iar familia va avea un rol mai important în transmiterea orientărilor politice ale părinților copiilor, această tendință se va consolida (deși tendința actuală în democrațiile occidentale este una inversă, ponderea partizanilor și mai ales a celor puternici tinzând să scadă; Harold et al., 2004, p. 41; Denver, 2003, p. 74; Dalton, 2002, p. 184). Anexe Grafice și tabele Sursa: BOP, FSD (mai 2005; date la nivel urban) Sursa: „România
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
științifice” și că noțiunile de „valoare” și „artă” vor fi complet golite de înțeles în lumea de mâine. Opoziția dintre cultură și știință este exact cea pe care o făcea Klages între suflet și spirit. Ea reapare, așadar, cu sens invers. Părerea că știința e nu numai separată de cultură, ci chiar în opoziție cu ea, e o aberație nu mai puțin pernicioasă. Cultura și știința sunt inseparabile, iată încă un truism ce trebuie proclamat. Nu a existat niciodată vreun mare
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
cărțile care vor rămâne pentru totdeauna necunoscute. Lectura este mai Înainte de toate nonlectură și, chiar și În cazul celor mai mari cititori care Își consacră existența acestei activități, gestul de a apuca și a deschide o carte maschează Întotdeauna gestul invers ce se produce În același timp și scapă astfel atenției: acela involuntar de a nu apuca și a Închide toate cărțile care, Într-o organizare diferită a lumii, ar fi putut lua locul fericitei alese. * Dacă Omul fără Însușiri amintește
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
asigura coerența interioară. În spatele senzației de rușine, chiar identitatea noastră este amenințată prin aceste schimburi, de unde și nevoia ca acest spațiu virtual al punerii noastre În scenă să rămână marcat de ambiguitate. În acest sens, acest spațiu monden ambiguu este inversul mediului școlar, cel al violenței În care totul se face, Închipuindu-ne că ar exista lecturi integrale, pentru a ști dacă elevii de acolo au citit Într-adevăr cărțile despre care vorbesc sau cele despre care sunt Întrebați. Cu năzuința
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
directă și În imediata apropiere cu valoarea literară. O critică favorabilă contribuie la putere și, invers, aceasta garantează o critică de acest fel și chiar, ca În situația lui Lucien, calitatea textului. Într-un fel, universul descris de Balzac este inversul celui din Lodge. În vreme ce acela al profesorului universitar este marcat de tabu-ul nonlecturii - până acolo Încât cel care Îndrăznește să-l revendice este exclus din spațiul cultural -, la Balzac, generală este Încălcarea iar ea devine chiar regulă, un soi
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
și la factorii care susțin aceste strategii de apărare. 3.2. Ipotezele cercetării Concret, cercetarea a fost condusă de următoarele ipoteze: Dacă hărțuirea psihologică se intensifică, atunci nivelurile de stres, anxietate și depresie ale victimelor hărțuirii cresc direct proporțional și invers, dacă nivelul de hărțuire este scăzut, nivelurile de stres, depresie și anxietate sunt și ele reduse. Dacă nivelul de inteligență emoțională este crescut, atunci nivelul de hărțuire psihologică percepută este redus și invers. Există o relație invers proporțională între nivelul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
hărțuire psihologică percepută este redus și invers. Există o relație invers proporțională între nivelul de inteligență emoțională a victimelor și intensitatea hărțuirii orientată spre ele. Dacă nivelul de inteligență emoțională este mai mare, nivelul de stres este mai mic și invers. Dacă nivelul de inteligență emoțională este mai mare, se face mai mult apel la diferite strategii de coping. Dacă se face mai mult apel la coping, nivelul de stres scade. Dacă eforturile de coping se intensifică, nivelul perceput al hărțuirii
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
colectate au fost codificate, introduse într-o bază de date și supuse prelucrărilor statistice. 3.7. Prelucrarea datelor și interpretarea rezultatelor Pentru verificarea primei ipoteze (creșterea nivelului de hărțuire se asociază cu creșterea nivelurilor de stres, anxietate și depresie și invers) a fost calculat coeficientul de corelație Spearman dintre scorurile individuale la chestionarul LIPT și scorurile la subscalele stres, anxietate și depresie obținute la chestionarul DASS, ceea ce a demonstrat că există o corelație pozitivă și semnificativă între fenomene (stres: 0,34
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
emoționale. Așadar, victimele hărțuirii nu se deosebesc prin lipsa de inteligență emoțională, care nu poate fi considerată un factor în dinamica hărțuirii. Ipoteza a treia (dacă nivelul de inteligență emoțională este mai mare, nivelul de stres este mai mic și invers) a fost verificată prin calcularea coeficientului de corelație Pearson (- 0.697 la 0,01), care a indicat existența unei relații inverse puternice. Așadar, prezența inteligenței emoționale, cu tot arsenalul de abilități de înțelegere corectă a propriilor trăiri, de controlare a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
hărțuirii. Ipoteza a treia (dacă nivelul de inteligență emoțională este mai mare, nivelul de stres este mai mic și invers) a fost verificată prin calcularea coeficientului de corelație Pearson (- 0.697 la 0,01), care a indicat existența unei relații inverse puternice. Așadar, prezența inteligenței emoționale, cu tot arsenalul de abilități de înțelegere corectă a propriilor trăiri, de controlare a manifestărilor dezadaptative și empatie are rolul de a reduce semnificativ stresul provocat de mobbing. Lipsa inteligenței emoționale, pe de altă parte
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
doi factori. Așadar, prin automotivare și recunoașterea emoțiilor, inteligența emoțională contribuie la mobilizarea resurselor interne de luptă împotriva agresiunii exterioare. Conform ipotezei a cincea, dacă se face mai mult apel la coping, atunci nivelul de stres este mai scăzut și invers. Coeficientul de corelație Pearson (- 0,254 la pragul de semnificație 0,05) demonstrează existența unei relații invers proporționale semnificative. Calcularea coeficientului de regresie liniară (r = 0,254, r2 = 0,065) arată că numai 6% din varianța nivelului de stres e
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]