1,925 matches
-
1989) prezintă istoria și credința evreilor într-un mod esențializat, cu citate biblice pregnante, într-o traducere românească armonioasă. Claritatea tezelor se îmbină cu scrupulul istoric, fiecare capitol fiind însoțit de o serioasă bibliografie. După elaborarea acestor repere fundamentale pentru iudaism și după susținerea unui ciclu de conferințe la postul național de radio, Khol Israel, autorul a dat lucrarea sa fundamentală, Între legendă și realitate. Lumea hasidică (1995). Teză de doctorat în istorie, dar și evocare captivantă, cartea pornește de la legenda
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287774_a_289103]
-
peisaje românești în imagini expresive, plastice. Ca filolog, a alcătuit câteva dicționare utile și azi: ebraic-român (1958), român-ebraic (1961), român-ivrit, ivrit-român (1972). SCRIERI: Lexicon. Noțiuni, obiceiuri, sărbători evreiești, Tel Aviv, 1974; Șabat, cunună a creației, Tel Aviv, 1979; Reflecții despre iudaism, Tel Aviv, 1989; Între legendă și realitate. Lumea hasidică, Tel Aviv, 1995. Repere bibliografice: Elena-Esther Tacciu, „Lumea hasidică”, „Ultima oră” (Tel Aviv), 1995, 7 iulie; Solo Har, Generația confruntărilor, București, 1997, 325-337;Valeriu Stancu, Metafore românești în Israel, București, 1998
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287774_a_289103]
-
10.30), mergând pan] acolo încât se insistă că și c]s]toriile deja consumate s] fie desf]cute (I Ezdra 10.18-19). Cei doi conduc]tori erau convinși c] mariajele între evrei și neevrei nu numai c] întinau puritatea iudaismului (Neemia 13.23-26), dar inc]lcau și legile Scripturii (Neemia 13.1-3), provocând furia divin] (Ezdra 10.14). Nu toat] lumea era de acord cu aceast] diviziune. Autorul C]rții Rut, compus] spre sfârșitul secolului al IV-lea î.Hr., menționeaz
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
chiar și fâț] de asirieni (Iona 4.11). Pe m]sur] ce luptă asupra eticii diviziunii c]p]ta amploare, un alt element a influențat gândirea evreiasc]. Cu origini în religia persan] a profetului Zoroastru, acest element a introdus în iudaism noțiunea arian] de „dualism cosmic”. Teologia lui Zoroastru afirmă c] Ahura Mazda, atotștiutorul creator și ocrotitor al lumii binelui, adev]rului, purit]ții și luminii a fost contrapus lui Angra Mainyu, întruparea r]ului, a minciunii și a întunericului. Fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în viața de dup] moarte, în împ]r]ția celor drepți poate lua ființ] societatea etic] în adev]râtul sens al cuvântului. Pentru a face parte din acea societate idealizat], individul trebuie s] prețuiasc] drumul drept în aceast] viat]. Dac] iudaismul susținea o conduit] etic] în aceast] viat] între respectarea regulilor înțelegerii solemne și obținerea binecuvânt]rii divine a individului și a națiunii, accentul cade acum pe r]splata personal] și pedeaps]. Unele secte evreiești, inclusiv fariseii și c]lug]rii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Prima prezint] probleme legate de noțiunea de etic] evreiasc], iar a doua include acea parte a literaturii care se ocup] cu aceasta. Ce este etică evreiasc]? R]spunsul la aceast] întrebare este condiționat de r]spunsul la întrebarea „Ce este iudaismul?”. Aceasta nu este o sarcin] ușoar] și dup] cum spune un vechi proverb: „Doi evrei, trei p]reri”. Predispoziția binecunoscut] a evreilor de a discuta în contradictoriu pe teme teologice, f]r] c] aceasta s] atrag] dup] sine excluderea din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aspectele etice) o important] major], unic] printre credințele occidentale monoteiste. De exemplu, în Talmud, Dumnezeu spune: „M-au uitat, dar au p]strat Tora!”. (T.J. Hagigah, I. 7). Accentul pus pe comportament, măi degrab] decât pe teorie, face dificil] definirea iudaismului că sistem de credințe. De exemplu, în contextul contemporan, iudaismul se poate defini atât în termeni laici, cât și religioși. Definiția laic] poate fi, la rândul ei, naționalist] sau cultural]. Definiția în termeni laici, cu caracter naționalist, poate fi de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
De exemplu, în Talmud, Dumnezeu spune: „M-au uitat, dar au p]strat Tora!”. (T.J. Hagigah, I. 7). Accentul pus pe comportament, măi degrab] decât pe teorie, face dificil] definirea iudaismului că sistem de credințe. De exemplu, în contextul contemporan, iudaismul se poate defini atât în termeni laici, cât și religioși. Definiția laic] poate fi, la rândul ei, naționalist] sau cultural]. Definiția în termeni laici, cu caracter naționalist, poate fi de tip sionist (îndemnând la str]mutarea evreilor în patria lor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cât și religioși. Definiția laic] poate fi, la rândul ei, naționalist] sau cultural]. Definiția în termeni laici, cu caracter naționalist, poate fi de tip sionist (îndemnând la str]mutarea evreilor în patria lor str]veche) sau nesionist. Definiția sionista a iudaismului prezint] o multitudine de variante. Definirea iudaismului în termeni religioși constituie o sarcin] la fel de dificil]. Exist] patru mișc]ri majore (ortodoxismul, conservatorismul, reconstructivismul și reforma), care, fiecare în parte, se consider] a fi interpretarea normativ] a iudaismului. Multe dintre abord
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la rândul ei, naționalist] sau cultural]. Definiția în termeni laici, cu caracter naționalist, poate fi de tip sionist (îndemnând la str]mutarea evreilor în patria lor str]veche) sau nesionist. Definiția sionista a iudaismului prezint] o multitudine de variante. Definirea iudaismului în termeni religioși constituie o sarcin] la fel de dificil]. Exist] patru mișc]ri majore (ortodoxismul, conservatorismul, reconstructivismul și reforma), care, fiecare în parte, se consider] a fi interpretarea normativ] a iudaismului. Multe dintre abord]rile prezentate se pot combina (de exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Definiția sionista a iudaismului prezint] o multitudine de variante. Definirea iudaismului în termeni religioși constituie o sarcin] la fel de dificil]. Exist] patru mișc]ri majore (ortodoxismul, conservatorismul, reconstructivismul și reforma), care, fiecare în parte, se consider] a fi interpretarea normativ] a iudaismului. Multe dintre abord]rile prezentate se pot combina (de exemplu, sub forma sionismului religios). Astfel, este evident c] nu se poate ajunge la o singur] definiție a eticii evreiești pentru simplul motiv c] exist] atât de multe tipuri de iudaism
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
iudaismului. Multe dintre abord]rile prezentate se pot combina (de exemplu, sub forma sionismului religios). Astfel, este evident c] nu se poate ajunge la o singur] definiție a eticii evreiești pentru simplul motiv c] exist] atât de multe tipuri de iudaism. Întrucât spațiul nu ne permite rezolvarea acestei probleme, în cele ce urmeaz] o vom ignoră pur și simplu. Chiar dac] vom presupune c] înțelegem semnificația celui de-al doilea termen al sintagmei „etic] evreiasc]”, măi r]mân o serie de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
etic] distinct] de halaha în tradiția evreiasc]” (vezi capitolul cu același nume, scris de Aharon Lichtenstein, Kellner, 1978). Cu alte cuvinte, exist] oare norme etice semnificative care s] nu fi fost incluse în halaha? Aceasta este o problem] spinoas]. Dac] iudaismul recunoaște existența a dou] domenii autentice independente, halaha și etică evreiasc], in ce fel interacționeaz] acestea? Poate fi halaha corectat] de elemente care țin de etică evreiasc]? Aceast] ipotez] este de neconceput pentru acei evrei care consider] c] halaha este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] deduc] sau nu din Biblie aceast] împ]rțire pe categorii: între obligații, între indivizi și obligații, între indivizi și Dumnezeu. Mare parte din „legislația” biblic] are la bâz] aceste porunci, din care transpare o idee esențial] ce reprezint] contribuția iudaismului la tradiția religiilor occidentale: venerarea lui Dumnezeu se manifest] printr-o atitudine decent], uman] și moral] fâț] de aproapele. (Dup] cum spuneau rabinii, la modul ideal, venerarea lui Dumnezeu se realizeaz] pe trei c]i: studiul Torei, sacrificiu și rug
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sacrificiile etc.) și teologice (a nu lua numele Domnului Dumnezeu în deșert). Această înseamn] c] sfințenia se dobândește prin respectarea poruncilor lui Dumnezeu sau, dup] cum se spune în Deuteronom, dac] umbl]m în c]ile Sale. Dat fiind c] iudaismul acord] prioritate aspectelor de ordin practic, si nu metafizic, în momentul în care se introduce o doctrin] care necesit] o interpretare metafizic], se insist] imediat pe abordarea acesteia din punct de vedere practic. Astfel, imitarea lui Dumnezeu nu este un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
filosofilor evrei se opreau, în principal, asupra naturii lui Dumnezeu: importantă pe care omul o acord] eticii comportamentale (vită activă care se încheie, spre deosebire de vită contemplativa) depinde de evaluarea pe care o face asupra naturii umane. În contextul în care iudaismul învăț] c] omul este creat dup] chipul lui Dumnezeu și atinge un nivel de perfecțiune prin imitarea lui Dumnezeu, evaluarea naturii umane depinde într-o mare m]sur] de evaluarea naturii divine. Dac] Dumnezeu este perceput ca fiind activ, omul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
perioada medieval], Moise Maimonide (1138-1204). Într-o oper] relativ cunoscut], Legile tr]s]turilor de caracter, Maimonide prezint] o versiune puțin modificat] a doctrinei lui Aristotel privind „aurita cale de mijloc”, v]zut] că o înv]ț]tur] etic] a iudaismului. În C]l]uză r]ț]ciților, lucrare filosofic] a lui Maimonide, acesta prezint] o interpretare pur intelectual] a iudaismului, considerând c] perfecțiunea etic] (și în același timp halahic]) este un nivel propedeutic inerent atingerii perfecțiunii intelectuale. Totuși, pan] la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
puțin modificat] a doctrinei lui Aristotel privind „aurita cale de mijloc”, v]zut] că o înv]ț]tur] etic] a iudaismului. În C]l]uză r]ț]ciților, lucrare filosofic] a lui Maimonide, acesta prezint] o interpretare pur intelectual] a iudaismului, considerând c] perfecțiunea etic] (și în același timp halahic]) este un nivel propedeutic inerent atingerii perfecțiunii intelectuale. Totuși, pan] la sfarsitul lucr]rii, orientarea moral], practic] a iudaismului, iese înving]toare, iar Maimonide își informeaz] cititorul c] atingerea perfecțiunii se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lucrare filosofic] a lui Maimonide, acesta prezint] o interpretare pur intelectual] a iudaismului, considerând c] perfecțiunea etic] (și în același timp halahic]) este un nivel propedeutic inerent atingerii perfecțiunii intelectuale. Totuși, pan] la sfarsitul lucr]rii, orientarea moral], practic] a iudaismului, iese înving]toare, iar Maimonide își informeaz] cititorul c] atingerea perfecțiunii se face prin imitarea milostivirii și drept]ții divine, dup] atingerea, în prealabil, a celui mai înalt nivel posibil de perfecțiune. Astfel, filosoful Maimonide ne îndeamn] la a-L
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de laud]. Aceast] concepție, cât și aceea potrivit c]reia omul pios (hasid) se deosebește prin îndeplinirea „legii Raiului”, care este mai strict] și mai exigent] decât „legea Torei”, pe care o îndeplinesc toți ceilalți, nu reprezint] o noutate pentru iudaism, ins] a c]p]țâț, în mod sigur, noi interpret]ri realizate de Hasidei Ashkenaz. Acest îndemn la un comportament etic peste limita obligației a influențat în mare m]sur] evoluția ulterioar] a evreimii europene. Unul dintre cele mai impresionante
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
țâț, în mod sigur, noi interpret]ri realizate de Hasidei Ashkenaz. Acest îndemn la un comportament etic peste limita obligației a influențat în mare m]sur] evoluția ulterioar] a evreimii europene. Unul dintre cele mai impresionante curente intelectuale din istoria iudaismului medieval ține de apariția și de r]spândirea mișc]rii mistice Cabala (vezi Scholem, 1946 și Idel, 1988). O idee cabalist] care a influențat semnificativ etică evreiasc] a fost aceea conform c]reia actele religioase pot avea un impact puternic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
societ]țile în care tr]iau abia în 1789, în Europa, și mult mai târziu în lumea islamic]. Cand acest lucru se întâmplă, atitudinea evreilor era foarte entuziast]. Aceast] deschidere și implicare în cultura larg] reprezint] un element distinctiv, caracteristic iudaismului modern. Un al doilea element distinctiv al iudaismului modern const] în fragmentarea acestuia în diferite mișc]ri, curente și chiar denominațiuni. Astfel, iudaismul din ziua de ast]zi se distinge de cel medieval prin deschiderea fâț] de întreaga problematic] modern
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
1789, în Europa, și mult mai târziu în lumea islamic]. Cand acest lucru se întâmplă, atitudinea evreilor era foarte entuziast]. Aceast] deschidere și implicare în cultura larg] reprezint] un element distinctiv, caracteristic iudaismului modern. Un al doilea element distinctiv al iudaismului modern const] în fragmentarea acestuia în diferite mișc]ri, curente și chiar denominațiuni. Astfel, iudaismul din ziua de ast]zi se distinge de cel medieval prin deschiderea fâț] de întreaga problematic] modern] și prin l]rgirea spectrului de voci (nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atitudinea evreilor era foarte entuziast]. Aceast] deschidere și implicare în cultura larg] reprezint] un element distinctiv, caracteristic iudaismului modern. Un al doilea element distinctiv al iudaismului modern const] în fragmentarea acestuia în diferite mișc]ri, curente și chiar denominațiuni. Astfel, iudaismul din ziua de ast]zi se distinge de cel medieval prin deschiderea fâț] de întreaga problematic] modern] și prin l]rgirea spectrului de voci (nu mai este una singur], nici mai multe asem]n]toare, pentru cei care consider] c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din ziua de ast]zi se distinge de cel medieval prin deschiderea fâț] de întreaga problematic] modern] și prin l]rgirea spectrului de voci (nu mai este una singur], nici mai multe asem]n]toare, pentru cei care consider] c] iudaismul s-a caracterizat întotdeauna prin pluralitate) care dau r]spuns diverselor probleme. În ceea ce privește etică, aceast] situație este cât se poate de clar]. Unii gânditori evrei susțin c] etică evreiasc] este autonom], în sensul kantian al cuvântului, alții spun c] ea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]