1,912 matches
-
fac, e numai pentru că o socotesc necesară. (Ă). Da, sărmanilor! voi puteți să mințiți, să falsificați, să provocați, să ațâțați la omor, dar nu să vă ridicați cu mintea la Înțelegerea noilor relații dintre oamenii care s-au eliberat de sub jugul capitalului. (Ă). Cum să puteți voi Înțelege cât de bogată, cât de complexă este viața noastră? Cum ați putea Întrevedea de acolo, din vizuina murdară pe care singuri v-ați ales-o, luptele, suferințele, bucuriile, victoriile noastre? (Ă). Atunci când am
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a se uni cu englezii. Vîrtejul se termină cu un dezastru la Savenay, la 23 decembrie. Și, în timpul iernii lui 1794, coloane mobile, așa-zise "infernale", devastează țara și seamănă moartea și ruina. Mai mult, numeroase provincii se revoltă împotriva jugului parizian. Totuși, insurecția "federalistă", va fi, și ea, zdrobită. Lyon devine "Comună eliberată", Bordeaux și girondinii săi sînt zdrobiți; la Toulon, Bonaparte este artizanul ocupării fortăreței "Port-la-Montagne". Inversînd o formulă a lui Camille Desmoulins, s-ar putea deci spune că
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
să păstreze supremația asupra mărilor și de asemenea o piață europeană fără de care, economic, se sufocă. În ceea ce-i privește pe francezi, trebuie ca, prin arma economică sau militară, să impună autonomia sistemului continental pe care să-l elibereze de sub jugul englez și, pentru a reuși, Napoleon trebui să zdruncine din temelii vechiul regim european. În trei reprize, puterile continentale, împinse de Anglia, suportă victoria franceză. În 1805, Austria este marea învinsă; în 1806 și 1807, Prusia și, deasemenea Rusia; în
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
-i flutură pe la nas săculețul de piele, ca și cum ar fi fost doldora de galbeni. Ă Vreau să-mi făurești și mie un harpon, Perth, un harpon pe care să nu-l poată rupe nici o mie de demoni înlănțuiți în același jug! un harpon care să rămînă înfipt în balenă, ca osul propriei sale aripi. Ăsta-i materialul! exclamă Ahab aruncînd săculețul pe nicovală. Vezi tu, fierarule, în săculeț sînt caielele potcoavelor de oțel ale unor cai de curse! Ă Caiele de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
întorcea privirea spre pupa și vedea cum aceleași raze aurii se contopesc cu dîra statornică a vasului. Ă O, scumpa mea navă, parcă-ai fi un rădvan oceanic al soarelui! Hei, neamuri din fața provei mele, vă aduc soarele! Puneți la jug talazurile! Hei, ia uitați-vă ce tandem: eu și soarele, pe care-l mîn! Deodată, însă, aducîndu-și aminte de ceva, se repezi spre timonă și întrebă, cu asprime în glas, care-i direcția vasului. Ă Est-sud-est, domnule căpitan, îi răspunse
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în Ahab trupul abandonat. Totuși, Ahab părea să fie stăpînul, iar celălalt sclavul lui, căci firea lui dominatoare li se dezvăluia zilnic, ceas de ceas, clipă de clipă, supușilor săi. Ceea ce nu-i împiedica să pară amîndoi legați la același jug și mînați de un tiran nevăzut - o umbră firavă, alături de un trup vânjos. Orice ar fi fost partul, Ahab era ca o chilă trainică, de neclintit. La cele dintîi licăriri ale zorilor, glasul lui răsuna la pupa ca un dangăt
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
aristocrat, naționalist, internaționalist etc. - omul se naște așa. Aceste lucruri sunt organice. Și naționalismul socialiștilor, manifestat, în vremea când erau robi ai formulelor, numai în limbă și literatură - naționalism de care acei socialiști au dat dovadă când au scăpat de jugul formulei și pe care unii l-au dus până la șovinism și xenofobie - ne face să credem că fondul prim al socialiștilor, reprezentanți și ei ai claselor mijlocii și ai celei țărănești și protivnici ai acordării de drepturi la evrei, a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
sentimente, fecunde și absolut necesare țărilor române, ruinate și îngenuncheate, prin democratism și naționalism. Țările române erau la discreția marilor puteri vecine, și cei care simțeau rușinea și nenorocirea acestei situații - oamenilor cu dor de a scoate poporul român de sub jugul acestor vecini și de a face din acest neam oropsit un mare popor, cu dreptul de a-și spune cuvântul său -, nu puteau să nu fie fascinați de concepția naționalistă, datorită Franței revoluționare. Iar dacă țara era îngenuncheată de vecini
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de obicei, intervine numai uneori la vizitele fraților, ce trebuie primite cu dragoste, deoarece ele vor provoca o și mai mare dorință de pustiu. La rugămintea lui Gherman, Avva Avraam trece la o analiză minuțioasă a cuvintelor Domnului din Evanghelie. ,,Jugul meu e bun și povara mea e ușoară", arătând că dacă vom merge pe calea desăvârșirii după voia lui Hristos și dacă vom ucide voințele noastre vătămătoare, vom simți că noi suntem proprii noștri stăpâni. Răsplata pentru renunțarea la cele
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
idei a elitei politice de la București. Următorul eveniment politic consumat în 1955 și semnificativ pentru evoluția ulterioară a regimului în plan internațional a avut loc în data de 23 august, cu ocazia împlinirii a unsprezece ani de la "eliberarea" țării de sub "jugul fascismului". Beneficiind de prezența lui Hrușciov, comemorarea a căpătat în scurt timp un ton polemic de abia disimulat: acesta ar fi emis remarci acide la adresa cumulării de funcții atât pe linie de stat, cât și de partid. Era o aluzie
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și stațiile de radio reacționare din Occident, afirmându-se că evenimentele din Ungaria au avut un caracter de mișcare de eliberare națională, e clar că în realitate un astfel de caracter nu poate avea decât o mișcare de scuturare a jugului străin, de eliberare și de dobândire a independenței și suveranității naționale. Astfel de mișcări au loc și capătă tot mai mare amploare în țările coloniale și dependente ca Algeria, Malaia, Cipru, Coreea de sud și multe altele, unde se duce o luptă
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și de dobândire a independenței și suveranității naționale. Astfel de mișcări au loc și capătă tot mai mare amploare în țările coloniale și dependente ca Algeria, Malaia, Cipru, Coreea de sud și multe altele, unde se duce o luptă eroică pentru scuturarea jugului imperialist. Acestea sunt adevărate mișcări de eliberare națională. [...] Dacă încercarea contrarevoluționară ar fi reușit, ea ar fi dus la ruperea Ungariei de prietenii ei adevărați țările socialiste -, la izolarea ei în fața marilor puteri imperialiste și la aservirea economică și politică
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Gheorghe (1952), "Lupta pentru pace, sarcina centrală a partidului nostru", în Articole și Cuvântări, București, Editura pentru Literatură Politică, pp. 419-438. Gheorghiu-Dej, Gheorghe (1952), "Marea Revoluție Socialistă din Octombrie a arătat oamenilor muncii din lumea întreagă căile de eliberare de sub jugul imperialist", în Articole și Cuvântări, București, Editura Pentru Literatură Politică, pp. 381-398. Gheorghiu-Dej, Gheorghe (1952), "Partidul Comunist din Iugoslavia în mâinile unor asasini și spioni", în Articole și Cuvântări, București, Editura pentru Literatură Politică, pp. 399-418. Gheorghiu-Dej, Gheorghe (1952), "Poziția
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Kissinger, Henry (1979), White House years, Boston, Toronto, Little, Brown and Company. Kissinger, Henry (2000), Years of renewal, New York, Touchstone. Malița, Mircea (2007), Tablouri din Războiul Rece. Memorii ale unui diplomat român, București, C.H. Beck. Markham, Reuben (1996), România sub jugul sovietic, traducere de George Achim, București, Fundația Academia Civică. Nicolae, Nicolae (2000), O lume așa cum am cunoscut-o. Amintirile unui fost ambasador al României, București, Pro Domo. Niculescu-Mizil, Paul (1997), O istorie trăită, București, Editura Enciclopedică. Niculescu-Mizil, Paul (2001), De la
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
29-34. Bodea, Cornelia (1968), "Itinerare pașoptiste", în Magazin istoric, nr. 5 (14), pp. 2-9. Bruscov, V. (1951), "Clica fascistă Tito Rancovici în slujba ațâțătorilor la război", în Probleme externe, nr. 9, pp. 31-33. Calinin, A. (1950), "Poporul iugoslav luptă împotriva jugului imperialist", în Probleme externe, nr. 2, pp. 17-19. Calinin, A. (1951), "Clica lui Tito agentură a ațâțătorilor la război", în Probleme externe, nr. 3, pp. 39-44. Carasev, V. (1952), "Imperialiștii americani, dușmani de moarte ai popoarelor Jugoslaviei", în Probleme externe
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
care constau dintr-un miez central, strunjit, la care au fost fixate flanșe sau aripioare din lemn sau alt material și care în general sunt utilizate pentru înfășurarea firelor electrice izolate. 2) Material pentru economia rurală (cuști, stupi, colivii, adăpători, juguri, cotețe etc.). 3) Decoruri de teatru, bancuri de tâmplărie, scări și scarițe, scaune și scarițe pentru grădină, capre, litere, cifre și însemne, etichete pentru horticultura, panouri indicatoare, scobitori, storuri venețiene, storuri rulante, jaluzele și similare, șabloane, rulouri pentru storuri cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166430_a_167759]
-
matrozilor, sergenților, ofițerilor și generalilor din Unitățile și Formațiunile Ministerului Afacerilor Interne le revin sarcini de mare răspundere. Tovarăși soldați, matrozi, sergenți, ofițeri și generali: Vă felicit cu ocazia celei de a X-a Aniversări a Eliberării Patriei noastre de sub jugul fascist de către glorioasa Armată Sovietică. Vă urez noi succese în pregătirea de luptă și politică, în întărirea disciplinei și ordinii militare, în creșterea vigilenței, pentru întărirea combativității și ridicarea capacității de luptă a Unităților și Formațiunilor Ministerului de Interne. Trăiască
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
dragoste față de poporul muncitor și față de interesele sale, dragoste față de tezaurul culturii naționale. În trecut, în condițiile exploatării capitaliste, patria era pentru proletariat o adevărată mamă vitregă. Totuși, oamenii muncii își iubeau patria și luptau pentru eliberarea ei de sub dublul jug - al imperialismului de peste hotare și al exploatatorilor băștinași. Numai regimul democrat-popular a creat o adevărată patrie pentru poporul nostru muncitor. Pentru prima dată muncitorii au devenit adevărați stăpâni ai țării, creatori ai vieții noi. Țărănimea muncitoare și-a înfăptuit visul
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
cauza construirii socialismului, patriotismul lor fierbinte. Sentimentul de mândrie națională a fiecărui om al muncii din patria noastră se îmbină cu dragostea pentru marea noastră eliberatoare, Uniunea Sovietică, cu internaționalismul proletar. Izvorând din recunoștința adâncă pentru eliberarea patriei noastre de sub jugul imperialist și pentru ajutorul continuu multilateral ce ni-l acordă, dragostea și atașamentul ce le nutrește poporul nostru muncitor față de U.R.S.S. constituie consecința firească a atitudinii profund internaționaliste a popoarelor sovietice față de poporul nostru. Eliberarea noastră, construirea socialismului în
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
cu ocazia zilei de 23 august. MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ORDINUL Ministrului Afacerilor Interne al Republicii Populare Române Nr. 933 din 13.08.1956 Tovarăși soldați, sergenți, ofițeri și generali! Cu prilejul zilei de 23 August, ziua eliberării patriei noastre de sub jugul fascist și al dictaturii burghezo-moșierești, vă felicit și vă urez noi succese în întărirea ordinii și disciplinei militare, în ridicarea nivelului politic și profesional, în îndeplinirea misiunilor încredințate, în lupta pentru apărarea securității statului nostru. Trăiască Republica Populară Română! Trăiască
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
pentru a înțelege mai bine locul și rolul ei social, contribuția ei la apărarea și consolidarea cuceririlor socialiste ale României. * * * Poporul român, greu încercat în decursul existenței sale seculare, luptând împotriva vechilor rânduieli sociale - sub conducerea partidului comunist - a scuturat jugul asupririi naționale și a instaurat puterea populară, în cursul unor puternice încleștări de clasă, declanșând procesul construirii noii orânduiri socialiste. Instaurarea puterii populare a însemnat ridicarea proletariatului la rangul de clasă conducătoare în societatea românească, care și-a făurit, în
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
periodic se vor organiza atât la nivelul comitetului, cât și al organizațiilor expuneri de către lectori ai Comitetului Central sau alte cadre de conducere din instituțiile economice și culturale. 6. Cu ocazia aniversării a 35 de ani de la eliberarea patriei de sub jugul fascist se vor iniția acțiuni politico-educative și cultural-sportive. 7. Întreaga muncă de partid și de educație va urmări creșterea spiritului revoluționar, a combativității, fermității și responsabilității cadrelor în îndeplinirea la un nivel calitativ superior a sarcinilor. În acest sens, în
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
opere de art?. Pentru el, na? iunea, �cea mai natural? dintre toate societ?? ile omene? ți�, se bizuia pe ?? răni: �ap? r? torul ? i cel care lucreaz? p? m�ntul rom�nesc�, datorie pe care ? i?a �mplinit? o sub toate jugurile str? ine sau asupririle nedrepte. ??ranul era �cel mai demn de cinste ? i cel mai curat ? i cel mai harnic dintre to? i locuitorii acestei ?? ri, a? a cum fusese �ntotdeauna�. ??rănii r? m�neau cinsti? i, �n contrast cu boierii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
n? ar fi fost prea mare dac? ar fi asigurat pacea. Dup? cum s? au desf?? urat �ns? lucrurile, rezultatul v? dit a fost distrugerea singurei democra? îi din Europa Central? ? i, cu milioane de cehi ap? să? i de jugul german, pre? ul avea s? fie chiar ? i mai insesizabil. E?ecul era acum agravat de dezonoare, �ntruc�ț Occidentul �? i sacrificase un aliat. Dup? M�nchen, atunci c�nd Hitler a declarat c? �nu mai are nici o alt? preten? ie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
provincie prost administrat? , contrazic�ndu?? i flagrant repetatele aprecieri la adresa acestora ? i chiar ? i propria lui coresponden??. D? dea replic? oric? rui atac sovietic, resping�nd acuză? iile Rusiei Sovietice (metafore ale afirmă? iilor lui Tro? ki ? i Rakovski despre �jugul boierilor� rom�ni. Iorga avea dreptate c�nd afirmă c? �aceasta este doar demagogia preliminar? �, vor urma �colhozurile� ? i moldovenii vor �n? elege cur�nd despre ce este vorba. Ar fi putut ad? uga: iar o dat? cu colhozurile vor veni
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]