4,114 matches
-
de frumos. Carte iubită, fără de folos, Tu nu răspunzi la nici o întrebare. Elogiu O carte citită cu răbdare și interes, pentru a-i pătrunde înțelesurile, a fost și este o îndeletnicire plăcută și folositoare, pentru cei ce doresc să și lărgească orizontul cu noașterii și să-și înnobileze sufletul. Inspirata butadă: Carte frumoasă, cinste cui te-a scris! este un elogiu adus creatorilor de cărți bine scr ise și purtătoare de învățăminte. Din îndepărtate vremi, cărțile au însoțit viața oamenilor, le-
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
spună ceva. Că vorba lui V asil e Iancu „orice tipăritură... făcută cu osârdie „informativă”, ...cu onestitate profesională, înseamnă... nu numai „ceva”, foarte mult pentru sine, cât mai ales pentru colectivitatea loca lă, pentru prieteni și cunoscuți, sfera de interes lărgindu se, deși, un ele dintre aceste opere nici nu ajung uneori în biblioteca publică, instituție adesea lipsită de fonduri pentru a le achiziționa. La acestea poate fi adăugat și faptul că nici achizitori de profesie nu prea există, iar cât
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
cu grad mare de izolare (exploatații petroliere sau de gaze, mine, engineering și construcții). "Departe de ai tăi, departe de tot, la capătul lumii, aducem confortul și căldura umană", după cum scrie un document al firmei. Apoi, activitățile Sodexho s-au lărgit și mai mult, cateringul colectiv de întreprinderi extinzându-se la sectorul de învățământ, la cel de sănătate, cu catering în instituții spitalicești și cămine de bătrâni. Sodexho înseamnă și câteva instituții de prestigiu precum Lido sau restaurantul operei din Sidney
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
aspecte și s-au făcut interpretări legate de prezența Bisericii în spațiul public românesc, însă o cercetare a religiozității la angajații unei instituții din domeniul asistenței sociale constituie o premieră. În consecință, nădăjduim ca cercetarea noastră să izbutească în a lărgi perspectiva de lectură a cercetărilor sociologice cu privire la religie și la religiozitate la români. Religie și societate: orientare religioasă și implicare socială "Religie și societate: două entități, două abstracții pe care, de obicei, nu avem ocazia să le întâlnim în chip
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Syllabus, 1864), o primă formă a doctrinei sociale apare datorită papei Leon al XIII-lea, în enciclica Rerum Novarum (1891) asupra "problemei muncitorilor". Dintre succesorii lui Leon al XII-lea, Pius al XI-lea și Pius al XII-lea au lărgit orizonturile doctrinei sociale: Biserica era în stare să ofere comunității un "model" de organizare socială și politică, întemeiată rațional și universal valabilă, asemenea unei "sociologii catolice". Conciliul Vatican II și papa Paul al VI-lea (mai ales prin Octogesima Adveniens
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
își petrec întreaga viață simulând relații în cyberspațiu. Calhoun (1991) furnizează un argument elaborat, numind condiția modernă una a "relaționării sociale indirecte", în care comunicarea și relațiile cu ceilalți sunt mai mult imaginate sau parasociale decât reale. Mijloacele multimedia pot lărgi experiențele sociale ale indivizilor, creând iluzia contactelor sociale multiple sau a apartenenței la organizări sociale mai mari. Totuși, în opinia autorului, ele creează mai degrabă "identități categoriale" sau "comunități imaginate" decât comunități veritabile, deoarece o comunitate adevărată solicită relaționare directă
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
Ionescu, asta este problema României în 1990? Adică de unde până unde?" Închid paranteza. S. A. : Da, e un fapt simptomatic. În 1990, pe când o parte dintre cei tineri și dintre cei încă tineri mergeau în străinătate să studieze și să-și lărgească referințele culturale și ideologice, căutând astfel ieșirea din cercurile vicioase și punctele moarte ale culturii noastre, alții au rămas pe loc și au încercat să relanseze spiritul anilor '20-'30, să reînvie disputele din anii '50-'60, să-și plătească
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
se mai duc încă, după aproape două decenii de libertate, războaie culturale, lupte simbolice pentru monopolul asupra canonizării. Iar canonul e înțeles reductiv, "inospitalier". Dar problema nu este să definești minimalist paleta de opțiuni, ci dimpotrivă, să încerci să o lărgești. Din acest punct de vedere, totul este de făcut în România. Pozițiile Stângii, Dreptei și respectiv Centrului trebuie refăcute din temelii. Aproape de la zero. V. N.: Cu atât mai mult cu cât, de fapt, dacă te uiți la istoria intelectuală
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
roade, cele culturale sunt mai des finanțate și, pentru perioade mai mult sau mai puțin scurte, reușesc să funcționeze. Mircea Eliade, împreună cu scriitori români, înființează "Asociația Culturală Mihai Eminescu" și publică volumul "Luceafărul". Acțiunile "Asociației" înseamnă la început conferințe săptămânale. Lărgindu-și sfera de activitate și având nevoie de colaboratori, susțin înființarea "Grupării românești pentru Europa unită", alegându-l ca președinte pe Grigore Gafencu. Cea mai mare realizare rămâne constituirea bibliotecii românești la Paris, găzduită mai întâi la Biserica ortodoxă română
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Moscovei în România În scurt timp, războiul european devenise doar o parte a unui conflict global. Prin atacul lansat de Japonia la Pearl Harbour și declarația de război a lui Hitler împotriva Statelor Unite, de pe 11 decembrie 1941, frontul s-a lărgit considerabil. Aceste evenimente nu l-au împiedicat, însă, pe Stalin să aducă la cunoștința noilor aliați intențiile sale clare cu privire la România. La o săptămînă după declarația de război a Germaniei împotriva Americii, Stalin a avut o întrevedere cu ministrul Afacerilor
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Schuyler i-a făcut lui Truman patru recomandări. Acesta trebuia mai întîi să încerce să creeze o Comisie Aliată de Control cu adevărat tripartită, cu o reprezentare egală pentru fiecare dintre cei trei membri; în al doilea rînd, trebuia să lărgească guvernul Groza, asigurînd o participare echilibrată a tuturor partidelor politice; în al treilea rînd, să reia relațiile comerciale dintre România și celelalte națiuni aliate, în special Marea Britanie și Statele Unite; și în al patrulea rînd, să determine Comisia să instituie niște
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și necondiționate", "cît mai curînd posibil, prin sufragiu universal și vot secret". La alegeri puteau participa toate partidele și guvernul român avea să dea "asigurări" privind libertatea presei, a exprimării, a religiei și a asocierii. Îndată ce guvernul se va fi lărgit și va fi dat aceste asigurări, Washingtonul și Londra aveau să recunoască în mod oficial regimul din România 304. Sovieticii avuseseră cîștig de cauză. Guvernul Groza nu se schimba prin compromisul lui Byrnes. Lărgirea unui cabinet de peste douăzeci de miniștri
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
solicitanți, ce ajunseseră acum la un număr de 22. Sovieticii nu voiau să sprijine cererile Japoniei, Spaniei, Coreei de Nord, Coreei de Sud, Vietnamului de Nord și de Sud838. Oferta lui Kuznețov și dorința covîrșitoare a majorității membrilor Adunării Generale de a lărgi componența Națiunilor Unite au determinat Washingtonul să reia negocierile privind aderarea la această organizație. Pînă în noiembrie, Statele Unite au acceptat 17 noi membri, printre care și patru state-satelit din estul Europei, Japonia, dar nu și Republica Populară Mongolă. Fiind conștient
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
adăuga filosofia personală a noului secretar de stat. Spre deosebire de predecesorul său, John Foster Dulles, care credea că Europa de Est trebuia abordată printr-o politică "agresivă", Dean Rusk voia să insufle ideile occidentale de libertate prin Cortina de Fier, sporind contactele și lărgind comerțul cu statele din blocul sovietic 960. Raportul din 25 mai scotea în evidență faptul că relațiile economice ale Americii cu țările din estul Europei trebuiau gîndite astfel încît să susțină eforturile fiecărui stat satelit de a-și cîștiga o
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
refereau la lărgirea criteriilor de respingere a licențelor de export. Legislația din 1949 era concepută astfel încît să stopeze exportul mărfurilor "strategice". Erau definite astfel în primul rînd articolele ce contribuiau la potențialul militar al lumii comuniste. Oricum, legea revizuită lărgea sistemul de norme ce vizau "importanța economică" a exportului către blocul comunist. Însă, deși amendamentele erau formulate pe un ton categoric, ele nu schimbau, practic, situația în mod dramatic: justificau, pur și simplu, neacordarea licenței de export pentru mărfurile neetichetate
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
majore, Harriman și Gaston-Marin au publicat un comunicat comun prin care își făceau cunoscute principalele decizii. Comunicatul arăta, de asemenea, că ambele țări acceptaseră să soluționeze problemele consulare de bază și să negocieze un nou acord consular. Ele stabiliseră să lărgească programele de schimb cultural și informațional, să înființeze birouri comerciale în București și New York City și să creeze facilități de promovare a turismului în cele două țări. În plus, Gaston-Marin a dat asigurări verbale că România va începe să permită
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
creditele pentru patru țări est-europene: Polonia, Cehoslovacia, Ungaria și Bulgaria și, în sfîrșit, de a liberaliza reglementările turistice pentru Europa de Est1217. Administrația s-a pregătit cu promptitudine să pună în aplicare planurile Johnson. Pe 12 octombrie, Departamentul Comerțului a lărgit criteriile de acordare a autorizației de export pentru cca 400 de mărfuri nonstrategice, destinate Uniunii Sovietice și Europei de Est1218. Opoziția Congresului față de îmbunătățirea relațiilor cu țările comuniste a devenit și mai fermă. Indiferent de convingerile lor politice, membrilor Congresului
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
astfel, mai mulți dolari cu care să cumpere produse americane 1345. Colegul său din Senat, Walter Mondale, a introdus, pe 5 august, în paralel, un alt proiect de lege, Paragraful 27751346. Mondale era demult cunoscut pentru eforturile sale de a lărgi comerțul cu Europa de Est. El introdusese în mai 1968, un proiect de lege pentru acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" Cehoslovaciei 1347. După cum s-a văzut ulterior, nici unul dintre proiecte n-a putut ajunge mai departe 1348. Oricum, chiar dacă Nixon nu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să dezvolte comerțul și relațiile româno-americane, dar o dezvoltare semnificativă nu este posibilă decît dacă România ar primi " Clauza" pentru exporturile către America 1390. Mesajul său nu a scăpat neobservat. Cîțiva membri ai Administrației împărtășeau dorința lui Ceaușescu de a lărgi comerțul româno-american. Încercînd să fructifice la maximum viața lui Ceaușescu la Casa Albă, atît secretarul de stat, cît și cel al Comerțului, au susținut necesitatea stabilirii unor legături comerciale mai strînse cu Europa de Est și România. Secretarii Rogers și Stans au
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
extinderea relațiilor cu SUA. La București, pe 27 noiembrie, noul ambasador al Americii, Leonard Meeker 1399 și Vasile Gliga, adjunct al ministrului Afacerilor Externe au reînnoit și prelungit cu încă doi ani programul de schimb cultural, educațional și științific. Acordul lărgea gama schimburilor vizate, mai ales în domeniul medicinei, și, pentru prima dată, le permitea studenților să participe la acest program înainte de absolvire 1400. La o săptămînă după aceea, Gheorghe Ioniță, de la Ambasada Română, s-a întîlnit cu membri ai Consiliului
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de vreme ce majoritatea propunerilor sale fuseseră adoptate. Puterea executivă avea acum, mai mult ca niciodată, dreptul de a negocia acorduri comerciale și taxe vamale, dar legislativul putea recurge la dreptul de veto pentru a contrabalansa puterea președintelui. Proiectul permitea Statelor Unite să lărgească în mod dramatic sfera comerțului, mai ales în ce privește economiile de piață. Administrația fusese frustrată doar în privința "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru țările fără economie de piață. Versiunea finală a proiectului, votată de Comitet, includea amendamentul Jackson-Vanik sub forma Capitolului
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1963, șaptezeci și șapte de națiuni din America Latină, Asia și Africa au prezentat o Declarație comună a țărilor în curs de dezvoltare la Adunarea Generală a Națiunilor Unite. Acest manifest cerea Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD) să lărgească piețele pentru produsele țărilor slab dezvoltate, fără a pretinde concesii reciproce 1779. În urma acestei declarații, semnatarii ei au devenit cunoscuți sub numele de Grupul celor 77 și denumirea s-a păstrat, deși numărul țărilor membre a depășit 100. Ceaușescu voia
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
promova creșterea numărului de emigranți evrei, Szaz și Hamos s-au folosit de această ocazie pentru a prezenta o listă de nedreptăți comise de conducerea de la București, față de minoritatea maghiară din România 1818. Importanța acestei mărturii consta în faptul că lărgea problema emigrării, care era criteriul de bază pentru menținerea Clauzei pentru România, incluzînd în acest cadru și încălcarea drepturilor omului. În sprijinul acestei teme au venit senatorul James Buckley și congresmanul Edward Koch, ambii din New York1819. Au existat și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
voia să se asigure că propunerile oficiale pe care Carter le făcuse, recent, țărilor est-europene, nu însemnau căderea României în dizgrație. Voia să-l asigure pe Carter că și el este preocupat de drepturile omului și că împreună ar putea lărgi relațiile bilaterale. În sfîrșit, dorea să discute cu liderii companiilor comerciale, mai ales cu cei din domeniile tehnologiei energetice și petrochimiei despre noi obiective comerciale comune. Ceaușescu voia, de asemenea, să acționeze rapid în acest domeniu, înainte de a se vedea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în 1979. Susținătorii drepturilor omului își concentrau eforturile asupra "încălcărilor grosolane" și nu a problemelor de reunificare și a practicilor de emigrare. Deși diverse comitete și comisii ale Congresului au primit rapoarte despre drepturile omului, Administrația a continuat să-și lărgească relațiile cu România. Pe 9 mai, președintele american a avut o întrevedere cu Preafericitul Justin, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Episcopul solicitase întrevederea în primul rînd pentru a-i spune președintelui că în România există libertate religioasă. El vizita Statele Unite cu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]