123,488 matches
-
de neconstituționalitate ca inadmisibilă, arătând că motivarea excepției privește o presupusă activitate ilicită a oficiului de cadastru și publicitate imobiliară, aspect ce nu poate constitui obiect al controlului de constituționalitate. Pe de altă parte, se arată că suportarea unor cheltuieli judiciare sau faptul că există mai multe litigii cu privire la același bun nu echivalează cu încălcarea dreptului de proprietate privată. De asemenea, invocarea lipsei celerității judecării unor astfel de cauze excedează controlului exercitat de Curtea Constituțională. ... CURTEA, având în vedere
DECIZIA nr. 744 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251369]
-
dispozițiile și principiile Constituției. Așadar, aplicarea și interpretarea legii nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție. Prin urmare, având în vedere că în prezenta cauză critica formulată vizează modul de interpretare și aplicare a legii la speța dedusă judecății, soluționarea acesteia
DECIZIA nr. 744 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251369]
-
organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu completările ulterioare. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este reprezentat de doamna procuror Nicoleta Ecaterina Eucarie, procuror în cadrul Secției judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit în cauză de către judecătorul-raportor, acesta fiind comunicat părților potrivit dispozițiilor art. 476 alin. (9
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
din Codul de procedură penală, raportat la art. 398 din Codul de procedură penală, cu referire la art. 274 alin. (1) din Codul de procedură penală, a obligat inculpatul la plata către stat a sumei de 3.000 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, din care 100 lei cheltuieli judiciare din faza de urmărire penală și 2.900 lei cheltuieli judiciare din faza camerei preliminare și de judecată. În baza art. 404 alin. (4) lit. e) din Codul de procedură penală, raportat
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
din Codul de procedură penală, cu referire la art. 274 alin. (1) din Codul de procedură penală, a obligat inculpatul la plata către stat a sumei de 3.000 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, din care 100 lei cheltuieli judiciare din faza de urmărire penală și 2.900 lei cheltuieli judiciare din faza camerei preliminare și de judecată. În baza art. 404 alin. (4) lit. e) din Codul de procedură penală, raportat la art. 398 din Codul de procedură penală, cu
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
alin. (1) din Codul de procedură penală, a obligat inculpatul la plata către stat a sumei de 3.000 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, din care 100 lei cheltuieli judiciare din faza de urmărire penală și 2.900 lei cheltuieli judiciare din faza camerei preliminare și de judecată. În baza art. 404 alin. (4) lit. e) din Codul de procedură penală, raportat la art. 398 din Codul de procedură penală, cu referire la art. 275 alin. (6) din Codul de procedură
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
camerei preliminare și de judecată. În baza art. 404 alin. (4) lit. e) din Codul de procedură penală, raportat la art. 398 din Codul de procedură penală, cu referire la art. 275 alin. (6) din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare constând în onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat au rămas în sarcina statului. Astfel, raportat la probatoriul administrat în cauză, instanța a constatat, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta reținută în sarcina inculpatului T. M. există, constituie infracțiune
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
plângerii petentei. ... III. Punctul de vedere al completului care a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție Rezumând problema de drept invocată, completul care a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție a reținut că instanța de control judiciar învestită cu soluționarea apelului a desființat o încheiere pronunțată în procedura de cameră preliminară, în condițiile în care, potrivit art. 341 alin. (10) din Codul de procedură penală, calea de atac împotriva acestei încheieri este contestația și se judecă de
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
acesteia. În ceea ce privește noțiunea de compunere despre care se face vorbire la art. 426 lit. d) din Codul de procedură penală, Curtea a opinat că aceasta se referă nu numai la numărul de judecători, ci și la funcția judiciară. Or, potrivit art. 3 din Codul de procedură penală, unul dintre principiile ce guvernează procesul penal este separarea funcțiilor judiciare, printre care și cea de judecată, de cea de verificare a legalității trimiterii ori netrimiterii în judecată. Referitor la cea
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
de procedură penală, Curtea a opinat că aceasta se referă nu numai la numărul de judecători, ci și la funcția judiciară. Or, potrivit art. 3 din Codul de procedură penală, unul dintre principiile ce guvernează procesul penal este separarea funcțiilor judiciare, printre care și cea de judecată, de cea de verificare a legalității trimiterii ori netrimiterii în judecată. Referitor la cea de-a doua funcție, aceasta a fost exercitată în mod definitiv de judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria G.
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
preliminară. Noțiunea de compunere este indisolubil legată de noțiunea de competență. O compunere legală a completului de judecată presupune nu numai alcătuirea completului din perspectiva numărului de judecători, ci trebuie ca alcătuirea completului să respecte normele care reglementează separarea funcțiilor judiciare. În situația concretă însă poate fi aplicabil art. 426 lit. d) teza finală (a existat un caz de incompatibilitate) din Codul de procedură penală prin raportare la soluția dată deoarece completul învestit cu soluționarea apelului, exercitând funcția de judecată, a
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
chestiunii de drept să depindă soluționarea pe fond a cauzei s-a susținut că sesizarea nu întrunește nici această condiție. Astfel, deși se poate solicita clarificarea unor norme din procedura penală pe calea acestui instrument în vederea asigurării unei practici judiciare unitare, dispoziția legală invocată și interpretarea acesteia nu influențează soluționarea pe fond a cauzei în care a fost identificată pretinsa problemă de drept întrucât nu au fost analizate nici măcar condițiile de admisibilitate în principiu a acestei contestații în anulare
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
2) din Codul de procedură penală -, s-a susținut că, potrivit art. 152 raportat la art. 22 alin. (4) din Codul de procedură civilă și cu referire la art. 457 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanței de control judiciar îi revine sarcina de a califica juridic nu doar faptele, ci și actele (inclusiv actul procesual prin care se declară calea de atac). Pe de o parte, calificarea căii de atac este dată în principal de analizarea manifestării de voință
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
calea de atac). Pe de o parte, calificarea căii de atac este dată în principal de analizarea manifestării de voință a participantului procesual cu referire la hotărârea judecătorească împotriva căreia a înțeles să exercite calea de atac. Instanța de control judiciar trebuie să stabilească calificarea corectă a căii de atac întrucât de acest aspect depinde verificarea propriei competențe de a soluționa respectiva cale de atac, inclusiv verificarea - din oficiu sau la cerere - a corectei compuneri a completului de judecată. Potrivit dispozițiilor
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
din Codul de procedură penală, instanța judecă în complet de judecată, a cărui compunere este cea prevăzută de lege, iar dispozițiile privitoare la compunerea completurilor de judecată le regăsim, în principal, în titlul II din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Raportat la toate aceste considerații teoretice, având în vedere speța ce a generat sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a apreciat că analiza legalității compunerii instanței nu se poate raporta la soluția pe care aceasta a pronunțat-o
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
Contestația în anulare vizează verificarea conformității cu normele de procedură penală a hotărârilor penale cu caracter definitiv pronunțate de instanțele de apel (în speță, Curtea de Apel București). Datorită obiectului căii de atac (hotărâre definitivă), ce imprimă caracter extraordinar demersului judiciar, legea de procedură penală a impus o procedură care să salvgardeze autoritatea de lucru judecat a hotărârii atacate. Simpla cerere de contestație în anulare depusă la instanța care a pronunțat hotărârea a cărei anulare se cere nu are aptitudinea prin
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
o procedură care să salvgardeze autoritatea de lucru judecat a hotărârii atacate. Simpla cerere de contestație în anulare depusă la instanța care a pronunțat hotărârea a cărei anulare se cere nu are aptitudinea prin ea însăși să provoace o dezbatere judiciară. Este necesară învestirea instanței competente cu judecarea contestației în anulare, moment procesual ce se produce doar după admiterea în principiu a contestației în anulare. Prin urmare, raportat la prevederile art. 432 din Codul de procedură penală, doar după admiterea în
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
de la data restituirii. Art. 341 alin. (1)-(9) din Codul de procedură penală (1) După înregistrarea plângerii la instanța competentă, aceasta se trimite în aceeași zi judecătorului de cameră preliminară. Plângerea greșit îndreptată se trimite pe cale administrativă organului judiciar competent. (2) Judecătorul de cameră preliminară stabilește termenul de soluționare și dispune citarea petentului și a intimaților și încunoștințarea procurorului, cu mențiunea că pot depune note scrise cu privire la admisibilitatea ori temeinicia plângerii. Dacă în cauză a fost pusă
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
o situație mai grea pentru persoana care a făcut plângerea. ... ... (7^1) În cazul în care, ulterior sesizării judecătorului de cameră preliminară, procurorul ierarhic superior admite plângerea și dispune infirmarea soluției atacate, plângerea va fi respinsă ca rămasă fără obiect. Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. (8) Încheierea prin care s-a pronunțat una dintre soluțiile prevăzute la alin. (6), alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) și d) și alin. (7^1) este definitivă. (9) În cazul
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
problemele de drept material, ci și pe cele de drept procesual, cu condiția ca de rezolvarea acestora să depindă soluționarea pe fond a cauzei, astfel cum s-a conturat jurisprudența instanței supreme în cadrul acestui mecanism de unificare a practicii judiciare; și ... ... – asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... În
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
data de 13 ianuarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, Secția I penală în Dosarul nr. 1/236/2017. De asemenea, este îndeplinită și condiția referitoare la nestatuarea anterioară de către instanța supremă în cadrul unui mecanism de unificare a practicii judiciare asupra chestiunii de drept ce face obiectul sesizării. Potrivit jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, admisibilitatea sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este condiționată de existența unei veritabile
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
instanță. Calea extraordinară de atac a contestației în anulare vizează verificarea conformității cu normele de procedură penală a hotărârilor penale cu caracter definitiv pronunțate de instanțele de apel. Datorită obiectului căii de atac - hotărâre definitivă - ce imprimă caracter extraordinar demersului judiciar, legea de procedură penală a impus o procedură care să salvgardeze autoritatea de lucru judecat a hotărârii atacate. Simpla cerere de contestație în anulare depusă la instanța care a pronunțat hotărârea a cărei anulare se cere nu are aptitudinea, prin
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
Curte de Casație și Justiție obținerea unui remediu împotriva deciziei din apel ce a desființat o încheiere definitivă de cameră preliminară și nu o dezlegare a unei probleme de drept ce impune apelarea la mecanismul de asigurare a unei practici judiciare unitare, prin pronunțarea unei hotărâri prealabile obligatorii, de la momentul publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, pentru toate instanțele (Decizia nr. 26 din 23 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 13
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu modificările și completările ulterioare. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este reprezentat de doamna procuror Nicoleta Ecaterina Eucarie, procuror în cadrul Secției judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit în cauză de către judecătorul-raportor, acesta fiind comunicat părților potrivit dispozițiilor art. 476 alin. (9
DECIZIA nr. 67 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251195]
-
începând cu data de 20 ianuarie 2020 până la data de 15 aprilie 2020 și durata arestului la domiciliu începând cu data de 15 aprilie 2020 până la data de 15 mai 2020. A fost revocată măsura preventivă a controlului judiciar începând cu data pronunțării prezentei sentințe. Referitor la inculpatul U.R.I. s-a dedus din pedeapsa aplicată reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 29 octombrie 2019, ora 02.30, și până la data de 30 octombrie 2019, ora 02.30
DECIZIA nr. 67 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251195]