5,898 matches
-
atunci. Dialogul nostru s-a derulat permanent pe Facebook, email sau SMS. Și cu toate astea, Ionela Boșoteanu m-a invitat să scriu această Prefață manifestându-și încrederea prin social media. Că și cercetător postodoctoral, în ultimii doi ani am investigat rolul social media în comunicarea politică din România, dar și funcția rețelelor sociale în procesul de democratizare a țărilor ieșite de sub regimuri autoritare sau dictatoriale. Ipoteza mea nu este una optimistă cu privire la modul cum pot fi folosite social media în
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
de studii începînd cu anul 1902, și încă multe alte numeroase analize non-experimentale dinaintea acelei date (e.g. Hall 1891). Însă în majoritatea scrierilor din acest domeniu înșelătoria este un fenomen care trebuie cercetat, și nu ceva practicat de către cel care investighează. Lista cerințelor oferită de Hartshorne și May (1928:48) necesară unui test pentru depistarea înșelătoriei conține avertismentul: "Cel care examinează ar trebui să-și ia măsuri de protecție pentru a nu induce în eroare el însuși, atunci cînd îl testează
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
lăsa pe cineva naiv sau care nu cunoaște adevărul, să spună minciuna. Acesta este actul de a minți prin intermediul altcuiva. Un exemplu ilustrativ l-a oferit viceamiralul Poindexter (Washington Post 1987) în mărturia sa către comitetul Senatului Statelor Unite care a investigat afacerea Irangate: M-am hotărît să nu-i cer părerea președintelui, pentru a nu-l implica și a-i da posibilitatea să se apere în cazul în care ar fi fost acuzat. Întrebare: Cînd spuneți: "posibilitatea să se apere" vă
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
183-4) susținea deja că: "motivul pentru care trebuie să fim preocupați atât de teoria cât și de istoria subiectului este că orice discuție despre politica internațională... lucrează pe bază de ipoteze teoretice pe care ar trebui să le recunoaștem și investigăm, în loc să le ignorăm sau să le punem sub semnul întrebării. Demersul investigației teoretice este orientat, la nivelul său inferior, către o abordare critică: identificarea, formularea, rafinarea și punerea sub semnul întrebării a presupozițiilor generale pe baza cărora se desfășoară discuția
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de teorie și în mod invariabil condiționat într-o anumită măsură de limba și cultura observatorului și de concepțiile generale asupra societății la un anumit moment și într-un anume loc. Și, așa cum s-a menționat mai sus, cei care investighează esența teoriei nu pot face abstracție de faptul că analiza este mereu bazată pe teorie și susceptibilă de a avea implicații și consecințe politice (Brown 2002). Literatura feministă din ce în ce mai bogată, discutată în Capitolul 9, a subliniat acest argument în pledoaria
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
context oarecum diferit, "nicio perspectivă de nicăieri". Pentru a fi corecți, mulți exponenți ai abordării științifice au recunoscut această problemă, dar ei credeau că știința a dat analiștilor posibilitatea să se ridice deasupra lumii politice și sociale pe care o investigau. Ceea ce reușiseră științele exacte putea fi imitat de formele de investigație științifice în domeniul social. Aceasta este o chestiune asupra căreia se va reveni ulterior. Dar dezbaterile privind posibilitatea existenței unei științe a relațiilor internaționale și disputele privind posibila existență
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
în relațiile internaționale pe acest fapt bazându-se pretenția de a fi teorii explicative. Dar de ce să studiem relațiile internaționale în acest mod? Este oare evident că cercetătorul relațiilor internaționale are nevoie de teorii? Nu cumva este mai important să investigăm faptele, care sunt deja disponibile? Cele trei răspunsuri ale lui Halliday la această din urmă întrebare sunt deosebit de instructive: În primul rând, trebuie să existe o idee inițială cu privire la acele fapte care sunt considerate semnificative și la cele care nu
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ca scop punerea în chestiune a "sinelui" (fie el înțeles ca individ, națiune sau stat) ca o entitate închisă, analiza lui Hutchings completează și extinde critica filozofică a particularismului realizată de Linklater. Și Richard Shapcott (2000b, 2001) continuă această critică, investigând modul în care diversele concepții ale "sinelui" modelează relațiile cu "ceilalți" în relațiile internaționale. Principala preocupare a lui Shapcott este posibilitatea de a realiza dreptatea într-o lume cu diversitate culturală. Deși principalele influențe asupra argumentului său provin de la Tzvetan
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Puterea și cunoașterea se susțin reciproc; cele două concepte se implică în mod direct unul pe celălalt (Foucault 1977:27). Scopul este, în consecință, de a vedea cum se potrivește funcționarea puterii în tiparele lumii moderne. De exemplu, Foucault (1977) investighează posibilitatea ca evoluția sistemului penal să fie strâns legată de științele umane. Argumentul lui este că atât la baza istoriei închisorii, cât și la cea a științelor umane stă "un singur proces de formare "epistemologico-juridică"" (1977: 23). Cu alte cuvinte
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Aretie Panaitescu este un prim exercițiu polemic, de contra-argumentare și, totodată, o "pledoarie pentru sine a unui neînțeles"(B. Cioculescu), ambele ipostaze conturând cu precizie trăsăturile caracteriale de luptător nativ "mai întâi cu sine însuși" și apoi cu ceilalți. Dacă investigăm mecanismul psihologic care activează dispoziția polemică a poetului, e necesar să invocăm un aspect biografic esențial, și anume frustrarea paternă, aspect care explică mult invocata mizantropie a poetului și atitudinea sa imprevizibilă. Din punct de vedere afectiv, Arghezi s-a
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
a domina intelectual relațiile afective, mizantropia, asumarea deplină a statutului familial, dar și orgoliul și energia creatoare, sanctificarea muncii trudnice etc.). Această predispoziție transpare frecvent la nivelul discursului publicistic, imprimându-i anumite caracteristici formale, pe care ne propunem să le investigăm. 4.2.2. Bătaia ruptă din rai. Există, la Arghezi, o preocupare obsesivă de a face din încăierarea fizică, din violența frustă a gestului necontrolat, spontan, atât de discordant în raport cu statutul de intelectual pe care se presupune că îl are
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
a politicienilor pitiți în personaje cu barbă, profesorale". Accentuarea și prelungirea acuzei tranșante cade, aici, în sarcina anaforei, o figură retorică a insistenței, cu un mare potențial persuasiv, la care Arghezi recurge frecvent în ofensiva polemică. De asemenea, procedeul polemic investigat de noi joacă, în acest caz, rolul de trambulină spre același imaginar absurd, unde culpa ia proporții apocaliptice ("D-nii Iorga și Cuza, apucați de o nevroză criminală, pândesc copii evreiești noaptea, prin mahalale, fug cu ei și-i sufocă: exact
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
sunt "săritori", nici impresionați de cei care nu au loc de muncă și de odihnă, nici de cei care caută prin tomberoane... Cine mai știe câți mor și cine-i îngroapă? Astfel de persoane nu fac parte nici dintre cele investigate de sociologi sau chiar asistenți sociali. Sunt printre asemenea persoane unele care-și poartă stigmatul și recunosc și acceptă propria conditie, dar sunt și persoane care au căzut și ar vrea să se ridice. Cine trece în vremuri de criză
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
este important și util dacă sociologul se va ocupa și de mentalitățile, de prejudecățile, obișnuințele, rutinele oamenilor etc., fără a neglija avantajele cunoașterii cantitative (statisticile etc.). Sociologul se poate îndoi și de afirmațiile din cărți, dar și de afirmațiile persoanelor investigate pe teren, pentru a-și păstra spiritul liber și onestitatea științifică. El cercetează și reține ceea ce este general, fără a respinge ceea ce este particular. Cine invocă doar "legile" aflate de către "marii gânditori ai socialului", poate fi acuzat că este "rupt
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
avea pretenția că e definită cu gen proxim și diferență specifică, o dată pentru totdeauna). Nu există "rețete magice" pentru formularea și operaționalizarea conceptelor, însă acest lucru nu se poate realiza fără o explorare bibliografică, fără contactul exploratoriu cu terenul de investigat. Explorarea teoretică cărțile, studiile, articolele au rostul de a ajuta la fundamentarea și aprofundarea reflexiilor asupra problemei de studiat. Nu se poate citi totul (dacă ne gândim la posibilitățile de informare actuale), de aceea, de real folos se poate dovedi
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
expună fapte și opinii, chiar dacă situația de întâlnire în vederea cercetării nu corespunde întotdeauna cu modurile de gândire ale interlocutorilor. Contactele exploratorii pot fi mai numeroase sau reduse, nu există o rețetă (uneori pot fi contactate zece persoane, alteori două-trei cazuri investigate în profunzime pot aduce mai multă și mai consistentă informație decât zece cazuri abordate superficial). Contactul cu persoanele investigate poate dura o oră, o oră și jumătate cu fiecare. Cercetătorul poate opri investigația atunci când alte persoane abordate nu-i mai
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
a comunităților studiate și este necesar să ne asigurăm că vom construi un eșantion cu variație maximală în raport cu studiul pe care-l facem. Este mai dificil accesul în comunitățile închise, pentru care nu avem date (este greu să contactăm, să "investigăm" sociologic și să conlucrăm cu șomerii dați afară de la mai multe locuri de muncă, cu "exclușii", cu "toxicomanii ce au probleme psihiatrice" etc.). Dar și aceste grupuri, persoane, pot fi importante pentru relevanța cercetării, așa cum sunt și cazurile critice, cazurile
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
În imaginar sunt comprimate discursurile cu sens social, care conferă unei comunități o permanentă capacitate adaptativă, atât prin recuperarea unor semnificații proprii tradiției sale, și deci regăsite în trecut, cât și prin conferirea de semnificații cu privire la prezentul sau viitorul său. Investigând rolul acestor semnificații comprimate în imaginarul social, putem regăsi influența miturilor, a ideologiei și a utopiei. Aceste elemente ale imaginarului, considerate în tradiția obiectivistă a nu fi decât niște "reprezentări eronate" ale realității, au fost de regulă asociate, chiar în interiorul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
rafinamentul hermeneutic e adăugat, în chip firesc, demersului explicativ. Într-o a doua etapă, accentuarea importanței conceptului de ideologie în procesul cunoașterii politice va fi realizată prin luarea în considerare a provocărilor teoriei politice contemporane. Conjectura mea este aceea că, investigând conexiunile existente între ideologie și raționalitate în politică, poate fi elucidată problema intereselor implicată de semnificația conceptului analizat. Ca ferment al agregării intereselor colective, ideologia își relevă rolul cu privire la construcția și cunoașterea unei realități politice aflate în concordanță cu principiile
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
a constatat și pentru alți coloranți, cum ar fi Albastrul de metilen (Tan și al., 2008b). Metoda adsorbției pe cărbune activ obținut din rumeguș poate fi combinată cu alte metode, pentru o îndepărtare foarte eficientă a coloranților. Astfel, a fost investigată adsorbția combinată cu nanofiltrare pentru tratarea unui efluent textil rezidual conținând un amestec de doi coloranți reactivi (Chakraborty și al., 2005). Efluentul a fost mai întâi tratat printr-un proces de adsorbție în sistem static cu cărbunele activ ca adsorbent
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
pentru Metil violet și 30 min pentru Albastru de metil. Molecula de Metil violet este mai mare și va ocupa o suprafață dată mai rapid decât molecula de Albastru de metilen, care este mai mică. Modelul Boyd aplicat pentru a investiga mecanismul de adsorbție a colorantului Verde malachit pe rumeguș de ratan (Hameed și El-Khaiary, 2008b), prin reprezentarea Bt funcție de timp, conduce la o porțiune neliniară la timp de adsorbție scurt, ceea ce înseamnă că difuzia în pori nu controlează viteza de
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
La valori de pH peste 9,95, cantitatea adsorbită pentru ambii coloranți nu prezintă o creștere semnificativă, ca urmare, a fost selectat pH-ul optim de 10. Influența pH-ului asupra adsorbției Verde malachit pe rumeguș de ratan a fost investigată variind acest parametru în intervalul 2-12 (Hameed și El-Khaiary, 2008b). Capacitatea de adsorbție este minimă la pH 2 (1,22 mg g-1) și crește până la pH 4, atingând maximul pentru pH 4-9 (38,02-42,53 mg g-1), cu o nouă
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
raportate suficiente dovezi experimentale care susțin concluzia că aceste săruri prezintă un efect benefic. Totuși, sunt necesare studii suplimentare, cel puțin la scară de laborator, în amestecuri de mai mulți constituenți, în special dacă există substanțe care nu au fost investigate, chiar în concentrații reduse. O altă modalitate de tratare a rumegușului constă în spălarea cu apă distilată, uscare și tratare cu peroxid de hidrogen timp de 24 ore, pentru a îndepărta toate particulele organice aderente, după care uscare la 110șC
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
oră la vid (Jain și Sikarwar, 2008). Materialul a fost apoi mărunțit și sitat pentru a obține următoarele fracțiuni de mărime: <106 mesh; 106-125 mesh; 125-180 mesh; 180-212 mesh; 212-250 mesh; 250-300 mesh; >300 mesh. Materialul astfel obținut a fost investigat pentru îndepărtarea colorantului Roșu de Congo. Efectul timpului de contact a fost studiat la concentrația optimă a colorantului de 6 10-5 M. Adsorbția crește în timp și se consideră că echilibrul este atins după 60 minute. pH-ul a fost
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
pentru chitosan-EGDE (Kamari și al., 2009). 3.3.5.3. Influența mărimii particulelor de adsorbent Capacitatea de adsorbție crește, în general, cu scăderea mărimii particulelor. Influența mărimii particulelor asupra capacității de reținere a Remazol Black 13 pe chitosan a fost investigată pentru trei fracțiuni de mărime: 1,651, 0,384, 0,177 mm (Annadurai și al., 2008). Este evident că pentru particulele mai mici, care au o arie a interfeței solid-lichid mai mare, viteza de adsorbție este mai mare. Se constată
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]