23,636 matches
-
22. Astfel, de principiu, legiuitorul poate institui o procedură de judecată specială în privința cererilor evaluabile în bani alternativă la cea de drept comun, folosind drept criteriu valoarea redusă a cererii, din moment ce acesta dă expresie unei necesități de judecare cu celeritate a unor cauze cotidiene/obișnuite/cu caracter recurent. Instituind o astfel de procedură, este de la sine înțeles că legiuitorul va stabili o configurație aparte a acesteia atât în privința garanțiilor și termenelor procesuale, cât și în privința instanței competente
DECIZIA nr. 698 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280077]
-
Instituind o astfel de procedură, este de la sine înțeles că legiuitorul va stabili o configurație aparte a acesteia atât în privința garanțiilor și termenelor procesuale, cât și în privința instanței competente și a căilor de atac disponibile, în scopul judecării cu celeritate și în procedură simplificată a acestora. Dacă toate garanțiile/ termenele/căile de atac din procedura specială simplificată s-ar identifica întru totul cu cele aplicabile în procedura de drept comun, înseamnă că cea specială nu și-ar mai găsi
DECIZIA nr. 698 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280077]
-
valoarea cererii, și nu accesul în sine la calea de atac a recursului. Faptul că hotărârea pronunțată nu poate face obiectul recursului nu rezultă în mod direct din fixarea unei condiții valorice în acest sens, ci din faptul că însăși judecarea acestor cereri privește valori într-un anumit cuantum și se realizează într-o manieră simplificată. Nu este o măsură directă de excludere de la calea de atac a recursului prin fixarea unui prag valoric. Astfel, pragul valoric stabilit în art.
DECIZIA nr. 698 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280077]
-
abținerii reprezintă o manifestare unilaterală de voință care nu poate fi cenzurată de altă persoană, cu excepția cazului când a fost uzitată în mod abuziv, cu rea-credință. Astfel, în situația în care judecătorul a declarat că se abține de la judecarea unei pricini civile pentru existența unei cauze de incompatibilitate, instanța din care face parte trebuie doar să ia act de opțiunea sa, fără să mai poată cenzura această manifestare unilaterală de voință. ... 6. Dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât reprezintă
DECIZIA nr. 524 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280192]
-
care face parte trebuie doar să ia act de opțiunea sa, fără să mai poată cenzura această manifestare unilaterală de voință. ... 6. Dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât reprezintă o imixtiune în decizia judecătorului de a se abține de la judecarea pricinii, iar prin ignorarea acesteia aruncă în derizoriu instituția procesuală a abținerii. ... 7. În continuare, apreciază că art. 48 din Codul de procedură civilă este neconstituțional, deoarece formularea unei cereri de recuzare, astfel cum prevede alin. (1) din acest articol
DECIZIA nr. 524 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280192]
-
de formularea unei cereri de recuzare, contrar prevederilor procesuale ale art. 43 alin. (2) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora judecătorul care știe că există un motiv de incompatibilitate în privința sa este obligat să se abțină de la judecarea pricinii, precum și cu nesocotirea cazurilor legale și concrete prevăzute de art. 41 și 42 din cod. ... 8. Prin urmare, este neconstituțional motivul de abținere prevăzut la art. 48 din Codul de procedură civilă, întrucât simpla formulare a unei cereri
DECIZIA nr. 524 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280192]
-
echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autorii acesteia critică dispozițiile legale din perspectiva faptului că, odată ce un judecător se consideră incompatibil și se abține de la judecarea cauzei, fiind o manifestare unilaterală de voință, aceasta nu mai poate fi supusă controlului judecătoresc, dând posibilitatea altui judecător să stabilească în sens contrar. ... 18. Referitor la această critică, Curtea constată că incompatibilitatea judecătorului se stabilește prin raportare la cauza
DECIZIA nr. 524 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280192]
-
de exercitare a căilor de atac, legiuitorul poate să reglementeze categoria persoanelor care pot exercita căile de atac, termenele de declarare a acestora, forma în care trebuie făcută declarația, conținutul său, instanța la care se depune, competența și modul de judecare, soluțiile ce pot fi adoptate și altele de același gen, astfel cum prevede art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“. ... 19. Dispozițiile constituționale ale art. 21 alin.
DECIZIA nr. 621 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280032]
-
fi supusă apelului. În motivarea acestei soluții, s-a reținut că dispozițiile art. 432 alin. (4) din Codul de procedură penală, referitoare la căile de atac în materia contestației în anulare, sunt aplicabile exclusiv hotărârilor judecătorești pronunțate în procedura de judecare a contestațiilor în anulare care au fost admise în principiu. Totodată, s-a constatat că, atât după intrarea în vigoare a Codului de procedură penală, cât și anterior acestui moment, doctrina a subliniat caracterul definitiv al hotărârii prin care instanța
DECIZIA nr. 621 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280032]
-
Justiție - Secția I civilă. ... 4. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 5. Magistratul-asistent referă asupra faptului că în Dosarul nr. 1.678D/2019 autorul excepției de neconstituționalitate a comunicat schimbarea adresei domiciliului procesual și a solicitat judecarea cauzei și în lipsă. ... 6. Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, în temeiul art. 53 alin. (5
DECIZIA nr. 526 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280184]
-
Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013, având următorul conținut: „(3) La judecarea cauzelor și la soluționarea propunerilor, contestațiilor, plângerilor sau a oricăror alte cereri în care cercetarea penală a fost efectuată de Direcția Națională Anticorupție potrivit legii vechi, precum și a celor care au rămas în competența acesteia în condițiile alin. (1
DECIZIA nr. 607 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280199]
-
în calitate de intervenient forțat, potrivit dispozițiilor art. 68 alin. (1) din Codul de procedură civilă, și repunerea în termen potrivit dispozițiilor art. 186 alin. (1) din același cod. La același termen al procesului, reclamanții au arătat că renunță la judecarea capetelor de cerere nr. 3 și 4; își modifică capătul de cerere în pretenții, solicitând obligarea pârâtului la plata sumei de 4.000.000 euro cu titlu de daune morale/daune-interese către U.A.T. comuna X, județul X, și nu 500.000 euro, cum au
SENTINȚA CIVILĂ nr. 694 din 4 august 2020 () [Corola-llms4eu/Law/279933]
-
a îngrădi drepturi consacrate constituțional, reglementarea prevăzută de art. 264 alin. (1) din Codul de procedură penală constituie o garanție a aplicării principiului prevăzut de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind judecarea unei cauze în mod echitabil și într-un termen rezonabil, în scopul înlăturării oricăror abuzuri din partea părților, prin care s-ar tinde la tergiversarea nejustificată a soluționării unui proces (Decizia nr. 103 din 23 februarie 2021, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 743 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285278]
-
exemplu, normele juridice potrivit cărora hotărârea primei instanțe învestite cu soluționarea contestației privind admiterea sau respingerea candidaturilor nu se comunică [art. 54 alin. (5) din Legea nr. 115/2015] sau cele cuprinse în art. 122 din Legea nr. 115/2015 potrivit cărora „judecarea de către instanță a întâmpinărilor, contestațiilor și a oricăror alte cereri prevăzute de prezenta lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanța președințială“. ... 18. În consecință, observând considerentele reținute în deciziile antereferite, care își mențin în mod corespunzător
DECIZIA nr. 178 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286680]
-
Pentru motivele arătate, prin decizia mai sus menționată, Curtea a constatat că situația juridică a persoanelor condamnate la pedepse penale este diferită de cea a persoanelor care au calitatea de inculpați în dosare penale nesoluționate prin hotărâri judecătorești, fiind consecința judecării acestora din urmă în mod separat pentru infracțiuni concurente. Acest aspect justifică tratamentul juridic diferențiat instituit de legiuitor sub aspectul dreptului de a beneficia sau de a solicita computarea duratei măsurilor preventive privative de libertate, măsura computării, împreună cu aspectele
DECIZIA nr. 111 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286780]
-
I penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.212D/2020. ... 2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent învederează că, după deschiderea dezbaterilor, autorul excepției a transmis o cerere prin care solicită judecarea în lipsă. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 739 din 21 noiembrie 2019
DECIZIA nr. 59 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286886]
-
cererea inițială este declarată de OSIM ca fiind considerată retrasă începând cu data de depozit a noii cereri; ... c) să solicite respingerea cererii. ... Articolul 64 (1) La cererea instanței judecătorești, OSIM este obligat să înainteze actele, documentele și informațiile necesare judecării cauzei cu care a fost învestită, recuperând aceste acte în final. Citarea în instanță se va face numai în acest scop. (2) Cererile în justiție în domeniul drepturilor de proprietate industrială sunt scutite de taxe judiciare. Capitolul VII Atribuțiile Oficiului
LEGEA nr. 64 din 11 octombrie 1991 (*republicată*) () [Corola-llms4eu/Law/284606]
-
pentru care acțiunea penală se pune la plângerea prealabilă a persoanei vătămate sau din oficiu, iar persoana vătămată a depus deja o asemenea plângere. ... 40. În baza art. 476 alin. (2) din Codul de procedură penală, Curtea a dispus suspendarea judecării cauzei până la pronunțarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a deciziei privind chestiunea de drept supusă dezlegării. ... ... III. Punctul de vedere al completului care a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție 41. Instanța de trimitere
DECIZIA nr. 30 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284222]
-
numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare. Recursul se judecă în termen de 3 zile. “ ; ... – Art. 367 alin. (9) din Codul de procedură penală: „Ridicarea unei excepții de neconstituționalitate nu suspendă judecarea cauzei. “ ; ... – Art. 549^1 alin. (1) din Codul de procedură penală: „În cazul în care procurorul a dispus clasarea sau renunțarea la urmărirea penală, confirmată de judecătorul de cameră preliminară, și sesizarea judecătorului de cameră preliminară în vederea luării măsurii de
DECIZIA nr. 71 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287582]
-
22 decembrie 2021, a reținut, în esență, că opțiunea legiuitorului în sensul abrogării măsurii suspendării de drept se întemeiază pe faptul că invocarea excepțiilor de neconstituționalitate de către părți a fost folosită de multe ori ca modalitate de a întârzia judecarea cauzelor. În condițiile în care scopul măsurii suspendării de drept a judecății cauzelor la instanțele de fond a fost acela de a asigura părților o garanție procesuală în exercitarea dreptului la un proces echitabil și a dreptului la apărare, prin
DECIZIA nr. 71 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287582]
-
condițiile în care scopul măsurii suspendării de drept a judecății cauzelor la instanțele de fond a fost acela de a asigura părților o garanție procesuală în exercitarea dreptului la un proces echitabil și a dreptului la apărare, prin eliminarea posibilității judecării cauzei în temeiul unei dispoziții legale considerate a fi neconstituțională, realitatea a dovedit că această măsură s-a transformat, în majoritatea cazurilor, într-un instrument menit să tergiverseze soluționarea cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești. Reglementarea a încurajat abuzul de
DECIZIA nr. 71 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287582]
-
2017, și Decizia nr. 295 din 9 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1040 din 6 noiembrie 2020, a constatat că soluția legislativă care dispune în sensul că ridicarea unei excepții de neconstituționalitate nu suspendă judecarea cauzei este similară cu cea adoptată prin art. I pct. 3 din Legea nr. 177/2010, prin care dispozițiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, care prevedeau suspendarea de drept a judecării cauzelor până la soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 71 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287582]
-
ridicarea unei excepții de neconstituționalitate nu suspendă judecarea cauzei este similară cu cea adoptată prin art. I pct. 3 din Legea nr. 177/2010, prin care dispozițiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, care prevedeau suspendarea de drept a judecării cauzelor până la soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate, au fost abrogate. Curtea, având în vedere similitudinea reglementării, a reținut că jurisprudența referitoare la dispozițiile art. I pct. 3 din Legea nr. 177/2010 este aplicabilă și în privința prevederilor art. 367 alin.
DECIZIA nr. 71 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287582]
-
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 5. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorii excepției Emil-Octavian Porim și Alexandru Sălăgean au comunicat note scrise, prin care susțin admiterea criticilor de neconstituționalitate și solicită judecarea cauzei și în lipsă. ... 6. Având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr.
DECIZIA nr. 183 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287555]
-
a celor ale art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privite separat, ci susțin neconstituționalitatea cumulării acestora în calcularea taxei de timbru aferente unui partaj judiciar, în cazul în care, pentru a se ajunge la judecarea partajului, a fost necesară și formularea de capete de cerere pentru stabilirea bunurilor supuse împărțelii, atunci când acestea din urmă privesc moșteniri succesive. ... 7. Judecătoria Blaj, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat
DECIZIA nr. 186 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287736]