3,194 matches
-
transformat într-o „efigie” pilduitoare ce trebuie impusă viitorimii. Oamenii, regnul vegetal și cel mineral, slujitorii lui Dumnezeu, țara sunt îndemnați să deplângă dispariția acestui mare bărbat: „Zic, dară, și voi pietrilor și liamnelor, să plângeți, / Și tuturor săracilor, de jale să vă stingeți! / Și toată ticăloasa Țară aciasta Rumânească, / Cu toate mănăstirile împreună, să jelească / Pre Constantin postialnicul, pre Cantacozinescul, / Pre marele acela omu, și prea înțeleptul!” . În legătură cu personalitatea lui G. și cu scrierea sa cea mai cunoscută, Începătura istoriii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
nostru Ioan Arhiepiscopul Țarigradului a lui Zlatoust, București, 1691 (în colaborare cu Șerban Greceanu); ed. 2, București, 1746, reed. fragm. în Crestomatia seau Analecte literarie, îngr. Timotei Cipariu, Blaj, 1858, 195-203, în CHRM, I, 290-294; [Mineie], Buzău, 1698-1699; Poveste de jale și pre scurt asupra nedreptei morți a preacinstitului Constantin Cantacuzino, marelui postelnic al Țării Rumânești, în Emil Vârtosu, O povestire inedită în versuri despre sfârșitul postelnicului Constantin Cantacuzino, București, 1940, reed. în CPV, 37-48. Repere bibliografice: N. Iorga, Cronicele muntene
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
3; Virgil Cândea, O epigramă grecească tradusă de N. Milescu, LR, 1963, 3; Virgil Cândea, Nicolae Milescu și începuturile traducerilor umaniste în limba română, LL, 1963; Lăudat, Ist. lit, II, 44-57; Ist. lit., I, 418-423, 524-530; Dan Simonescu, Poveste de jale asupra uciderii postelnicului Constantin Cantacuzino (20 decembrie 1663), CPV, 35-37; Ivașcu, Ist. lit., I, 221-222, 224, 233-235; Aurora Ilieș, Studiu introductiv la Radu logofătul Greceanu, Istoria domniei lui Constantin Basarab Brâncoveanu voievod (1688-1714), București, 1970; Paul Cernovodeanu, Radu logofătul Greceanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
și incidențe de sursa vorbitoare, cu și fără participarea vederii la hipoacuzici. Se face comparația între fiecare sunet și sunetele înrudite: s-z, ș -j; - Se exersează diferențierea în cuvinte asemănătoare, explicându-se semnificația acestora: sar - zar, sare - zare, sale - jale, sal - șale, zale - jale etc; - Exerciții de analiză fonetică a cuvintelor care conțin sunetul deformat prin silabirea și pronunția literă cu literă, apoi sinteza lui. La sunete deformate se prezintă inițial forma corectă repetând fonemul și supunând subiectul la repetiție
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
vorbitoare, cu și fără participarea vederii la hipoacuzici. Se face comparația între fiecare sunet și sunetele înrudite: s-z, ș -j; - Se exersează diferențierea în cuvinte asemănătoare, explicându-se semnificația acestora: sar - zar, sare - zare, sale - jale, sal - șale, zale - jale etc; - Exerciții de analiză fonetică a cuvintelor care conțin sunetul deformat prin silabirea și pronunția literă cu literă, apoi sinteza lui. La sunete deformate se prezintă inițial forma corectă repetând fonemul și supunând subiectul la repetiție concomitentă și individuală, apoi
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
aer. Pronunția lui j este dificilă dar nu imposibilă în cazul unei deprinderi bune de pronunție a sunetelor complementare. Obținerea unei variante interfonemice pentru început este mulțumitoare. Se exersează consoana în silabe deschise și în cuvinte scurte: joc, jeg, jar, jale. Se rostesc propoziții simple sau sintagme cu semnificație cunoscută, care conțin în cele două cuvinte sunetele complementare: Joc șah, Zac jos, timp în care logopatul face analiza tactilă și vizuală a pronunției și apoi încearcă prin imitație să repete pronunția
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
de oameni de rînd, pe canalul Fontanka. În afara inconvenientului de a asista, prin ferestrele ce dădeau spre o piață neregulată, în fiecare miercuri cînd se iveau zorii, la plecarea convoiului de deportați în Siberia, înaintînd pe notele unui cîntec de jale lugubru, Legația se prelungea în spatele mai multor curți unde lucrau mici meseriași și artizani, așa încît, atunci cînd mă întorceam uneori în nopțile albe și eram întîmpinat de "dvornicul" de serviciu (paznic ce nu avea nimic de-a face cu
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
comuniste, împărțea cadouri: tabachere, fume-țigarete, casete de la cei mai buni giuvaergii din Petersburg, pe care încă se mai vedea urma coroanei țarilor. Și, ca și cum prezența acestor oaspeți ruși ar fi avut un efect contagios, călătorii care parcurgeau peninsula asistau cu jale la dezordini și atentate incredibile. Pe linia de la Pisa la Lucca mi-a fost dat să văd oprindu-se trenul local la ieșirea dintr-o stație și plecînd numai după ce controlorii au dat jos niște ofițeri care tocmai se urcaseră
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
povestiri în care se comentează texte evanghelice; vatră; comoară:grămadă de bani sau de obiecte de preț (păstrate sub lacăt, ascunse în pământ etc.); avuție, avere, avut; doină: poezie lirică specifică folclorului românesc, care exprimă un sentiment de dor, de jale, de revoltă, de dragoste etc., fiind însoțită, de obicei, de o melodie adecvată; specie muzicală a creației folclorice românești, având caracteristicile de mai sus; grai: glas, voce; limbă, fel de a vorbi; hram: sărbătoare religioasă în cinstea sfântului ocrotitor al
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
frunțile-și scoboară Că Duhul Sfânt prin aer zboară. E liniște. Și din altar Cântarea-n stihuri repetate Departe până-n văi străbate - Și clopotele cântă rar: Ah, Doamne! Să le-auzi din vale Cum râd a drag și plâng a jale! Biserica, pe deal mai sus, E plină astăzi d lumină, Că-ntreaga lume este plină Deacelași gând, din cer adus: În fapta noastră ni e soartea Și viața este tot, nu moartea. Pe deal se suiencetișor Neveste tinere și fete
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
sl. leniv, lin, din lat. *lenus (=lenis), despre leneș se spune că este lene + suf. -eș, calc după fr. paresseux, germ. Faultier etc. Cuvântul este analizabil: a-lea-n și se explică prin viața limbii române: a-gale (cf. galeș, jale), a lene (cf. lene, lent, leneș), a-tât (cf. tot); le-păda, lă-sa, la-ș, la-ț, le-ne, li-n, le-nt (cf. alb. lë „a lăsa, a ceda”, lënë „delăsat, uitat”; sl. laska „mângâiere”, visl. elska, „a iubi”, lat. laxo „a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Isca, 57 islam, 74 Italia, 48 iță, 95 a se iți, 95 a iubi, 102 iute, 95 iuțeală, 95 înalt, 56 a încăpea, 95 a începe, 95 a îngrădi, 43 a îngurzi, 134 între, 46 întru, 43 a învăța, 135 jale, 45 jilav, 129 Jiu, 129 jivină, 129 jos, 145 jupân, 66 a jupi, 135 a jupui, 135 jur, 145 la, 44 labă, 48 lacăt, 131 lamură, 48 laș, 45 latin, 46 Latium, 46 laț, 45 laudă, 46 lauruscă, 129 a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
coordonate geografice ale itinerariului inițiatic: prin tărâmul morților și prin focul formator, în erupția fertilității dintâi. Trei drumuri au de ales băieții ale căror surori au fost furate de zmei: „unul mergea pă drumu cu doru, unu pă drumu cu jalea și unu pă drumu « cin' să duce nu măi vine»” (Cei trei frați)398. Mezinul pleacă pe cărarea care scoate din lume și ajunge într-o câmpie mare în care se află trei case, cele ale zmeilor care au comis
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
timp: „(Numele), fata frumoasă/ Șede la gherghef și coase./ Nu știu, coase ori descoase,/ Lăcrămioare știu că varsă,/ Lacrimi pe gherghef îi cad/ Și începe-un cântecel./ Împărăteasa auzea/ Și din gură-așa-i zicea:/ - Ce cânți fat’ așa cu jale?/ Nu cânți cântec țărănesc/ Cânți cântec împărătesc” (Basarabia). Jalea specifică etapei inițiatice implică sentimentul de ruptură și este replica plânsului lumii, în timp ce cântecul împărătesc constituie marca fecioarei inițiate. Condiție maritală reală în mentalitatea tradițională, vocea melodică depășește aici armoniile permise
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Nu știu, coase ori descoase,/ Lăcrămioare știu că varsă,/ Lacrimi pe gherghef îi cad/ Și începe-un cântecel./ Împărăteasa auzea/ Și din gură-așa-i zicea:/ - Ce cânți fat’ așa cu jale?/ Nu cânți cântec țărănesc/ Cânți cântec împărătesc” (Basarabia). Jalea specifică etapei inițiatice implică sentimentul de ruptură și este replica plânsului lumii, în timp ce cântecul împărătesc constituie marca fecioarei inițiate. Condiție maritală reală în mentalitatea tradițională, vocea melodică depășește aici armoniile permise contingentului și atinge muzicalitatea supremă: „Nu e cântec mojicesc
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în basme, unde fecioarele „sălbăticite” în sacru sunt găsite și reintroduse în social de prinț. Virtuozitatea excepțională a cântecului intonat plângând este un semn al inițierii încheiate și un semnal pentru mirele deja consacrat social. Afectivitatea extremă a muzicii fetei (jalea, lacrimile abundente) reprezintă forme simbolice ale suferinței inițiatice, ce reiterează modelul sacru al creației înseși. În unele colinde cântecul redă dorul fetei de familia sa, ceea ce corespunde smulgerii bruște din mediul infantil: „Ce cânți fiico - așea frumos/ De stau apele
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
marcată prin reverență, înțelege instantaneu atât sunetul, cât și imaginea neofitului. Descrierea cântecului revelează coordonatele armoniei sacre: îngânarea notelor implică o interiorizare profundă, emisia lor venind direct din sufletul fetei. Redarea tărăgănată a liniilor melodice este proprie cântecelor doinite, de jale, ceea ce oferă o altă sugestie a suferinței rituale. Amestecul de glas haiducesc cu viers femeiesc dezvăluie intensitatea emisiei melodice caracterizată de o sensibilitate acută, tipică simțirii feminine. Conectarea imediată la cântecul sacru este redată la nivel morfologic de singurul verb
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
peșteră nu poate vorbi, interpretarea acestui motiv fiind dublă: „ca moarte și ca întoar¬cere în prima copilărie. Neofitul este fie mort, fie abia născut, mai precis, tocmai se naște". Ruperea de familie este subliniată la toate populațiile primitive prin jalea mamelor, la fel de intensă ca în cazul pierderii definitive a pruncilor. În imaginarul autohton mama mijlocește de cele mai multe ori plecarea, ba chiar asigură intrarea în mit a feciorului fie prin blestem, fie prin destăinuirea locului sacru, ori pregătirea merindelor speciale de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
câteva poezii, devine predominant în Nopți ardelene, carte care cuprinde versuri scrise în plin război, în momentul în care Z. a fost nevoit să ia drumul pribegiei. Este explicabil dorul sfâșietor care îi inundă textele: „Când am plecat era o jale-n sate / Amurg de sânge mi-a-nsângerat calea / Izvorul suspina strângând în brațe valea / Și stelele plângeau îndoliate”. Volumul Dar de nuntă, apărut tot atunci (1944), excelează prin seria pastelurilor în care autorul nu contenește să aducă imnuri naturii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290728_a_292057]
-
poli pe lună. Când primea banii, tata spunea cu ironie că, de n-ar fi avut acea pensie, n-ar fi avut cu ce cumpăra gaz, sare și chibrituri. Asist la inaugurarea colectivei din Priponești și văd crisparea și nesiguranța, jalea și amărăciunea celor care aveau să ducă traiul colhoznicilor sovietici... Mulți dintre colectiviștii forțați să se înscrie „benevol”, văzuseră cu ochii lor în timpul războiului ce trai și ce viață îndurau nefericiții din acea pare de lume!... M-am bucurat sincer
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
și s au ascuns în pădure. Pădurea de brazi din jurul localității luate sub observație fusese și ea bombardată, copacii, care aveau o grosime de 30-50 cm. circonferință, rămăseseră ca niște haragi pe care îi întrebuințăm noi la fasole, mai mare jalea, ne plângeau inimile. Spre seară am ajuns în localitate. Casele toate erau distruse, rămăsese doar un foișor, construit din lemn, unde duminica cânta echipa de muzicanți pentru populația adunată să se destindă. Foișorul avea o scenă - unde se așezau muzicanții
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
cinematografic. Radu Muntean mi s-a părut onest și obiectiv : a spus răspicat câteva lucruri de bun-simț pe care alții le spun cu juma de gură, pe la colțuri sau nu le spun deloc. Cristi Puiu a vorbit și el despre jalea din cinematografia noastră, dar personajul principal a fost Cristi Puiu și cum îl afectează această jale pe el, Cristi Puiu. Eu sunt un om extraordinar de inteligent, i-a mărturisit acesta interlocutorului, explicând că din 1895, de când a fost inventat
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
bun-simț pe care alții le spun cu juma de gură, pe la colțuri sau nu le spun deloc. Cristi Puiu a vorbit și el despre jalea din cinematografia noastră, dar personajul principal a fost Cristi Puiu și cum îl afectează această jale pe el, Cristi Puiu. Eu sunt un om extraordinar de inteligent, i-a mărturisit acesta interlocutorului, explicând că din 1895, de când a fost inventat cinematograful, noi am rămas niște începători. Filmele bune, filmele care prezintă un oarecare interes sunt niște
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
de gât... Lăsând la o parte originalitatea premierei cu premii (doar suntem în România !), Filantropica este o foarte savuroasă fabulă (post)modernă, cu găselnițe gârlă (sindicatul cerșetorilor, de pildă), replici care fac plici și un ton atât de diferit de jalea din cinemaul autohton, încât Nae ar trebui, înainte de toate, decorat cu Vitamina anului pentru buna inspirație de a vedea o comedie de milioane acolo unde alții nu văd decât drame de doi lei. Scenarist inteligent și abil, Caranfil șterge de
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
o privire de oțel, până la o adevărată suferință care te cuprinde. Lumea sufletului meu e vis, e speranță, e atotcuprinzătoare. Ce se vrea oare sufletul meu? Se vrea un alt univers, unde totul e precum își dorește, unde lacrimile de jale au secat? Sufletul meu e o altă lume, o lume în care numai eu trăiesc. Este singura lume unde trăiesc din plin, bucurându-mă de orice rază de soare, de fiecare zâmbet și de fiecare frunză a primăverii. O lume
FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Olariu Livia () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2371]