1,979 matches
-
1860) la puțin peste 15%. Londra își va păstra însă renumele de prim port maritim al lumii, devansând New York, Anvers, Rotterdam și Hamburg, jumătate din flota britanică continuând să navigheze pe toate mările globului datorită activității de tramping (navigare fără itinerar fix, la cerere). Supremația englezilor va fi tot mai mult contestată. Anglia se va lovi și va trebui să țină din ce în ce mai mult seama de politicile protecționiste ale partenerilor săi comerciali, europeni și extraeuropeni, de creșterea puternicilor concurenți, între care SUA
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Spania nu mai deținea supremația asupra mărilor. Deplasarea trupelor pe cale maritimă (Oceanul Atlantic, Canalul Mânecii, Marea de Nord) fiind prea riscantă, mijlocul cel mai sigur pentru deplasarea trupelor spaniole din Peninsula Iberică spre locul de confruntare din Țările de Jos era un itinerar ce trecea prin Mediterana, Genova, Milano, versanții muntoși Vatelin și Valea Rinului. Jocul alianțelor focalizat asupra acestor dispute întârzia înfruntarea dintre puterile rivale. 209 D. Ogg, op. cit., p. 129-130. 210 H. Schulze, op. cit., p. 49-50. J. Streisand, op. cit., p. 83-88
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
International Comparative Literature Association, la alte întâlniri dedicate studiului literaturii și întreprinde călătorii de documentare în Europa (Franța, Anglia, Portugalia, Germania, Elveția, Spania) sau peste ocean, adunându-și impresiile de voiaj în câteva volume care, privite în ansamblu, schițează un itinerar spiritual sui-generis. A debutat cu note de critică literară în „Jurnalul literar” (1939) și a colaborat la „Revista Fundațiilor Regale”, „Lumea”, „Națiunea”, „Dreptatea”, iar după 1960, la „Limba română”, „Contemporanul”, „Steaua”, „Tribuna”, „Cronica”, „România literară” sau la „Diogene”, „Neohelikon”, „New
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
Simion, „Modern, modernism, modernitate”, RL, 1970, 14; Nicolae Manolescu, Paradoxurile unei teorii, LCF, 1970, 19; Lucian Raicu, Vitalitate polemică, RL, 1973, 17; Al. Călinescu, Claritate și consecvență, CL, 1973, 9; Radu Enescu, Last but not least: Călătorie de consum sau itinerar spiritual, F, 1974, 9; Mircea Iorgulescu, O critică nouă, RL, 1975, 8; Al. Călinescu, Știința literaturii și critica, RL, 1975, 28; Mircea Iorgulescu, Un jurnal european, RL, 1976, 45; Al. Paleogolu, Adrian Marino călătorind în Europa, VR, 1977, 1; Laszlo
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
Andrei Corbea, Poetică și comparatism, CL, 1989, 5; Cornel Moraru, Nominalism critic, VTRA, 1991, 11; Radu G. Țeposu, Un model românesc pentru ideea de literatură, „Euphorion”, 1992, 9-11; Sorin Antohi, Pentru cine scrie Adrian Marino?, „22”, 1993, 32; Gheoghe Crăciun, Itinerar spiritual, F, 1993, 12; Matei Călinescu, Însemnări despre evadările... lui Adrian Marino, VTRA, 1993, 12; Ioan Buduca, Privatizarea lui Sisif, „Cuvântul”, 1995, 2; Ștefan Borbély, Marino europeanul, APF, 1995, 8; Gheorghe Crăciun, Homo europaeus, VTRA, 1995, 10; Titu Popescu, „Pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
frumusețe, cu un aer de nonșalanță juvenilă, un pic prea crud pentru vreme de iarnă, dar absolut superb primăvara și vara, mai ales la tinere și femei cu inima tânără. Coty - parfumierul vizionar Într-o biografie pasionantă, Elisabeth Barille reface itinerarul lui François Coty, considerat drept cel mai important parfumier al secolului XX. În anul 1905 a fost fondată „Societatea Coty”, exemplul unei adevărate reușite în lumea parfumului. Amator rafinat de artă, François Coty a înțeles că trebuie să-și îmbrace
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
II, București, 1962, 210-235; G. Naidin, „Drum bun, Cireșari!”, VR, 1963, 10; Mircea Anghelescu, „Pasiuni”, GL, 1964, 40; Liviu Călin, „Pasiuni”, CNT, 1964, 49; Vartan Arachelian, „Pasiuni”, „Scânteia tineretului”, 1965, 4865; Sânziana Pop, „Trandafirul alb”, LCF, 1965, 10; Ion Lungu, Itinerar critic, București, 1965, 305-318; Nicolae Velea, „Trandafirul alb”, CNT, 1966, 12; Marian Popa, Aventurile existenței și aventurile ficțiunii, LCF, 1967, 26; Victor Ivanovici, Mitul superbei adolescențe, LCF, 44; Nichita Stănescu, Constantin Chiriță - un realist romantic, CNT, 1971, 45; Lucian Alexiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286210_a_287539]
-
Poantă, Modalități, 80-84; Al. Piru, Teatrul lui Radu Stanca, RL, 1974, 10; Oarcăsu, Destine, 96-99; Tomuș, Istorie, 131-144; Nicolae Ciobanu, „Forme” ale baladescului, LCF, 1975, 32; Negoițescu, Engrame, 112-118; Piru, Poezia, I, 292-303; Tașcu, Incidențe, 123-126; Balotă, Arte, 195-213; Cioculescu, Itinerar, II, 366-370; Fanache, Întâlniri, 19-23; Virgil Brădățeanu, Viziune și univers în noua dramaturgie românească, București, 1977, 60-71; Nicolae Manolescu, Radu Stanca - poet baroc, RL, 1978, 19; Ioana Lipovanu-Theodorescu, Teatrul tragic al lui Radu Stanca, RITL, 1978, 4; Manu, Eseu, 284-291
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
diverse aspecte ale vieții literare și culturale din anii ’20-’30. Demersul său critic, în general adecvat, îi asigură un loc meritoriu în istoria criticii literare. SCRIERI: Prin Munții Mehedinților, Craiova, 1937; ed. îngr. și pref. Al. Dima, Craiova, 1977; Itinerar mehedințean, Craiova, 1947. Repere bibliografice: Vrabie, Gândirismul, 307; Emil Manu, Constantin D. Ionescu, R, 1967, 4; Micu, „Gândirea”, 311-313, 971-972; Șerban Cioculescu, Cu Constantin D. Ionescu „prin Munții Mehedinților”, LCF, 1978, 8; Ornea, Tradiționalism, 442-443; Dorina Grăsoiu, Bătălia Arghezi, Cluj-Napoca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287579_a_288908]
-
Opere, VII, 52-54, 272-273, IX, 188-192; Victor Eftimiu, Fum de fantome, București, 1940, 195-198; Radu D. Rosetti, Spicuiri, București, 1958, 116-123; Eftimiu, Portrete, 9-10, 94, 410-420; K.H. Zambaccian, Pagini despre artă, îngr. și pref. Marin Mihalache, București, 1965, 284-295; Cioculescu, Itinerar, I, 179-181; Ion Cruceană, Momente și figuri argeșene, I, Pitești, 1980, 35-43; Ioan Stanomir, Alexandru Bogdan-Pitești - farsor și mecena, LCF, 1999, 32; Petre Oprea, Colecționarul mecena Al. Bogdan-Pitești, București, 1999; Faifer, Pluta, 42-48. F.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285789_a_287118]
-
Avizuha”, RL, 1972, 12; I. Negoițescu, Eusebiu Camilar, ARG, 1972, 5; D. Florea-Rariște, Amintiri de demult, CL, 1975, 10; Nedelcovici-Popescu-Protopopescu, Cartea, passim; Dorina Mercheș, Eusebiu Camilar. Bibliografie, Iași, 1976; Haralambie Țugui, Memoria timpului, Timișoara, 1977, 144-197; Crăciun, Confesiuni, 274-276; Cioculescu, Itinerar, IV, 408-414; Corbea, Mărturisiri, 52-55, 57, 63-67; Negoițescu, Ist.lit., I, 241-243; Dicț. scriit. rom., I, 426-429; Rachieru, Poeți Bucovina, 74-78; Dicț. analitic, I, 75-76; Popa, Ist. lit., I, 701-704, passim. C.T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
Artur Gorovei, Eugen Lovinescu, Iosif și Sofia Nădejde, Gr. I. Periețeanu, Ion Pillat, Mihail Sorbul, I. Sân-Giorgiu, I. E. Torouțiu, George Voevidca. De asemenea, scriitorii provinciei se regăsesc între deținătorii premiilor SSR: Mircea Streinul, 1935, premiul I de poezie pentru volumul Itinerar cu anexe în vis; Iulian Vesper, 1938, premiul I pentru cea mai bună carte a anului, Poeme de nord; Teofil Lianu, Curcubee peste țară; în 1938, premiul Regele Carol se acordă pentru Ludovic Dauș - romanul Jumătate de om; premiul I.
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Buciu, Ontoretorica lui I.L. Caragiale, Craiova, 1997; Bibliografia I. L. Caragiale în periodice (1852-1912), I-II, coordonator Marin Bucur, pref. Eugen Simion, București, 1997; Dan Alex. Condeescu, Planeta Moft, București, 1997; Ștefan Cazimir, Caragiale e cu noi!, București, 1997; Ieronim Tătaru, Itinerar caragialian, București, 1997; Simion, Fragmente, II, 19-22, 77-79, 80-83, III, 68-79; Dicț. analitic, I, 223-226, 260-262, 325-326, II, 276-277, 334-335, III, 90-93, 113-115, 201-202, 220-222, 248-250, IV, 31-32, 220-221; Iulian Boldea, Fața și reversul textului (I.L. Caragiale și Mateiu I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
să se răzbune crunt În urmă, arta brâncovenească nu trădează o clipă lunga suferință a mîndrului boier. Principele a acoperit vechile ctitorii Într-o hlamidă de frumusețe și a presărat propriile sale ctitorii pe drumul pe care-l făcea adesea, itinerar al culturii și al aspirației care biruie suspiciunea și stupiditatea. Epoca lui Constantin Brâncoveanu, judecată după operele lăsate, este singura epocă de destindere, În care un surîs vioi și optimist a luminat fața trudită a neamului nostru.”
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
Anghelescu, Preromant. rom., passim; Gáldi, Introducere, 132-143; Păcurariu, Clas. rom., 54-58; Cornea, Originile, 152-156, 343-364; Mihail Caratașu, Documentele Văcăreștilor, pref. Șerban Cioculescu, București, 1975; Dicț. lit. 1900, 891-893; Simion, Dimineața, 45-54; Scarlat, Ist. poeziei, I, 234-236; Anghelescu, Textul, 40-46; Cioculescu, Itinerar, V, 54-59; Manolescu, Istoria, I, 119-121; N. A. Ursu, Contribuții la istoria literaturii române, Iași, 1997, 389-394; Dicț. esențial, 871-873; Victor Petrescu, Iancu Văcărescu, București, 2002; Victor Petrescu, Poeții Văcărești, Târgoviște, 2002; Victor Petrescu, Văcăreștii - o dinastie poetică, Târgoviște, 2003. S. C
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
termen lung cu dobândă de 3-5% pe an. Totodată se acordă scutiri pentru activitatea turistică desfășurată. Conform “Ghidului german al ospitalității rurale”, oaspeților le sunt propuse peste 3000 de oferte. Astfel, în afară de serviciu de găzduire, turiștilor li se propun diferite itinerare: - vizite în ateliere ale artizanilor; - drumeții cicloturistice, călare, cu căruța; - sejururi pentru naturaliști, - pelerinaje. În Franța se consideră că într-o gospodărie rurală, turiștii pentru un sejur, aduc pentru fermele țărănești mai mult profit decât orice altă activitate ale gazdelor
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
Theodorescu, București, 1972; Vlad, Convergențe, 203-207; Rotaru, O ist., II, 16-32; Piru, Varia, I, 303-305; Cioculescu, Aspecte, 632-635; Ungheanu, Pădurea, 73-86; Carianopol, Scriitori, I, 62-75; Valeriu Râpeanu, Pe drumurile tradiției, București, 1973, 11-58; Petrescu, Scriitori, 36-56; Balotă, Umanități, 357-361; Cioculescu, Itinerar, I, 206-209, III, 135-144, IV, 193-212, V, 302-331, 529-541; Onisifor Ghibu, Amintiri despre oameni pe care i-am cunoscut, îngr. și pref. Crișan Mircioiu și Șerban Polverejan, Cluj-Napoca, 1974, 151-228; Popa, Spații, 34-47; Paleologu, Simțul practic, 34-36; Balotă, Ion, 39-85
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
Textul, pulverizat în secvențe aparent insolubile diegetic, sugerează traiectoria unor personaje marcate de izolare. Personajul se vede rupt de propriul sine, de propriul destin ratat, de lume - o lume captivă care îl împinge pe un drum anevoios, impunându-i un itinerar inițiatic abia deslușit. Sunt teme și motive ce vor reveni obsesiv. Povestirile din Noaptea... - pe care, în prefață, Miron Radu Paraschivescu le așază în descendența Anei Langfuss din Sări, Barbara! - sunt individualizate stilistic printr-o frazare scurtă, concentrată. Surprinderea intimității
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
protagonistului (în desenul căruia pot fi detectate varii ipostaze autobiografice ale autorului), captiv al propriului eu. Acesta este supus unui autointerogatoriu insistent și chinuitor. Simbolistica numelui nu se oprește la titlu: romanul este „traversat” de un râu, sugestie a sinuozității itinerarului eului. Așadar, nu întâmplător următorul volum al „variantelor la un autoportret” este intitulat Primele porți. Povestirile de aici lasă fante în spațiul închis din scrierile anterioare, făcând posibilă evadarea. Narațiunea este în aceeași măsură una a seriilor catastrofice, a actelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
de redacție la revista „Sfera politicii” (1994-1995), ulterior este director la ziarul prahovean „Ziua” (1995-1996) și redactor-șef la Editura Eleusis din Ploiești (1995-1998). Un timp figurează ca redactor-șef la „Contemporanul - Ideea europeană”, deținând aceeași funcție la revista ploieșteană „Itinerar” și în cadrul Editurii Edit-Art. În 2003 devine corespondentul pentru România al ziarului „Luxemburger Wort”, patronat de Fundația „Saint-Paul” din Luxemburg. A mai fost consilier local, șef de birou senatorial, consilier de imagine și relații cu mass-media la Filarmonica „Paul Constantinescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289665_a_290994]
-
receptării, dar tabloul sporește în complexitate din cauza abundenței faptelor istorico-literare și a implicațiilor moral-estetice ale operei tolstoiene. Și rolul contextului autohton va crește simțitor în expunere, de vreme ce asimilarea se săvârșește în strânsă legătură cu devenirea literaturii române. Mai interesante decât itinerarele răspândirii sunt incursiunile comparatiste, care conduc la concluzii relevante. Astfel, se observă că, în diferite epoci, contactul cu opera lui Lev Tolstoi a furnizat la noi argumente convingătoare în discuțiile literare, iar marii prozatori români au apreciat experiența novatoare a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288448_a_289777]
-
de la datele de intrare este prezentat în fig. 7.25. și are următoarele componente: a) Datele de intrare, constituite din totalitatea informațiilor cuprinse în specificații, desene de execuție și în tehnologia de prelucrare, prezentate sub formă de plan de operații, itinerar tehnologic sau orice document care indică modul de realizare a produsului; b) Algoritmul de executare a controlului succesiunea logică de prelucrare a datelor de intrare ce se concretizează prin răspunsul la unele cerințe (întrebări) care constituie în același timp și
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3154]
-
Încadrarea temei excursiei în problematica programei de biologie si geografie c. Împărțirea sarcinilor pe grupe de elevi 2) Desfășurarea excursiei a. Adunarea elevilor la ora și data anunțată b. Deplasarea la locul aplicației practice c. Desfășurarea propriuzisă a excursiei pe itinerarul fixat : orientarea geografică in teren și prezentarea itinerarului comunicarea problematicii excursiei, repartizarea fișelor de lucru sistematizarea și fixarea fenomenelor studiate ordonarea și conservarea materialului colectat d. Încheierea excursiei 3) Valorificarea ulterioară a excursiei Data efectuării excursiei a fost anunțată elevilor
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
si geografie c. Împărțirea sarcinilor pe grupe de elevi 2) Desfășurarea excursiei a. Adunarea elevilor la ora și data anunțată b. Deplasarea la locul aplicației practice c. Desfășurarea propriuzisă a excursiei pe itinerarul fixat : orientarea geografică in teren și prezentarea itinerarului comunicarea problematicii excursiei, repartizarea fișelor de lucru sistematizarea și fixarea fenomenelor studiate ordonarea și conservarea materialului colectat d. Încheierea excursiei 3) Valorificarea ulterioară a excursiei Data efectuării excursiei a fost anunțată elevilor cu o lună înainte. În această perioadă am
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
colectat d. Încheierea excursiei 3) Valorificarea ulterioară a excursiei Data efectuării excursiei a fost anunțată elevilor cu o lună înainte. În această perioadă am fixat colectivul de elevi din clasele a-VIII -a și a-IX-a . Am stabilit obiectivul excursiei, graficul, itinerarul și grupele de elevi. Am pregătit baza materială necesară efectuării aplicațiilor practice în funcție de obiectivele vizate și am întocmit proiectul didactic și fișele de lucru pentru fiecare grupă de elevi. S-au analizat cu elevii la orele de geografie-cu aplicație
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]