4,083 matches
-
internet. Google are de ales acum între a produce propriile știri despre vreme sau a-i plăti pentru cele postate pe internet. În anul 2005, Yahoo a anunțat angajarea câtorva jurnaliști, dar investiția era minimală. 6. A șasea tendință din jurnalismul american în 2006 poate fi formulată astfel: întrebarea centrală referitoare la aspectul economic în jurnalism continuă să fie " Cât de mult va dura până când jurnalismul online va deveni un motor economic la fel de puternic ca presa scrisă sau televiziunea?". Nu este
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
-i plăti pentru cele postate pe internet. În anul 2005, Yahoo a anunțat angajarea câtorva jurnaliști, dar investiția era minimală. 6. A șasea tendință din jurnalismul american în 2006 poate fi formulată astfel: întrebarea centrală referitoare la aspectul economic în jurnalism continuă să fie " Cât de mult va dura până când jurnalismul online va deveni un motor economic la fel de puternic ca presa scrisă sau televiziunea?". Nu este de mirare că discursul în general are tendințe clare de adaptabilitate la limbajul on line
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Yahoo a anunțat angajarea câtorva jurnaliști, dar investiția era minimală. 6. A șasea tendință din jurnalismul american în 2006 poate fi formulată astfel: întrebarea centrală referitoare la aspectul economic în jurnalism continuă să fie " Cât de mult va dura până când jurnalismul online va deveni un motor economic la fel de puternic ca presa scrisă sau televiziunea?". Nu este de mirare că discursul în general are tendințe clare de adaptabilitate la limbajul on line, multe dintre cuvintele folosite în mod curent în limbajul cibernetic
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
publicul-țintă mai acut decât orice altă lezare. De aceea, cei care au ajutat la recuperarea discursului religios au făcut-o apelând și la sensibilitate și la empatie. Mai este mult de recuperat și pentru asta sunt de ajutor modele de jurnalism religios, ca în cazul protosinghelului Savatie Baștovoi sau al emisiunii "Credo" a TVR1. Trăim un timp propice pentru o recuperare deplină, societatea secularizată resimțind tot mai acut nevoia unei abordări mai profunde și mai particularizate a sacralității. "Astăzi, Europa, conștientă
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
a fost Cuvântul", desfășurate la Constanța (10 -12 mai 2007) sub titlul "Biserica și Mass-media un efort comun pentru moralizarea societății românești". În calitate de inițiator ale acestei întâlniri, Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, declara: "Între Biserică și mass-media rămâne distincție prin preocupare jurnalismul fiind o profesiune, iar jurnalistul aparținând Bisericii, asemenea tuturor credincioșilor, indiferent de preocupările profesionale sau sociale. Separarea instituțională, fără o colaborare eficientă, aduce distanță și tensiune. Se impune o lucrare permanentă de comuniune prin informare reciprocă și afecțiune, menite să
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
mai ales ceea ce distruge spiritul. Astăzi, cea mai importantă publicație cu discurs religios care a reușit să se impună pe piață este Lumea Credinței. Comparativ cu cotidianul Lumina, Lumea credinței (apărută inițial sub titlul Credința Ilustrată), a îmbinat tendințele unui jurnalism comercial și clasicitatea cerută de un discurs religios autentic, cu toate acestea nu a putut fi tipărită decât lunar. La lansarea din martie 2003, inițiatorii, coordonați de Răzvan Bucuroiu, își cereau scuze 10 pentru întârzierea de 13 ani scurși de la
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Rost, nr. 35, ianuarie 2006. Coman, Mihai, " Dimensiunea economică a mass-media române", în Adevărul economic, nr. 12, 1996. Constantinoiu, Maria, "Îngrijorare în Franța din cauza discursurilor despre sfârșitul lumii în 2012", în Jurnalul Național, 15 iunie 2011. Danciu, Maxim, "Mass-media și jurnalismul românesc în perioada de tranziție (1990-2002)", în Curente și tendințe în jurnalismul contemporan, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2003. Dur, Ion, "Rezistența la cultură și gazetăria românească postdecembristă schița unui studiu", în Curente și tendințe în jurnalismul contemporan, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2003
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
în Adevărul economic, nr. 12, 1996. Constantinoiu, Maria, "Îngrijorare în Franța din cauza discursurilor despre sfârșitul lumii în 2012", în Jurnalul Național, 15 iunie 2011. Danciu, Maxim, "Mass-media și jurnalismul românesc în perioada de tranziție (1990-2002)", în Curente și tendințe în jurnalismul contemporan, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2003. Dur, Ion, "Rezistența la cultură și gazetăria românească postdecembristă schița unui studiu", în Curente și tendințe în jurnalismul contemporan, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2003. Frunză, Mihaela și Frunză, Radu," Etică, superstiție și laicizarea spațiului public", în
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
2011. Danciu, Maxim, "Mass-media și jurnalismul românesc în perioada de tranziție (1990-2002)", în Curente și tendințe în jurnalismul contemporan, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2003. Dur, Ion, "Rezistența la cultură și gazetăria românească postdecembristă schița unui studiu", în Curente și tendințe în jurnalismul contemporan, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2003. Frunză, Mihaela și Frunză, Radu," Etică, superstiție și laicizarea spațiului public", în Journal for the Study of Religions and Ideologies, 8, 23. Grosu, Daniel, "Preotul de la Tanacu primit cu pumni și afuriseli", în România Liberă
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
director al Institutului de Etnografie și Folclor "Constantin Brăiloiu" publicat în Ziarul Lumina din 4 martie 2010. Jaspers, Karl, "Cuprinzătorul", în Texte filosofice, Editura Politică, București, 1986. Lăpușan, Aurelia, "Libertatea de a face "cum trebuie"", în Curente și tendințe în jurnalismul contemporan, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2003. Larioenscu, Sanda, "O sărbătoare a calendarului tradițional: Boboteaza", în Adevărul, 6 ianuarie, 1990. Marinescu, Dan, "Triumful credinței", în Jurnalul Național, 9 mai 1999. Mitroi, Răzvan, "Ortodocșii și greco-catolicii se roagă, la câteva străzi distanță aceluiași
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Române continuă scrisoare deschisă Domnului Președinte Emil Constantinescu, în Adevărul, 19 I, 1998. Pavel, Dan, " Întâmplări din dealul Mitropoliei", în Revista 22. Rad, Ilie, "Ingerințe ale factorului politic în programele Televiziunii Române înainte și după 1989, în Curente și tendințe în jurnalismul contemporan, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2003. Stănescu, N. V., "Sensul ortodox al icoanei", în Ortodoxia, an VIII (1956), nr. 2. Stănișoară-Stroescu, Nicolae, "Întâlniri cu Bartolomeu Anania", în Destine Literare, nr. 4/2011. Stephanos, Episcop de Nazians, Slujiri sacerdotale și harisme în Biserica
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
p. 12. 1 Sanda Larioenscu, "O sărbătoare a calendarului tradițional: Boboteaza", în Adevărul, 6 ianuarie, 1990, p 4; 2 Peter Gross, "Mass-Media in Revolution and National Development. Romanian Laboratory", Ames, Iowa State University Press, 1996, apud Maxim Danciu, "Mass-media și jurnalismul românesc în perioada de tranziție (1990-2002)", în Curente și tendințe în jurnalismul contemporan, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2003 p. 15. 3 Titi Dincă, documentare directa în vederea elaborării tezei de doctorat, mai 2007. 4 Mihai Coman, " Dimensiunea economică a mass-media române", în
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Adevărul, 6 ianuarie, 1990, p 4; 2 Peter Gross, "Mass-Media in Revolution and National Development. Romanian Laboratory", Ames, Iowa State University Press, 1996, apud Maxim Danciu, "Mass-media și jurnalismul românesc în perioada de tranziție (1990-2002)", în Curente și tendințe în jurnalismul contemporan, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2003 p. 15. 3 Titi Dincă, documentare directa în vederea elaborării tezei de doctorat, mai 2007. 4 Mihai Coman, " Dimensiunea economică a mass-media române", în Adevărul economic, nr. 12, 1996, p. 17. 5 I. Maxim Danciu, op. cit
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
în articolele ziariștilor relatările descriptive și narative, fără nici un fel de analiză și interpretare. Același lucru se întâmplă destul de consistent și în articolele despre președintele Băsescu. În acest fel, analiza a pus în lumină un mod facil de a face jurnalism, fără apel la instrumente analitice și interpretări plauzibile, lucru care pare a fi o caracteristică pentru o bună parte a articolelor ce apar în presa românească. Politizarea grevei profesorilor Scalarea multidimensională generează o hartă perceptuală care are o acuratețe mai
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
postmodernă, Emil Stan, 162 pag. • Pedagogie constructivistă, Horst Siebert, 228 pag. • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu, 280 pag. • Procese interpersonale, Ștefan Boncu, 280 pag. • Relații publice și publicitate, Flaviu Călin Rus, 236 pag. • Romancieri interbelici, Livia Iacob, 180 pag. • Să înțelegem jurnalismul, John Wilson, 330 pag. • Semiotică, societate, cultură, Daniela Rovența-Frumușani, 312 pag. • Sociologia dezvoltării comunitare, Ion I. Ionescu, 320 pag. • Sociologie generală, Mircea Agabrian, 340 pag. • Sociologia educației, Dumitru Popovici, 292 pag. • Spațiul public și educația la vechii greci, Emil Stan
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
am aptitudini lingvistice sau artistice și foarte puțin interes pentru știința experimentală. Poate aș fi putut fi un filosof acceptabil, dar nu unul de o factură prea originală. Mă gândesc că aș fi putut fi poate un bun avocat; dar jurnalismul este singura profesie, exceptând viața academică, în care poate m-aș fi simțit într-adevăr încrezător în alegerile mele. Nu există nicio îndoială că am ales bine să fiu matematician, dacă criteriul de apreciere este ceea ce numim în mod obișnuit
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
milenii vor mai fi citite o bună bucată de vreme și așa mai departe. Mulți înțeleg această idee, dar nu o aplică la opera de tip academic, care, în mare parte din formele ei moderne, se deosebește foarte puțin de jurnalism (cu excepția rarelor producții originale). Din cauză că sunt orientate spre obținerea atenției, lucrările academice pot fi supuse foarte ușor efectelor Lindy: să ne gândim la sutele de mii de articole care nu sunt decât zgomot, în ciuda promovării lor excesive în momentul publicării
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
GABOR ERDEI, Budapesta, Ungaria; TERESA PIRES CARREIRA, Algarve, Portugalia; Anna ELIA, Calabria, Italia; Claudio BOLZMAN, HETS, Geneva, Elveția; Edelia VILLARROYA SOLER, València, Spania. Constantin CRĂIȚOIU este lect. univ. dr. și membru în Consiliul Departamentului de Sociologie, Științe Politice, Filosofie și Jurnalism la Facultatea de Științe Sociale a Universității din Craiova. Predă cursurile de sociologia culturii și metodologia cercetării sociologice. A participat la derularea a zeci de cercetări sociologice de teren, colaborând de-a lungul anilor cu mai multe institute de cercetare
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
lei • Româna de bazăvol. 1(manual de învățarea a limbii române pt. studenții străini), Mircea Fotea și Ana Dorobăț, 264 pag., 183.000 lei • Româna de bazăvol. 2 Mircea Fotea și Ana Dorobăț, 304 pag., 144.000 lei • Să înțelegem jurnalismul, John Wilson, 330 pag., 228.000 lei • Semiotică, societate, cultură, Daniela Rovența-Frumușani, 312 pag., 131.000 lei • Sociologia dezvoltării comunitare, Ion I. Ionescu, 320 pag., 222.000 lei • Sociologie generală, Mircea Agabrian, 340 pag., 210.000 lei 322.000 lei
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
interesantele emisiuni tv. „Un metru cub de cultură”, nu este omisă nici „generația care are timpanul gros și himenul subțire”. Memorabile vor rămâne în istoria TVR și emisiunile „Tichia de mărgăritar”, „Cum te poți rata ca scriitor” etc., iar în jurnalism, rubrica „Cum se fabrică o emoție” („gurnalul financiar”). și iată-ne amintind de un alt volum: Cum se fabrică o emoție, pentru a reține tehnica dezbaterii unei teme, generic formulate: „limba literaturii” (util îndreptar, mai ales, pentru dascălul de românească
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
DORIN POPA este conf. univ. dr. la Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, Facultatea de Litere, Departamentul de Jurnalism și Științele Comunicării. Dintre cele mai cunoscute lucrări amintim: Introducere în istoria și studiul mass media; Textul jurnalistic; Mass media, astăzi; Tehnici de colectare a informației; Comunicare și publicitate; Genuri și specii; Cu Părintele Galeriu, între Geneză și Apocalipsă; Jurnalistul
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
acumulate în școală, prin muncă asiduă și afiliere la un sistem educațional. Aici, are destule circumstanțe atenuante. Ce model de jurnalist avea prestigiu, la noi, în '90, când tocmai înlocuirea vechilor modele era problema? El ar fi fost autodidact, în jurnalism, și dacă era filolog, nu inginer! La fel, Băsescu ce modele putea urma? Modelul Iliescu? Modelul Petre Roman? A luat nițeluș de la amândoi, dar mai mult a luat de acasă, adică de pe vapor. Și de aceea seamănă, pentru că-s autodidacți
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
are, din nefericire copleșit de jocurile interesate, dar și de gândirea strâmbă, de tip conspirativist, dusă nu doar până în pânzele albe, ci chiar până în cearșafurile bordelurilor. Ciclul de reportaje "România mea", realizat de Hurezeanu, ar trebui disecat în școlile de jurnalism, cu mult profit profesional și intelectual. Dorin Popa: Dacă ți-aș spune că în '93, când EvZ era pe val, cu aproape un milion de exemplare tiraj, am găsit la ușa lui, la coadă, oameni ale căror nume nu vreau
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
și era chiar a "lui"! și emisiunile pe care le face acum, atât de diferite de televiziunea ce se face la noi, cu foarte puține excepții... Dorin Popa: Da, ciclul de reportaje "România mea" ar trebui disecat în școlile de jurnalism, cu mult profit profesional și intelectual. Finețe fără grandilocvență, amabilitate și deferență, realism neapăsat, cum grosier se petrec lucrurile cu reportajele TV, propuneri intelectuale lipsite de aroganță și prețiozitate, atenție, nemanieristă, la nuanțe, curtoazie măsurată și neobedientă, în absența ridicolului
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
și un fel de instinct pedagogic. Cum, bănuiesc, nu-i place exagerat de mult presa noastră, merge din loc în loc și încearcă să o mai schimbe! Din același motiv și reportajele-interviu amintite ar putea fi utilizate în orice școală de jurnalism cu mult folos. Episodul lui cu consilierea d-lui Năstase e înduioșător, pentru că relevă naivitatea omului de bună credință care este d-l Hurezeanu. Și-a imaginat că fostul premier chiar ar avea nevoie și chiar poate fi consiliat și
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]