2,185 matches
-
cei mai importanți izotopi ai ytriului sunt Y și Y, cu un timp de înjumătățire de 58,51 zile, respectiv 64 de ore. Deși Y are cel mai scurt timp de înjumătățire, el există în echilibru secular cu longevivul său izotopul părinte, stronțiu-90 (Sr), care are un timp de înjumătățire de 29 ani. Toate elementele din grupa 3 au un număr atomic impar, de aceea au puțini izotopi stabili. Scandiul are un izotop stabil, iar ytriul însuși are tot un izotop
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
mai scurt timp de înjumătățire, el există în echilibru secular cu longevivul său izotopul părinte, stronțiu-90 (Sr), care are un timp de înjumătățire de 29 ani. Toate elementele din grupa 3 au un număr atomic impar, de aceea au puțini izotopi stabili. Scandiul are un izotop stabil, iar ytriul însuși are tot un izotop stabil, Y, care e și singurul său izotop cu ocurență naturală. Totuși, pământurile rare lantanide conțin elemente cu numere atomice pare și mulți izotopi stabili. Se spune
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
el există în echilibru secular cu longevivul său izotopul părinte, stronțiu-90 (Sr), care are un timp de înjumătățire de 29 ani. Toate elementele din grupa 3 au un număr atomic impar, de aceea au puțini izotopi stabili. Scandiul are un izotop stabil, iar ytriul însuși are tot un izotop stabil, Y, care e și singurul său izotop cu ocurență naturală. Totuși, pământurile rare lantanide conțin elemente cu numere atomice pare și mulți izotopi stabili. Se spune că ytriul-89 e mai abundent
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
izotopul părinte, stronțiu-90 (Sr), care are un timp de înjumătățire de 29 ani. Toate elementele din grupa 3 au un număr atomic impar, de aceea au puțini izotopi stabili. Scandiul are un izotop stabil, iar ytriul însuși are tot un izotop stabil, Y, care e și singurul său izotop cu ocurență naturală. Totuși, pământurile rare lantanide conțin elemente cu numere atomice pare și mulți izotopi stabili. Se spune că ytriul-89 e mai abundent decât se crede că ar fi, din cauza procesului
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
de înjumătățire de 29 ani. Toate elementele din grupa 3 au un număr atomic impar, de aceea au puțini izotopi stabili. Scandiul are un izotop stabil, iar ytriul însuși are tot un izotop stabil, Y, care e și singurul său izotop cu ocurență naturală. Totuși, pământurile rare lantanide conțin elemente cu numere atomice pare și mulți izotopi stabili. Se spune că ytriul-89 e mai abundent decât se crede că ar fi, din cauza procesului-s, care oferă destul timp izotopilor creați prin
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
aceea au puțini izotopi stabili. Scandiul are un izotop stabil, iar ytriul însuși are tot un izotop stabil, Y, care e și singurul său izotop cu ocurență naturală. Totuși, pământurile rare lantanide conțin elemente cu numere atomice pare și mulți izotopi stabili. Se spune că ytriul-89 e mai abundent decât se crede că ar fi, din cauza procesului-s, care oferă destul timp izotopilor creați prin alte procese să se dezintegreze prin emisie de electroni (neutron → proton). Un proces lent ca acesta
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
singurul său izotop cu ocurență naturală. Totuși, pământurile rare lantanide conțin elemente cu numere atomice pare și mulți izotopi stabili. Se spune că ytriul-89 e mai abundent decât se crede că ar fi, din cauza procesului-s, care oferă destul timp izotopilor creați prin alte procese să se dezintegreze prin emisie de electroni (neutron → proton). Un proces lent ca acesta tinde să favorizeze izotopii cu numărul atomic de masă (A = protoni + neutroni) în jur de 90, 138 și 208, care au un
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
că ytriul-89 e mai abundent decât se crede că ar fi, din cauza procesului-s, care oferă destul timp izotopilor creați prin alte procese să se dezintegreze prin emisie de electroni (neutron → proton). Un proces lent ca acesta tinde să favorizeze izotopii cu numărul atomic de masă (A = protoni + neutroni) în jur de 90, 138 și 208, care au un nucleu atomic neobișnuit de stabil cu 50, 82 și 126 neutroni, respectiv. Y are un număr de masă apropiat de 90, având
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
de 90, 138 și 208, care au un nucleu atomic neobișnuit de stabil cu 50, 82 și 126 neutroni, respectiv. Y are un număr de masă apropiat de 90, având 50 de neutroni în nucleu său. Cel puțin 32 de izotopi sintetici ai ytriului au fost observați, numărul lor de masă variind între 76 și 108. Cel mai puțin stabil dintre aceștia e Y, cu un timp de înjumătățire de >150 ns (Y are un timp de înjumătățire de >200 s
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
Cel mai puțin stabil dintre aceștia e Y, cu un timp de înjumătățire de >150 ns (Y are un timp de înjumătățire de >200 s), cel mai stabil fiind Y, cu un timp de înjumătățire de 106,626 zile. În afară de izotopii Y, Y, și Y, care au timpii de înjumătățire egali cu 58,51 zile, 79,8 ore și 64 ore, respectiv, restul izotopilor au timp de înjumătățiri de mai puțin de o zi, majoritatea chiar mai mici decât o oră
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
200 s), cel mai stabil fiind Y, cu un timp de înjumătățire de 106,626 zile. În afară de izotopii Y, Y, și Y, care au timpii de înjumătățire egali cu 58,51 zile, 79,8 ore și 64 ore, respectiv, restul izotopilor au timp de înjumătățiri de mai puțin de o zi, majoritatea chiar mai mici decât o oră. Izotopii ytriului cu numere de masă egale sau mai mici de 88 se dezintegrează în special prin emisia de pozitroni (proton → neutron) pentru
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
Y, Y, și Y, care au timpii de înjumătățire egali cu 58,51 zile, 79,8 ore și 64 ore, respectiv, restul izotopilor au timp de înjumătățiri de mai puțin de o zi, majoritatea chiar mai mici decât o oră. Izotopii ytriului cu numere de masă egale sau mai mici de 88 se dezintegrează în special prin emisia de pozitroni (proton → neutron) pentru a forma izotopi de stronțiu (Z = 38). Izotopii ytriului cu numere de masă egale sau mai mari de
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
de înjumătățiri de mai puțin de o zi, majoritatea chiar mai mici decât o oră. Izotopii ytriului cu numere de masă egale sau mai mici de 88 se dezintegrează în special prin emisia de pozitroni (proton → neutron) pentru a forma izotopi de stronțiu (Z = 38). Izotopii ytriului cu numere de masă egale sau mai mari de 90 se dezintegrează cu predilecție prin emisia de electroni (neutron → proton) pentru a forma izotopi de zirconiu (Z = 40). Izotopii cu numere de masă egale
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
de o zi, majoritatea chiar mai mici decât o oră. Izotopii ytriului cu numere de masă egale sau mai mici de 88 se dezintegrează în special prin emisia de pozitroni (proton → neutron) pentru a forma izotopi de stronțiu (Z = 38). Izotopii ytriului cu numere de masă egale sau mai mari de 90 se dezintegrează cu predilecție prin emisia de electroni (neutron → proton) pentru a forma izotopi de zirconiu (Z = 40). Izotopii cu numere de masă egale sau mai mari de 97
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
special prin emisia de pozitroni (proton → neutron) pentru a forma izotopi de stronțiu (Z = 38). Izotopii ytriului cu numere de masă egale sau mai mari de 90 se dezintegrează cu predilecție prin emisia de electroni (neutron → proton) pentru a forma izotopi de zirconiu (Z = 40). Izotopii cu numere de masă egale sau mai mari de 97 se dezintegrează și prin emisia de neutroni întârziată β. Ytriul are cel puțin 20 de izomeri metastabili sau excitați, numărul lor de masă variind de la
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
proton → neutron) pentru a forma izotopi de stronțiu (Z = 38). Izotopii ytriului cu numere de masă egale sau mai mari de 90 se dezintegrează cu predilecție prin emisia de electroni (neutron → proton) pentru a forma izotopi de zirconiu (Z = 40). Izotopii cu numere de masă egale sau mai mari de 97 se dezintegrează și prin emisia de neutroni întârziată β. Ytriul are cel puțin 20 de izomeri metastabili sau excitați, numărul lor de masă variind de la 78 la 102. Mai multe
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
Oxidul de ytriu e de asemenea folosit în ceramică și sticlă, deoarece are un punct de topire ridicat, și dă acestor materiale o rezistență la șoc crescută și dilatare termică scăzută. De aceea, e folosit în obiectivele aparatelor de fotografiat. Izotopul radioactiv ytriu-90 e folosit în medicamente ca octreotidul de ytriu Y 90-DOTA-tv3 și tiuxetanul ibritumobab de ytriu Y 90 pentru tratamentul diverselor cancere, incluzând limfomul, leucemia și cancerul ovarian, colorectal, pancreatic și osos. Acesta funcționează prin aderarea la anticorpii monoclonali
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
muncă: 0,5 Energia alfa potențiala (a descendenților radonului și toronului) reprezintă energia alfa totală emisă prin dezintegrarea descendenților radonului și toronului din lanțul de dezintegrare respectiv, până la, dar fără să includă ^(210)Pb pentru descendenții ^(222)Rn și până la izotopul stabil Pb pentru descendenții ^(220)Rn. Unitatea de măsura pentru energie în SI este Joule, cu simbolul J. Pentru expunere la o concentrație dată și un timp dat unitatea este Jhm^(-3). Mai sunt utilizate următoarele unități tolerate: Nivel de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149242_a_150571]
-
în același timp. Explozia determina compresarea masei de plutoniu și crearea reacției în lanț. Armele nucleare mai moderne sunt bombele cu hidrogen. Aceste arme presupun izbucnirea unei implozii atomice pentru a crea căldură și presiunea necesare pentru că nucleele a doi izotopi de hidrogen să fuzioneze. Pentru că o asemenea reacție de fuziune să se petreacă, trebuie generate temperaturi egale sau chiar mai mari decât cele existente în interiorul Soarelui. Un război nuclear ar fi urmat de pacea totală a unei ”ierni nucleare.” Puterea
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Doina-Mirela IORDAN, Gigliola LASCU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93157]
-
decât de Ființa însăși, dincolo de universul terestru, parcurs pe care C. Noica îl descrie ca trecere din lumea firii în cea a ființei, de la devenirea întru devenire la devenirea întru ființă. Aici găsește "arhetipul ființei" în trei forme de întruchipare ("izotopii" Ființei) și devine "fiu al Ființei"806. "Căderea" în Valea Plângerii nu e nici ea rezultatul unei libertăți de alegere - pe care a avut-o și Adam, nimerit și el, într-o Vale a Plângerii - ci asumarea unei vini tragice
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
radioactivă, utilizând 99 Tc. Coloidul radioactiv este injectat peritumoral, cu 2 ore înainte de intervenția chirurgicală. Cu ajutorul unui dispozitiv special (gamma cameră) este identificat gabglionul santinelă, acesta având radioactivitatea de cel puțin 3 ori mai intensă decât țesuturile adiacente. Metoda cu izotopi radiomarcați are fiabilitate foarte mare, dar necesită investiții importante și echipă antrenată în lucrul cu astfel de aparatură. Rezultate Examinarea clinică a ariilor ganglionare axilare, sub și supraclaviculare a furnizat numeroase date care au permis încadrarea stadială a cazurilor și
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
radioactivă utilizând 99 Tc. Coloidul radioactiv este injectat peritumoral, cu 2 ore înainte de intervenția chirurgicală. Cu ajutorul unui dispozitiv special (gamma cameră) este identificat ganglionul santinelă, acesta având radioactivitatea de cel puțin 3 ori mai intensă decât țesuturile adiacente. Metoda cu izotopi radiomarcați are fiabilitate foarte mare, dar necesită investiții importante și echipă antrenată în lucrul cu astfel de aparatură. Rezultate Examinarea clinică a ariilor ganglionare axilare, sub și supraclaviculare a furnizat numeroase date care au permis încadrarea stadială a cazurilor și
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
Începând din 1995 au început să apară confirmări tot mai limpezi ale faptului că apa sistemului nostru solar este și de origine interstelară. Argumentele aparțin Centrului de cercetări petrologice și geochimice din Nancy și se bazează pe compararea procentului de izotopi ai hidrogenului ) în apa terestră și în cea de origine cometară. Deuteriul format la începutul expansiunii Universului și s-a consumat în timp în stele, în urma reacțiilor termonucleare, transformându-se la stingerea acestora, în hidrogen se micșorează. Conținutul izotopic, reprezentat
Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
peste tot la fel. Compozița ei depinde de poluarea atmosferei, de vânturile întâlnite, de apropierea de mare, de relief și de vegetație. În plus, pentru apă se pot scrie mai multe formule izotopice, dat fiind faptul că hidrogenul are doi izotopi stabili: H11 și H 2 1 (deuteriu), iar oxigenul, trei: în natură, apa apare mai ales sub formă de apă obișnuită (1H216O). Apa grea (2H2O sau D2O) se găsește în concentrație mai mare în adâncul oceanelor și în apa provenită
Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
2; - apă de Javel - soluție apoasă de KClO3; - ape amoniacale - fracțiunea lichidă bogată în amoniac și săruri de amoniu rezultată la distilarea uscată a cărbunilor de pământ; - apă grea (deuterată) - are aceeași formulă cu apa, doar că în locul hodrogenului apare izotopul său, deuteriu: D2O; - apă supergrea (tritiată) - T2O (hidrogenul din apă este înlocuit de tritiu); - apă de cristalizare - apă pe care unele substanțe anhidre pot să o fixeze prin procese de hidratare, intrând în compoziția cristalelor - apă de constituție - apă care
Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]