2,156 matches
-
2.500-4.000 metri cubi de gaze naturale pentru perioada 2005-2007; II. obligarea Societății Comerciale OMV Petrom - S.A. București, în calitate de angajator, la plata către salariați a unei cote-părți de 5-10% din profitul realizat de societate în perioada 2005-2007. 2. Examenul jurisprudențial Prin actul de sesizare al Colegiului de conducere al Curții de Apel Bacău s-a susținut că nu există un punct de vedere unitar cu privire la soluționarea problemelor de drept în materia litigiilor de muncă privind cererile salariaților Societății Comerciale OMV
DECIZIE nr. 11 din 19 septembrie 2011 privind recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bacău cu privire la acordarea în perioada 2005-2007 de către Societatea Comercială OMV Petrom - S.A. Bucureşti,a unui ajutor material. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236074_a_237403]
-
obligarea societății comerciale angajatoare la plata ajutorului material reprezentând contravaloarea a 4.000 metri cubi de gaze naturale pentru perioada 2005-2007 și a sumei reprezentând cota-parte din profitul realizat de Societatea Comercială OMV Petrom - S.A. București în perioada 2005-2007. Examenul jurisprudențial a relevat că, referitor la aceste probleme de drept sesizate, în practica instanțelor judecătorești s-au conturat două opinii. 3. Soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești 3.I. Cu privire la problema de drept care vizează acordarea de către Societatea Comercială OMV Petrom - S.A. București
DECIZIE nr. 11 din 19 septembrie 2011 privind recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bacău cu privire la acordarea în perioada 2005-2007 de către Societatea Comercială OMV Petrom - S.A. Bucureşti,a unui ajutor material. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236074_a_237403]
-
de unitate pe anul 1997. 3.II. Cu privire la problema de drept care vizează acordarea de către Societatea Comercială OMV Petrom - S.A. București, în calitate de angajator, a unei cote-părți de 5-10% din profitul realizat de societate în perioada 2005-2007, s-au conturat două orientări jurisprudențiale: 3.II.1. Unele instanțe au admis acțiunile reclamanților, foști și actuali angajați ai Societății Comerciale OMV Petrom - S.A., întemeiate pe dispozițiile art. 41 alin. (2) lit. a) din contractul colectiv de muncă unic la nivel național pentru perioada 2005-2006
DECIZIE nr. 11 din 19 septembrie 2011 privind recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bacău cu privire la acordarea în perioada 2005-2007 de către Societatea Comercială OMV Petrom - S.A. Bucureşti,a unui ajutor material. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236074_a_237403]
-
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile art. 26 alin. (1) și alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 sunt lipsite de precizie și claritate, neîndeplinind criteriul calității legii, în înțelesul dat de practica jurisprudențială a Curții Europene a Drepturilor Omului. Se arată că prevederile de lege criticate sunt prea "vagi și imprecise", fiind neconstituționale, întrucât nu menționează explicit motivul protejării vieții de familie ca motiv de acordare a protecției subsidiare. Tribunalul București - Secția a
DECIZIE nr. 779 din 3 iunie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224160_a_225489]
-
legiuitoare, interferând cu atribuțiile de legiferare ale Parlamentului, și ar fi de natură să încalce în mod flagrant dispozițiile art. 1 alin. (4) și ale art. 61 alin. (1) din Constituție. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat deja pe cale jurisprudențială că asumarea răspunderii Guvernului asupra proiectului Legii educației naționale apare ca fiind neconstituțională, recurgerea la o astfel de modalitate de legiferare negăsindu-și vreo motivare în fapt ori în drept. Așadar, nerespectarea normelor constituționale ale art. 114 atrage și înfrângerea
DECIZIE nr. 2 din 4 ianuarie 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate privind Legea educaţiei naţionale, în ansamblul său, precum şi, în special, art. 45 alin. (5), (6), (7) şi (9), art. 46 alin. (2), art. 121, art. 125 alin. (1) lit. a), b) şi c), art. 125 alin. (2), art. 128 alin. (5), art. 132 alin. (5), art. 212 alin. (3), art. 215 alin. (1), (3) şi (4), precum şi art. 361 alin. (2) din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230017_a_231346]
-
comerciale. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că textele de lege criticate "sunt lipsite de precizie și claritate, neîndeplinind criteriul de calitate prevăzut de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în înțelesul dat de practica jurisprudențială a Curții Europene a Drepturilor Omului". Arată că prevederile de lege ce formează obiect al excepției creează condițiile pentru ca "Oficiul Român pentru Imigrări să aprecieze pe baza unor criterii aleatorii și arbitrare dacă activitatea societății comerciale se desfășoară în conformitate cu planul
DECIZIE nr. 736 din 1 iunie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 55 alin. (2) lit. a) şi alin. (3) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224001_a_225330]
-
României. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că textele de lege criticate sunt lipsite de precizie și claritate, neîndeplinind criteriul de calitate prevăzut de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în înțelesul dat de practica jurisprudențială a Curții Europene a Drepturilor Omului. Aceasta deoarece textele de lege criticate nu prevăd cu privire la situații similare cu cele în care autorii excepției se află, astfel încât să poată avea o indicare precisă asupra normelor aplicabile în situația lor și nu
DECIZIE nr. 1.570 din 7 decembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 alin. (4) şi art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229289_a_230618]
-
protecției subsidiare. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că textele de lege criticate sunt lipsite de precizie și claritate, neîndeplinind criteriul de calitate prevăzut de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în sensul dat de practica jurisprudențială a Curții Europene a Drepturilor Omului. Se arată că acestea "nu circumscriu destul de clar și neechivoc situațiile concrete considerate ca fiind tratamente sau pedepse inumane ori degradante" și "permit interpretări eronate cu privire la natura și conținutul pedepselor și tratamentelor inumane ori
DECIZIE nr. 484 din 12 aprilie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232976_a_234305]
-
procedură de azil. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile textului de lege criticat nu îndeplinesc criteriul de calitate prevăzut de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în înțelesul dat de practica jurisprudențială a Curții Europene a Drepturilor Omului, întrucât sunt lipsite de precizie și claritate cu privire la înțelesul noțiunii de motive neimputabile. Mai arată că, prin dispozițiile de lege criticate, s-a conferit puterii administrative competența de a decide, pe baza unor criterii
DECIZIE nr. 483 din 12 aprilie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 88 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232975_a_234304]
-
vedere unitar cu privire la aplicabilitatea dispozițiilor art. 74 alin. (1) lit. d) din Codul muncii în situația în care concedierea s-a dispus din motive care nu țin de persoana salariatului, în temeiul dispozițiilor art. 65 din Codul muncii. 2. Examenul jurisprudențial În urma verificării jurisprudenței la nivelul întregii țării s-a constatat că în cauzele având ca obiect contestații formulate împotriva deciziilor de concediere emise în temeiul prevederilor art. 65 din Codul muncii s-a solicitat instanțelor învestite cu soluționarea pricinii examinarea
DECIZIE nr. 6 din 9 mai 2011 privind recursurile în interesul legii, cu privire la aplicabilitatea dispoziţiilor art. 74 alin. (1) lit. d) din Codul muncii în cazul concedierilor din motive care nu ţin de persoana salariatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233230_a_234559]
-
comunică salariatului concediat lista locurilor de muncă disponibile în unitate și termenul în care urma să opteze pentru un astfel de loc de muncă vacant, precum și de a face mențiune în decizie cu privire la îndeplinirea acestei obligații, sub sancțiunea nulității. Examenul jurisprudențial a relevat că în practica instanțelor judecătorești nu există un punct de vedere unitar cu privire la aplicabilitatea dispozițiilor art. 74 alin. (1) lit. d) din Codul muncii în cazul concedierilor din motive care nu țin de persoana salariatului, în temeiul dispozițiilor
DECIZIE nr. 6 din 9 mai 2011 privind recursurile în interesul legii, cu privire la aplicabilitatea dispoziţiilor art. 74 alin. (1) lit. d) din Codul muncii în cazul concedierilor din motive care nu ţin de persoana salariatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233230_a_234559]
-
a executării silite; 2. calea de atac care se poate exercita împotriva hotărârilor judecătorești pronunțate în soluționarea cererilor având ca obiect întoarcerea executării silite, formulate în temeiul dispozițiilor art. 404^2 alin. 3 din Codul de procedură civilă. 2. Examenul jurisprudențial În urma verificării jurisprudenței la nivelul întregii țări s-a constatat că nu există practică unitară în ceea ce privește interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 404^2 alin. 3 din Codul de procedură civilă, cu referire la instanța competentă să soluționeze cererea de întoarcere
DECIZIE nr. 5 din 12 martie 2012 privind recursul în interesul legii, referitor la instanţa competentă să soluţioneze cererea de întoarcere a executării silite şi la calea de atac care se poate exercita împotriva hotărârilor judecătoreşti pronunţate în soluţionarea cererilor având ca obiect întoarcerea executării silite, formulate în temeiul dispoziţiilor art. 404^2 alin. 3 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240776_a_242105]
-
care se poate exercita împotriva hotărârilor judecătorești pronunțate în soluționarea unor astfel de cereri. 3. Soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești 3.1. În ceea ce privește instanța competentă să soluționeze cererea de întoarcere a executării silite 3.1.1. Într-o primă orientare jurisprudențială, unele instanțe, învestite cu o cerere de întoarcere a executării în condițiile prevăzute de art. 404^2 alin. 3 din Codul de procedură civilă, au considerat că este competentă să soluționeze cererea de întoarcere a executării silite instanța care a
DECIZIE nr. 5 din 12 martie 2012 privind recursul în interesul legii, referitor la instanţa competentă să soluţioneze cererea de întoarcere a executării silite şi la calea de atac care se poate exercita împotriva hotărârilor judecătoreşti pronunţate în soluţionarea cererilor având ca obiect întoarcerea executării silite, formulate în temeiul dispoziţiilor art. 404^2 alin. 3 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240776_a_242105]
-
ordin rațional și, raportat la art. 404^2 alin. 2 din Codul de procedură civilă, este de neconceput instituirea unor mecanisme procedurale diferite pentru soluționarea unor cereri ce au o natură identică. 3.1.2. Într-o a doua orientare jurisprudențială s-a considerat că în stabilirea competenței materiale de soluționare a cererii de întoarcere a executării silite se are în vedere doar criteriul valoric al obiectului litigiului. În argumentare s-a arătat faptul că, în ipoteza prevăzută de dispozițiile art.
DECIZIE nr. 5 din 12 martie 2012 privind recursul în interesul legii, referitor la instanţa competentă să soluţioneze cererea de întoarcere a executării silite şi la calea de atac care se poate exercita împotriva hotărârilor judecătoreşti pronunţate în soluţionarea cererilor având ca obiect întoarcerea executării silite, formulate în temeiul dispoziţiilor art. 404^2 alin. 3 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240776_a_242105]
-
de creditor și debitor, iar fundamentul cererii de întoarcere a executării silite îl constituie desființarea hotărârii care constituie titlu executoriu, neavând nicio relevanță materia juridică în care s-a pronunțat hotărârea. 3.1.3. În cea de-a treia orientare jurisprudențială, instanțele au apreciat că instanța competentă să soluționeze cererea de întoarcere a executării silite este judecătoria ca instanță de executare. În argumentarea acestei opinii s-a susținut că, potrivit dispozițiilor art. 404^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă
DECIZIE nr. 5 din 12 martie 2012 privind recursul în interesul legii, referitor la instanţa competentă să soluţioneze cererea de întoarcere a executării silite şi la calea de atac care se poate exercita împotriva hotărârilor judecătoreşti pronunţate în soluţionarea cererilor având ca obiect întoarcerea executării silite, formulate în temeiul dispoziţiilor art. 404^2 alin. 3 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240776_a_242105]
-
de atac care se poate exercita împotriva hotărârilor judecătorești pronunțate în soluționarea cererilor având ca obiect întoarcerea executării silite, formulate în temeiul dispozițiilor art. 404^2 alin. 3 din Codul de procedură civilă. 3.2.1. Într-o primă orientare jurisprudențială, unele instanțe au considerat că hotărârile judecătorești pronunțate în cauzele având ca obiect întoarcerea executării silite, în condițiile prevăzute de art. 404^2 alin. 3 din Codul de procedură civilă, sunt supuse acelorași căi de atac prevăzute pentru hotărârile ce
DECIZIE nr. 5 din 12 martie 2012 privind recursul în interesul legii, referitor la instanţa competentă să soluţioneze cererea de întoarcere a executării silite şi la calea de atac care se poate exercita împotriva hotărârilor judecătoreşti pronunţate în soluţionarea cererilor având ca obiect întoarcerea executării silite, formulate în temeiul dispoziţiilor art. 404^2 alin. 3 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240776_a_242105]
-
iar în materia întoarcerii executării silite nu sunt prevăzute dispoziții speciale, astfel că sunt incidente prevederile de drept comun conținute de art. 282 și 282^1 din Codul de procedură civilă. 3.2.2. În cea de-a doua orientare jurisprudențială, alte instanțe au apreciat că, stabilindu-se o procedură judiciară contradictorie pentru soluționarea întoarcerii executării, reglementată subsecvent contestației la executare, acesteia îi sunt aplicabile procedura de soluționare și căile de atac prevăzute pentru contestația la executare - instituția-cadru generală în raport cu procedura
DECIZIE nr. 5 din 12 martie 2012 privind recursul în interesul legii, referitor la instanţa competentă să soluţioneze cererea de întoarcere a executării silite şi la calea de atac care se poate exercita împotriva hotărârilor judecătoreşti pronunţate în soluţionarea cererilor având ca obiect întoarcerea executării silite, formulate în temeiul dispoziţiilor art. 404^2 alin. 3 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240776_a_242105]
-
muncii și asigurări sociale. 5. Raportul asupra recursurilor în interesul legii Raportul asupra recursurilor în interesul legii, întocmit conform art. 330^6 alin. 6 din Codul de procedură civilă, a concluzionat ca fiind corectă una dintre soluțiile identificate de examenul jurisprudențial, respectiv aceea că în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 404^2 alin. 3 din Codul de procedură civilă instanța judecătorească competentă potrivit legii să soluționeze cererea de întoarcere a executării silite prin restabilirea situației anterioare este instanța de executare, respectiv
DECIZIE nr. 5 din 12 martie 2012 privind recursul în interesul legii, referitor la instanţa competentă să soluţioneze cererea de întoarcere a executării silite şi la calea de atac care se poate exercita împotriva hotărârilor judecătoreşti pronunţate în soluţionarea cererilor având ca obiect întoarcerea executării silite, formulate în temeiul dispoziţiilor art. 404^2 alin. 3 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240776_a_242105]
-
autorii sesizării invocă, în mod efectiv, prevederile Constituției ca norme de referință, din moment ce critica acestora vizează încălcarea unor valori, reguli sau principii constituționale expres menționate, înseamnă că sesizarea de neconstituționalitate formulată îndeplinește condițiile de admisibilitate stabilite de Curtea Constituțională pe cale jurisprudențială. II. Cu privire la aspectele care țin de fondul sesizării de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele: Consiliul Național al Audiovizualului este autoritate publică autonomă sub control parlamentar și garantul interesului public în domeniul comunicării audiovizuale [ art. 10 alin. (1) din Legea audiovizualului nr.
DECIZIE nr. 307 din 28 martie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului nr. 5 din 28 februarie 2012 privind numirea unor membri ai Consiliului Naţional al Audiovizualului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241191_a_242520]
-
penale străine de condamnare în integralitatea ei și al transferării persoanei condamnate se pronunță atât cu privire la transferarea persoanei condamnate în vederea executării pedepsei privative de libertate, cât și cu privire la executarea pedepsei amenzii aplicate prin hotărârea penală străină de condamnare. 2. Examenul jurisprudențial Prin recursul în interesul legii se arată că, în urma verificării jurisprudenței la nivel național cu privire la "posibilitatea recunoașterii și punerii în executare a amenzii penale, în ipoteza specială în care aceasta este aplicată de statul străin de condamnare alături de pedeapsa închisorii
DECIZIE nr. 3 din 12 martie 2012 privind recursul în interesul legii vizând posibilitatea recunoaşterii şi punerii în executare a amenzii penale, în ipoteza specială în care aceasta este aplicată de statul străin de condamnare alături de pedeapsa închisorii, în cauzele având ca obiect cereri de transfer de persoane condamnate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241076_a_242405]
-
să corespundă acestei solicitări, respectiv transferul condamnatului numai pentru executarea pedepsei închisorii, nu și pentru executarea sancțiunii pecuniare. 4. Opinia procurorului general Soluția propusă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este în sensul orientării jurisprudențiale potrivit căreia, în cazul în care printr-o hotărâre penală străină s-a dispus atât condamnarea la pedeapsa închisorii, cât și condamnarea la pedeapsa amenzii, instanța de judecată sesizată în scopul recunoașterii hotărârii penale de condamnare în integralitatea ei și
DECIZIE nr. 3 din 12 martie 2012 privind recursul în interesul legii vizând posibilitatea recunoaşterii şi punerii în executare a amenzii penale, în ipoteza specială în care aceasta este aplicată de statul străin de condamnare alături de pedeapsa închisorii, în cauzele având ca obiect cereri de transfer de persoane condamnate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241076_a_242405]
-
începând din momentul în care este informat asupra neexecutării totale sau asupra executării parțiale a acestei pedepse. 5. Raportul asupra recursului în interesul legii Proiectul de soluție propus prin raportul întocmit în cauză a vizat prima soluție identificată de examenul jurisprudențial, în sensul că, în cazul în care printr-o hotărâre penală străină s-a dispus atât condamnarea la pedeapsa închisorii, cât și condamnarea la pedeapsa amenzii, instanța de judecată sesizată în scopul recunoașterii hotărârii penale străine de condamnare în integralitatea
DECIZIE nr. 3 din 12 martie 2012 privind recursul în interesul legii vizând posibilitatea recunoaşterii şi punerii în executare a amenzii penale, în ipoteza specială în care aceasta este aplicată de statul străin de condamnare alături de pedeapsa închisorii, în cauzele având ca obiect cereri de transfer de persoane condamnate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241076_a_242405]
-
conformitate cu spațiul de justiție și echitate și, totodată, reprezintă o evidentă ilustrare a unei mentalități depășite și sub aspect prescriptiv și sub aspectul aplicării legii, întrucât acestor prevederi le lipsește predictibilitatea, fiind inapte a constitui lege în sensul stabilit jurisprudențial în contenciosul european. Rezultă că, în măsura în care se atribuie autorităților menționate competența de a dispune măsuri specifice ale procesului penal anterior începerii acestuia, normele contestate sunt neconstituționale. Pe lângă aceste neajunsuri, autorii mai relevă faptul că reglementării art. 13 din Legea nr.
DECIZIE nr. 247 din 15 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155, art. 157 şi art. 159 din Codul penal, a dispoziţiilor art. 224 şi ale secţiunii V^1 a titlului III capitolul II din Codul de procedură penală, a dispoziţiilor art. 13 din Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României, precum şi a dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242021_a_243350]
-
îndeplinirii rolului de garant al supremației Constituției, Curtea Constituțională a reținut, prin Decizia nr. 738 din 19 septembrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 690 din 8 octombrie 2012, că este singura în măsură ca, pe cale jurisprudențială, să stabilească cadrul în care își exercită atribuția de control al constituționalității hotărârilor Parlamentului, așa cum de altfel a procedat până în prezent, urmând a examina obiectul sesizărilor cu care este învestită și a le soluționa în consecință prin raportare la valorile
DECIZIE nr. 805 din 27 septembrie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 alin. (3) şi (4) din Regulamentul Senatului, a Hotărârii Senatului nr. 24/2012 privind revocarea din funcţia de preşedinte al Senatului a domnului senator Vasile Blaga, precum şi a Hotărârii Senatului nr. 25/2012 pentru alegerea preşedintelui Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246024_a_247353]
-
culpei în vederea desfacerii căsătoriei, fie culpa unuia dintre soți, caz în care divorțul se pronunță din vina sau împotriva acestuia, fie culpa ambilor soți, caz în care căsătoria este desfăcută cu această mențiune. Este preluată astfel o mai veche soluție jurisprudențială consacrată și în art. 617 din Codul de procedură civilă. Soluția este parțial diferită de cea clasică numai în situația în care o cerere de divorț este întemeiată pe art. 373 lit. b) și art. 379 alin. (1) din Codul
DECIZIE nr. 758 din 20 septembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 42 şi art. 45 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245819_a_247148]