2,036 matches
-
diplomați, ambasadorii cu guvernele, guvernele cu marțienii, marțienii cu pământenii... Încet-încet, toți devenim specialiști în codificare și decodificare; încet-încet, toți intrăm în acea rețea uriașă pusă în slujba acelei mari puteri numite de moraliști anacronici, pe timpuri, în copilăria spionajului - ipocrizia. IUNIE ’69 REZ. CAP. PREC.: Încet-încet, din toată afacerea Marcovici nu vor mai viețui decât amănuntele, așa cum unui mort îi mai crește o vreme barba. Victima se va topi definitiv, enigma se va trage în mister și lumii îi vor
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
Se întâmplă însă că tuturor acestor campioni ai umanismului «pur» le scapă manifestări de dispreț și ură față de socialism, dezgolindu-și cu destulă lipsă de abilitate intențiile și pozițiile politice. Aceasta arată încă o dată imposibilitatea unui ideal spiritual apolitic, dezvăluie ipocrizia și perfidia pledoariilor spiritualiste, ca de pildă aceea a lui Raymond Aron, care de la catedră și în scris predică refugiul în «cetatea filozofiei» deasupra partidelor politice, iar în viața de toate zilele este redactor la Figaro, ziar al marii finanțe
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
delicatese“ (Adevărul, 10 martie 2008); Daniela Crăsnaru, „Sânge proaspăt și luminol“ (Adevărul, 6 martie 2008); Cristian Teodorescu, „Antologia rușinii cu adăugiri“ (Cotidianul, 29 februarie 2008); Mirela Corlățan, „Păcatul tinereții noastre“ (Cotidianul, 2 martie 2008); Miruna Munteanu, „Despre oportunism, intransigență și ipocrizie“ (Ziua, 11 martie 2008); Ioan Buduca, „Antologia rușinii“ (Ziua, 17 martie 2008). De asemenea, vă prezentăm mai jos reacția noastră la emisiunea Știrea zilei a Gabrielei Vrânceanu-Firea din data de 28 februarie 2008 și răspunsul oficial al Consiliului Național al
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Dracula. Pe aleea blocului dau nas în nas cu pictorul de la șase; e, bineînțeles, cu canișul lui negru. Obrajii i s-au colorat ușor de căldură. Are peste optzeci. „Ați mai întinerit“, îi spun ca să-l bucur. Genul ăsta de ipocrizie îl practic cu mărinimia lui Becali când le plătește lumina locuitorilor din Ferentari. „V-am văzut ieri pe Cultural“, îmi spune pictorul. „La Iaru?“ „Da, când ați spus că și înainte de ’90 cultura noastră n-a încetat să existe... m-
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
părinți capabili să inducă minciuni, să-i nedreptățească pe alții pentru a-și pune în prim plan propria odraslă. Practic aceștia 38 sunt capabili de orice, inclusiv de a-și atrage propriul copil în noroi, pe un drum al minciunii, ipocriziei, imposturii, pentru a se făli în fața celorlalți. Un drum al deșertăciunii absolut gratuit ! În armată am fost luați tare de la început (era o unitate ,,de elită” plină de severitate), și îmi amintesc că în primele două săptămâni nu mai știam
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
fi decât sau antisemit sau potrivnic antisemitizmului. Psihologicește, poziția mijlocie îmi pare greu de conceput; după cum din punct de vedere moral e tot atât de greu de aprobat. Căci, în ordinea aceasta, indiferența nu poate însemna decât fie nepricepere sau apatie fie ipocrizie și abilitate. Nu pot de asemenea să nu țin seama că, în toate lucrurile aceste, ceea ce pare decisiv e dispoziția psihică și morală a fiecăruia, afectivitatea sa, forma și direcția acestei afectivități. Antisemitizmul trăiește mai ales afectiv, ca pasiune, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
nu m-aș opri la un răspuns În care cred? Și oricum, fuga de Întrebări reprezintă cel mai deplorabil răspuns. Nimic n-are vreme să rodească sub zodia lui Proteu decît frica de propria singurătate, desolidarizarea de propriile-ți adevăruri, ipocrizia cameleonului sau, citîndu-l pe Bacon, Înțelepciunea crocodililor care plîng devorînd... Epigonii Zece ani mai tîrziu după ce „cei șapte Împotriva Thebei” au fost Înfrînți, urmașii lor direcți, pentru a răzbuna moartea părinților lor, au organizat o nouă expediție contra Thebei ieșind
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Revolta Împotriva neantului a fost atît de violentă, Încît ea a uitat de consecințe. Și nu e Întîia piramidă care a degenerat În carceră. Însă cînd Oedip trece În seama destinului ce nu mai poate Îndura, n-o face din ipocrizie. După cum nici cel care a mutilat sfinxul la piramide n-a făcut-o, cred, dintr-o pornire vulgară de distrugere. (SÎnt convins că sculptorul acestui leu divin a insistat asupra buzelor lui grosolane ca Leonardo În fața Giocondei. Dintr-o inimă
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
eu i-am răspuns că da. Ba mai mult: am privit adînc în sufletul meu și mi-am zis că pot pune în balanța iubirii la fel de mult cît Livia, alături de care trebuie să fiu cu tot ce am mai bun. Ipocrizie?! Nu! Cu mine însumi nu pot fi decît cinstit. Dar, atunci, cum se face că la numai cîteva minute după ce-mi cîntăresc iubirea pentru Livia uit totul și mă pierd în fața unei femei blonde, care îmi dă speranțe cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Poate că timpul "timpul rezolvă totul" îmi va arăta adevărul. Ori poate că nu voi afla niciodată dacă seninul acelei priviri în care am fost învăluit cînd i-am prins mîna ridicată, ezitînd în aer, a însemnat sinceritatea iubirii, sau ipocrizia care îmbracă cinismul... Dar oare nu-i mai plăcut să păstrezi în suflet farmecul unei întrebări decît să simți pe obraz palma minciunii?! Căci nu de riscul în sine mă tem eu acum, ci de faptul că aș putea pierde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
criminală față de țară și popor care i-a hrănit și ocrotit 22 de ani. Din faptele 334 raportate de personalul polițienesc refugiat și din cele relatate de civili reiese că evreii, când au auzit de cedarea Basarabiei, dând jos masca ipocriziei, arătând adevăratele sentimente față de poporul român au dat mâna cu elementele comuniste formând în orașe și târguri comitete orășenești care au hotărât modul cum să primească Armata Roșie. S-au făcut bande înarmate de comuniști și evrei pentru a începe
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
În CDE n-au făcut excepție de la regula impusă de tovarășii români iar autorul acestor rânduri, dar și al unor cărți speciale pe această temă, a dezvăluit În premieră sau În reluare gravele abuzuri ale noilor stăpâni ai țării. Culmea ipocriziei au atins-o unii evrei care chiar și pe timpul drasticului regim antonescian au avut o stare materială bună spre excelentă. În acele vremuri, măcar la Bârlad, președintele Oficiului Județean pentru Evrei Tutova, dr. Aron Țudic, i-a silit pe nababi
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
din tovi evrei și neevrei, care au plecat pe teren pentru a duce munca de lămurire și agitație În vederea meetingului”. În sfârșit, după atâta muncă grea de lămurire, a venit și ziua propriu-zisă a desfășurării lui. Pe tragi-comica scenă a ipocriziei și minciunii patentate cu succes de tovarășii ruși la revoluția din 1917, s-au urcat și au gavarit tov. Iancu Nusem, tov. Hibovschi și tov. Cazan Ștefan, secretar adjunct al județenei PMR Fălciu. „La acest meeting - informase raportorul - am avut
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cenzorilor vasluieni a mai specificat și soluția la care recursese: „Semnalînd acest aspect organului de Îndrumare, acesta a indicat revistelor citate să includă În sumar materiale cu această tematică”, lucru ce s-a și Întâmplat, firește, că altfel...! Cu maximă ipocrizie politicească, Andrei cerea revistelor școlare „...prezentarea fidelă a Întregii activități”, adică și a celor rele, față de care strâmbase rău nasul. d.y. Adormim cu capul pe ziar, tovarăși, și nu e bine pentru creierii noștri... Într-o notă nesecretă intitulată
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
calamități naturale. Reacția minerilor față, de accesul la bunuri materiale și față de zvonuri fusese așadar, între anii '60 -'70, atent cercetată, observată, catalogata și cuantificata, pe grupe de lucrători din mină, nivel de educație, specificul muncii din mină. Constatăm oprima ipocrizie: se afirma că se cerceta adaptabilitatea unor grupuri de muncitori în tranziția de la societatea agricolă (tradițională) la societatea de tip industrial, dar erau cercetați, predilect, agricultorii, pădurarii și mineri. Nu electroniștii, chimiștii ori fizicienii. Dintre ramurile proprin-zis industriale, nu au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Cursivitatea textului (eu). Trebuie lucrat pentru RITM. Scena cu doamna Trebuie să devenim animale când ne retragem. Trebuie să țipăm când ne ameniță cu pistolul. La moartea Doinei renunțăm la scenele realiste. Grupul trebuie să vină în viteză. Lașitate și ipocrizie - participarea la o moarte, sinucidere. (renunț la telefon) La sfârșit, când cădem ca în vis, să ridicăm mâinile (fețele nu se văd, vom fi proiectați ca umbre), în poziții diferite. Sâmbătă 16 octombrie 1999- sala Pruteanu A fost o repetiție
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
dar plin de găuri și corupție pe dedesubt. Aparent ireproșabil, de fapt iresponsabil, ca toate guvernele «Vienelor» lumii În care trăim. Guvernatorii par la Început ca politicienii cunoscuți, plini de probitate și de intenții bune, dar treptat le sunt revelate ipocriziile. Ducele face și nu face parte din această lume. E un personaj misterios. El e poate chiar Shakespeare Însuși, care experimentează pentru a vedea cum reacționează omul pus În situații limită. Concluzia experimentului Ducelui și implicit al autorului: omul, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Aveam impresia că Strindberg a scris-o sub influența lui Maurice Maeterlinck, cu care avea o afinitate declarată. Pe măsură ce triștilor locuitori ai casei spectrelor le cădeau pe rând protezele dentare și perucile, se dezvăluiau, odată cu corsetele ce camuflau adevăruri macabre, ipocrizia și minciuna unor vieți irosite. Dacă era o speranță, ea nu putea veni decât de la cuplul tinerilor Îndrăgostiți. Această coda muzicală, respectând forma de sonată sugerată În titlu, avea ca fundal Insula morților. Celebrul tablou al lui Böcklin apărea ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
de a gândi altfel decât zice dogma. Ei nu reprezintă decât o forță morală, care, în confruntarea cu intoleranța, cu forța brutală, este îngenuncheată. În apărarea blândului Iisus, au aprins ruguri ce te sufocă prin fumul de carne arsă... În ipocrizia lor, "să nu păcătuiască vărsând sânge" cum scrie la Biblie, îi frig pe jăratec. Oricine îndrăznește să gândească liber este acuzat de erezie, vrăjitorie, dat pe mâna "Măicuței Inchiziții". Nu faptele rele ale omului îi înspăimântă, cât ideile noi, "ideile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
obținut...” - și l-am invitat pe colegul meu să-și deschidă carnetul de note și să le citească. Cum ele erau bune și foarte bune, sala a început să murmure din ce în ce mai tare, pe măsură ce lectura „inculpatului” spulbera principala acuzație încropită, cu ipocrizia tipică epocii și sistemului, împotrivă-i. Văzând că se îngroașă gluma, Pavel Țugui, care își pierduse brusc jovialitatea, a biciuit sala cu memorabila propoziție: „Iar începeți ca în ’56?” A fost singura dată în viață când am reușit să pun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
activizare a conștiinței politice a maselor, de experimentare spontană a unor noi forme, cvasisocialiste, de organizare socială. Într-un sat, țăranii creează o cooperativă agricolă. Reprezentanți ai foștilor arendași încearcă s-o saboteze recurgând concomitent la procedee ce țin de ipocrizie și teroare. Doi consăteni, sudați sufletește într-un lagăr de concentrare nazist, apucă, după încetarea ostilităților, drumuri diferite: unul se integrează firesc colectivității în lupta acesteia pentru pământ (pământ ce, înainte de a fi arat cu trudă, trebuie deminat cu prețul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
nu era de fapt un libertin, ci un tânăr epicurian, om de spirit înțelept și brav). De altminteri, acea „deșănțare”, cum am numit-o adineauri, era mai mult verbală, era un fel mai cinic și mai sfidător de a disprețui ipocrizia, de a gusta plăcerile vieții și de a plasa vorbele de spirit. Oameni de spirit au existat întotdeauna, dar de regulă nu fac casă prea bună cu austeritatea ; în epoca aceasta însă, ei erau în mod natural regii societății. Austeritatea
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
acuma-mi vine-n gând că generația căreia îi aparțin, deci care s-a format intelectual cam în al doilea deceniu al epocii interbelice, a apucat o epocă de foarte mare accentuare a experiențelor abisale, a disperărilor și chiar a „ipocriziei disperării”, cum foarte bine a numit-o Teodor Mazilu. Iar pentru acești oameni atât de febrili, atât de dramatici, așa-numiții „trăiriști”, despre care se poate spune că la noi, în epoca respectivă, au anticipat, într-un fel, existențialismul de după
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
brizante ; ne ̀ ntâmpină și aici acea luciditate cinică, acea inteligență acidă, destrămătoare de iluzii sau, cum se zice, „demistificatoare”. Dar în celelalte piese „demistificarea” aceasta se manifestă virulent, având în subtext și chiar în text o mânie justițiară, demascatoare. Ipocrizia, impostura, ticăloșia, abjecția morală apar în piesele lui Mazilu (ca și în proza lui) în forme pure, aproape experimentale, in vitro am putea spune ; am putea spune și că apar în forme naive (în sens strict etimologic, adică native). Toate
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
strict etimologic, adică native). Toate aceste înfățișări ale răului (Mazilu declară expres într-un eseu : „Problema moralei - eterna ̀ ntrebare : ce este bine și ce este rău - m-a preocupat cu înverșunare și durere din primii ani ai tinereții” - cf. Ipocrizia disperării, p. 86), toate aceste înfățișări ale răului sunt, în viziunea lui, reductibile la stupiditate, la prostie ; există un fel de idealism al prostiei care l-a fascinat irezistibil pe Mazilu și pe care el l-a aureolat în faimoasa
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]