1,908 matches
-
Ibidem. 790 Ibidem, p. 349. 791 Ibidem, p. 350. 792 Ibidem, p. 351. 215 Condiția femeii, în ciuda tuturor acestor calități excepționale, rămâne una ingrată, deoarece soțul îi poate ordona după bunul plac: „Când inima-i dădu lui Valter ghes/ Să ispitească dacă e stăpân/ Pe soața lui”793. Relațiile în cadrul căsătoriei nu cunosc egalitatea, nici echitatea, femeia se simte în posesia celui care i-a oferit, prin mariaj, onoare, dar a privat-o și de orice drept la replică sau la
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
lui Ovidiu Vuia. VIII. ANEXE După încheierea cărții „” (Editura Criterion Publishing, 2007) am mai mult răgaz să mă ocup de unele lucrări care tratează același subiect, pe care le-am evitat în timpul elaborării pentru a nu mă lăsa influențat sau ispitit de polemici cronofage. Îmi voi exprima părerea despre acestea încercând, pe cât îmi va fi posibil, să mi păstrez punctul de vedere din carte sau nuanțându-mi-l, după caz, cu atenționarea cititorului. Păstrez, desigur, discuția în limitele filologiei, de chestiunile
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
tiranic, astfel încât niciodată nu am reușit să fim libere ci, dimpotrivă, am fost din ce în ce mai mult conduse în sclavie, fiind folosite ca niște copii, ca niște nebune, ca niște servitoare, adică bărbații ne-au flatat sau ne-au amenințat, ne-au ispitit sau ne-au forțat să ne supunem, și nu ne vor permite să împărțim lumea în mod egal cu dânșii, să guvernăm și să comandăm, să poruncim și să hotărâm așa cum fac ei.“ Din păcate, societatea nu era pregătită pentru
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
ca să înțeleagă toată taina răscumpărării și realizarea bunătății cerești ce venea prin El. în viața noastră creștină și în special în rugăciunile noastre, să nu uităm să cerem de la Dumnezeu mântuirea sufletului nostru. „Și iată, un legiuitor s-a sculat, ispitindu-l pe el și zicând: învățătorule ce să fac să moștenesc viața cea veșnică” . Mântuirea este cel mai mare dar, cea mai mare binefacere adusă și dată de Mântuitorul Hristos omului căzut în păcat. Jertfa Domnului Iisus Hristos a adus
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
scrie scrisori, ci mai mult e-mailuri!). Referindu-se la acest aspect, Magdalena Vulpe amintea de un citat din introducerea lui Sextil Pușcariu la capodopera sa, Limba română. Privire generală: Omul de știință nu trădează bucuros dorințele care l-au ispitit și Îndoielile care l-au neliniștit la zămislirea unei opere. De aceea, prezentându-și cartea cetitorului, ține să-l lămurească, de obicei, numai asupra țelurilor urmate și a metodei Întrebuințate. Totuși, oricât ar căuta un autor să păstreze o obiectivitate
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
un fișier VBS. Melissa: • este un vierme cal troian transmis prin e-mail-uri; • deschiderea fișierelor atașate se efectuează manual de către utilizator. Monopoly: • este un vierme cal troian transmis prin mesajele de e-mail; • fișierul atașat este deschis automat de utilizator care este ispitit că ar avea la dispoziție probele pentru care Bill Gates este acuzat de tendințe monopoliste, dar, de fapt, fișierul este de tip VBS și conduce la infestarea sistemului. NakedWife: • este un vierme cal troian transmis prin mesajele e-mail; • prin inducerea
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
dar respectând strict un punct de vedere al literaturii asupra vieții (realității)” (Aspecte ale criticii de azi). De altfel, în relația binară dintre text („epifania literaturii”) și realitate („epifania realului”), care constituie tema centrală a cărților lui M., autorul e ispitit, de regulă, să ia partea termenului din urmă. O arată nu numai recurența unor cuvinte ca „adevăr” sau „viață” în titlurile cronicilor, ci și frecventul semnal de alarmă pe care criticul îl trage cu privire la „pericolul livresc”. Dar, mai ales, o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288251_a_289580]
-
o supratemă distinctivă a romanelor sale. Personajele de prim-plan presimt, de altfel, că faptele și gesturile lor nu își pot recâștiga sensul, coerența în afara unui trecut insinuat, pe căi obscure, în existența lor, marcându-le viața. De aceea sunt ispitite, în clipe de cumpănă, să se întoarcă spre obârșii, pentru a regăsi, pe firul generațiilor, punctul nevralgic care le-ar putea, în cele din urmă, justifica. Călătoria lor în timp e subiectivă și urmează meandrele unei imprevizibile memorii afective, care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289441_a_290770]
-
Să-i vie bine la supt -// Mi-l apleacă cît de jos -// Ca să-i fie de folos -// Și-așa cocon de Împărat -// Bun gînd Dumnezeu i-a dat -// Și-n pustie a plecat -// Și-n pustie locuiește -// Dușmanu mi-l ispitește -// Stă de el cu zi și noapte -// Cu ispită pîn-la moarte -// Tot umblînd prin umbre dese -// Și prin holde neculese -// O, suflete ticălos -// Ziceai că-n lume-i frumos Jelui-m-aș și n-am cui -// Jelui-m-aș cerbului
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
În moarte nu țin neapărat de o vârstă a autorului. Obsesia morții (și a heraldului ei, bătrânețea) se insinuează În pagină, pe care o ocupă cu o agresivitate războinică, sabotând ocupația de bază a scriitorului: După 35 de ani, ești ispitit cu ușurință să pui pe seama vârstei cel mai mic efect al oboselii și chiar să-i sporești durata prin a nu-l considera mai Întâi drept mesager. Lipsa mea de vlagă din aceste zile ( În curând se vor Împlini trei
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
pronumele relativ cine în cazul dativ; e) adjectivul pronominal relativ câte. Complemente circumstanțiale Transcrieți complementele circumstanțiale din textele de mai jos, precizând felul lor, termenul regent și partea de vorbire în care se concretizează: (a) "Craiul însă, vrând să-l ispitească, tace molcum și, pe înserate, se îmbracă pe ascuns într-o piele de urs, apoi încalecă pe cal, iese înaintea fecioru-său pe altă cale și se bagă sub un pod. Și când să treacă fiu-său pe acolo, numai iaca
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
scara - precum aceea descrisă de Benedict în Regulă - nu este doar pentru a urca, ci și pentru a coborî. Ordinea este, astfel, răsturnată: drept, păcătos, copil. Doar așa putem înțelege sensul profundelor cuvinte pe care Domnul le adresează ucenicilor săi, ispitiți de dorința de a face carieră: «dacă nu vă veți întoarce și nu veți deveni asemenea copiilor, nu veți intra în împărăția cerurilor» (Mt 18,3). Trecerea de la condiția de om drept la cea de copil a fost preconizată de
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
ne despoaie de visele noastre, pentru a ne deschide spre Cristos, prezent acolo unde doi sau trei se adună în numele său. Noi toți am visat Biserica, iar când realitatea ni s-a părut prea îndepărtată de acest vis, am fost ispitiți să ne ascundem în spatele unei viziuni „mistice” a Bisericii. Să nu uităm, așadar, că adevărul Bisericii este de ordin sacramental. Ea este semn de mântuire în Isus Cristos. Semn în viața ei concretă, în devenirea ei istorică, în acel încâlcit
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
institutorului Basil Drăgoșescu. În intervalul 1864-1867 termină, în particular, prima clasă de gimnaziu, iar următoarele trei, la gimnaziul ploieștean „Sfinții Petru și Pavel”. Ar fi făcut și clasa a cincea de liceu, la București. Cum teatrul începe acum a-l ispiti, C. se înscrie, în 1868, la Conservator, ucenicind până în 1870 la clasa de mimică și declamație a lui Costache Caragiali. În iunie 1870, se angajează, pentru câteva luni, copist la Tribunalul din Prahova. În august, ia și el parte la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
evident o pledoarie binevenită pentru pluralismul teoretic și o reamintire a faptului că o critică teoretică trebuia, cel puțin într-o oarecare măsură, să fie făcută din interiorul perspectivei criticate. Dar, odată ce disputa paradigmelor a devenit o categorie instituită, ea ispitea cercetătorii să respingă critica pentru simplul - și simplu de invocat - motiv că ea vine din partea altei școli de gîndire. Disputa paradigmelor, deși avea intenția să deschidă dezbaterea, se putea deteriora pînă la a ajunge o doctrină a sferelor de influență
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
s-au arătat departe de toată stricăciunea; aleasă este, că este crin, că măcar de-au și născut între mărăcinii nenorocirii cei de obște, iar nu și-au pierdut niciodată podoaba albiciunii; aleasă este, că este nor, care n-au ispitit nici o greime a păcatului; mai aleasă este, pentru că este fecioară mai nainte de naștere, fecioară în naștere, fecioară și după naștere; și este o adâncime nepricepută a bunătăților și o icoană însuflețită a frumuseților celor cerești. Este o grădină încuiată
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vremea aceasta, Vrednic de laur fiind, mi s-au dat cele două diplome. Roma în studii mi-a fost de-ajutor și-i aduc mulțumire, Căci bibliotecile ei mi-au fost totdeauna deschise. Din păcate, artele, literatura Italiei n-au ispitit pe acești austeri teologi, ale căror opere au caracter religios și didactic. Umanismul lor, întîrziat și restrâns, e prețios nu în sine, căci latinește au știut și alții, ci prin faptul că putea participa la el o clasă întreagă de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și împerecherilor: Hai în codru cu verdeață, Acolo-n ochiu de pădure Unde-izvoare plâng în vale, Lângă trestia cea lină Stânca stă să se prăvale Și sub bolta cea senină În prăpastia măreață. Vom ședea în foi de mure. Ea ispitește pe bărbat, fără rușine, ca o vietate sălbatecă: Și de-a soarelui căldură Când prin crengi s-a fi ivit Voi fi roșie ca mărul, Luna-n noaptea cea de vară, Mi-oi desface de-aur părul Mi-i ținea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
problemelor morale formează ținta nuvelei și a romanului. Autorul dovedește tact în felul cum absoarbe teza etică în fapte, evitând predica și făcând doar simpatică virtutea. Aci facem cunoștință cu bărbați dedați la patima jocului și a beției, cu teologi ispitiți de "legea trupului", cu femei vinovate îndreptate prin nobleța soțului, în fine, cu micile cazuri de conștiință ale oamenilor umili de la țară: dascăli în luptă cu pofta de țuică, babe copleșite de ideea judecății divine ("Păcatele mele-s cât năsip
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
În straie albe de hermină Și că pădurea fermecată Pe codrul negru și sihastru De ochiul tău, - pornind încet, Pari, sub povara de lumină, Se-apropie halucinată Că împietrești în cerc albastru, Ca o pădure de Macbeth. Poetul s-a ispitit să facă, după V. Eftimiu, basm dramatizat (Făt-Fru-mos, Păcală), cu vina capitală a limbuției. Poezia lui G. Talaz e cogitativă în aparență și simbolistă în fond, făcîndu-și din câteva imagini: "mugurii", "mlaștina", "spinul", "călătorul", "scorbura", "frunza", "malul", cifruri cu corespondent
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de aceea, prospețime de sinceritate, Emil Dorian, în poezii de leagăn unde se cântă până și "pîntecuțul", buricul, dinții: Când deschizi gurița vie Și surâzi cu ochi nurlii, Parcă este o cutie Pentru mici bijuterii. Și sub buza ta frumoasă, Ispitindu-te să-i iei, Pe gingia de mătasă, Dinții mici sunt doi cercei. PERPESSICIUS Întâia culegere de versuri a lui Perpessicius, Scut și targă, conținea însemnări pe raniță, cu emoție profundă dosită sub un aer de falsă superficialitate. În fond
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
să evoce un "peisaj transcendent". Stilul devine liturgic și Aleluia răsună pestetot. Poetul își face "biografia", încercînd să surprindă elementul coral în desfășurarea Universului, marile glasuri haotice: Unde și când m-am ivit în lumină nu știu, - din umbră mă ispitesc singur să cred că lumea e o cântare. Străin zâmbind, vrăjit suind în mijlocul ei mă-mplinesc cu mirare. Câteodată spun vorbe care nu mă cuprind, câteodată iubesc lucruri care nu-mi răspund. Piesele lui Lucian Blaga sunt din speța teatrului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
spirituale, în interiorul lor, pe aceia în care nu găsește motive pentru a începe o luptă exterioară. Așadar, „lumea este răstignită pentru voi iar voi pentru lume” (Gal 6,14) în așa măsură, încât dușmanul nu mai găsește nimic ca să vă ispitească în lucrurile lumești, din moment ce ați renunțat la toate... (p. 153). (Trece la examinarea câtorva dintre aceste vicii spirituale, subliniind pericolele și abuzurile frecvente în viața religioasă, atenționându-i mai ales pe predicatori: premeditare, invidie, murmurare publică împotriva prelaților, lipsa de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a auzit chiar din gura aceleiași tinere, ce mai trăia încă în 1308. În plus, fapta este întru totul asemănătoare, schimbate fiind locurile, la povestirea din cap. 24 din Florilegii (= Actus, ed. Cambell, cap. 27), despre prostituata care l-a ispitit pe Francisc când era la sultanul din Babilonia; poate din această relatare, când Francisc este prezentat ca fiind la împăratul Frederic al II-lea a derivat cealaltă, mai tardivă, din Actus: cf. F. DELORME, Un recueil de miracles ou exempla
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Luca din Bitonto (sau Apulo), pe care Salimbene îl amintește ca frate și predicator în 1233 (cf. Salimbene, 122 și 262-263). Pe vremea când trăia Fericitul Francisc, când divina îndurare așeza primele temelii ale Ordinului nostru, unul dintre frați era ispitit să se reîntoarcă în lume. În cele din urmă s-a dus la Fericitul Francisc și l-a rugat să-l dezlege de voturile religioase, din moment ce nu mai reușea în niciun chip să mai rămână în Ordin. Deoarece fericitul părinte
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]