1,874 matches
-
acoperirea coșciugului cu pământ. Obiceiul de a cânta muzicanți profesioniști la înmormântare este vechi, aflându-l și la romani. Astăzi obiceiul cântării la înmormântare a dispărut din rândul românilor, el mai existând, în mare măsură, în rândul țiganilor. După obicei, lăutarii erau chemați la înmormântarea tinerilor necăsătoriți sau și a celor căsătoriți dacă nu au fost cununați religios. Cântecul executat în asemenea împrejurări este "Bucură-te mânăstire". După câte se pare, atât textul cât și melodia sunt populare, dar aceasta din
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
Pe valea râului Amaradia, în Podișul Oltețului se întâlnesc numeroase localități cu lăutari care au cântat inițial la vioară, bas, chitară și vuvă și rapsozi care au cântat la fluier, caval sau cimpoi. Satele de pe Amaradia au fost mult timp izolate și depărte de civilizație, fapt ce a înlesnit păstrarea unor cântece vechi
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
Gilort, la Novaci si la Turburea, iar la Arcani s-a făcut acompaniamentul pe baniță, probabil înaintașa vuvei. O parte din bijuteriile folclorice de pe Amaradia au fost descoperite, culese și înregistrate numeroase balade de Constantin Brăiloiu, perioada cercetărilor dintre 1938-1939. Lăutarii de pe Amaradia au fost conservatorii acestor balade, multe pierdute odată cu ei, În satele comunei Berlești, au existat în trecut importante familii de rapsozi și lăutari. Satul Lihulești a avut lăutari cunoscuți spre izvoarele Amaradiei. Prima bandă a fost cea condusă
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
au fost descoperite, culese și înregistrate numeroase balade de Constantin Brăiloiu, perioada cercetărilor dintre 1938-1939. Lăutarii de pe Amaradia au fost conservatorii acestor balade, multe pierdute odată cu ei, În satele comunei Berlești, au existat în trecut importante familii de rapsozi și lăutari. Satul Lihulești a avut lăutari cunoscuți spre izvoarele Amaradiei. Prima bandă a fost cea condusă de vioristul Alexandru Chirițoiu, zis Pițian (n. 1911 - d. 1985). El a cântat împreună cu soția, Ioana Chirițoiu (voce și chitară), cu Valeria Chirițoiu, (voce și
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
înregistrate numeroase balade de Constantin Brăiloiu, perioada cercetărilor dintre 1938-1939. Lăutarii de pe Amaradia au fost conservatorii acestor balade, multe pierdute odată cu ei, În satele comunei Berlești, au existat în trecut importante familii de rapsozi și lăutari. Satul Lihulești a avut lăutari cunoscuți spre izvoarele Amaradiei. Prima bandă a fost cea condusă de vioristul Alexandru Chirițoiu, zis Pițian (n. 1911 - d. 1985). El a cântat împreună cu soția, Ioana Chirițoiu (voce și chitară), cu Valeria Chirițoiu, (voce și chitară) și cu Ion Văduva
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
doi au cântat la București. Gheorghe Holtea a avut 11 copii, dintre aceștia, Alexandru și Nicu, au cântat la vioară cu părinții. Cu Gheorghe Holtea a cântat și vuvarul Alexandru Mitricioiu din Bârzeiu de Pădure. În continuarea Amaradiei se întâlnesc lăutarii din Scrada, comuna Berlești. Vestit a fost taraful vioristului Ion Busuioc zis Nelu (n. 1905 - d. ?), care a cântat și la Constanța. Din banda sa făceau parte soția, Anica Busuioc (chitară și voce), vioristul Constantin Busuioc (fiul său, care avea
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
vioristul Constantin Busuioc (fiul său, care avea să ajungă dirijor la Orchestra „Doina Olteniei” și la Ansamblul „Nicolae Bălcescu” din Dolj), Marița Fălciu (voce) și Ion Boncea (bas). Grupați într-o formație familială, aceștia aveau o manieră specială de cântare. Lăutarii din Scrada au fost descoperiți de către Constantin Brăiloiu în timpul cercetărilor din august 1930 și înregistrați, mai întâi pe cilindri de fonograf și, ulterior, pe discuri de patefon, la București. Între 1938-1940 apar mai multe plăci cu banda lui Busuioc, cu
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
sub supravegherea lui Brăiloiu, la diferite case de discuri: (Electrecord, Odeon și Columbia). Un sat cu frumoase tradiții populare și cu un folclor muzical bogat este Logrești-Moșteni. Aici s-a născut, în jurul anului 1860 și a murit în anul 1912, lăutarul Ion Gușatu, zis Miteuț, fiul unui clăcaș de pe moșia lui Apostolescu. Alături de el au mai cântat soția sa Petria și vuvarul Nicolae. Ion Gușatu zis Miteuț a fost lăutar vestit pe Valea Amaradiei și între cei mai bătrâni. Pentru a
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
a născut, în jurul anului 1860 și a murit în anul 1912, lăutarul Ion Gușatu, zis Miteuț, fiul unui clăcaș de pe moșia lui Apostolescu. Alături de el au mai cântat soția sa Petria și vuvarul Nicolae. Ion Gușatu zis Miteuț a fost lăutar vestit pe Valea Amaradiei și între cei mai bătrâni. Pentru a-și demonstra virtuozitatea, a cântat și cu vioara ținută după cap. Peste 25 de ani formația sa nu a lipsit de la nici o petrecere mare din zonă. În vecinătatea locurilor
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
vioara ținută după cap. Peste 25 de ani formația sa nu a lipsit de la nici o petrecere mare din zonă. În vecinătatea locurilor natale ale Justinei Băluțeanu se află satul Măru (numit și Tereujani), situat pe Dealul Muierii. Cel mai cunoscut lăutar al locului a fost vioristului Ion Gruia zis Mitu Fane (n. 1904 - d. ?), care s-a stabilit ulterior în Târgu Jiu (din 1935), și de la care s-au înregistrat și cules importante balade și jocuri populare gorjenești. Din taraful său
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
1935), și de la care s-au înregistrat și cules importante balade și jocuri populare gorjenești. Din taraful său au făcut parte Barbu Gruia (vioară), Ioana Ciucurescu (chitară și voce) și Costică Ciucurescu (bas) din Târgu Logrești. Un alt loc cu lăutari importanți și vestiți este Târgu Logrești. În prima jumătate a secolului al XX-lea, cel mai vestit lăutar din localitate a fost Dumitru Ciucurescu. Banda de lăutari a lui Dumitru Ciucurescu (n. 1904 - d. 1977), viorist primaș, a cântat la
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
au făcut parte Barbu Gruia (vioară), Ioana Ciucurescu (chitară și voce) și Costică Ciucurescu (bas) din Târgu Logrești. Un alt loc cu lăutari importanți și vestiți este Târgu Logrești. În prima jumătate a secolului al XX-lea, cel mai vestit lăutar din localitate a fost Dumitru Ciucurescu. Banda de lăutari a lui Dumitru Ciucurescu (n. 1904 - d. 1977), viorist primaș, a cântat la București în perioada 1939-1940, la restaurantul din zona Gării de Nord cunoscut sub denumirea „La trei păduchi”. Formația sa mai
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
și voce) și Costică Ciucurescu (bas) din Târgu Logrești. Un alt loc cu lăutari importanți și vestiți este Târgu Logrești. În prima jumătate a secolului al XX-lea, cel mai vestit lăutar din localitate a fost Dumitru Ciucurescu. Banda de lăutari a lui Dumitru Ciucurescu (n. 1904 - d. 1977), viorist primaș, a cântat la București în perioada 1939-1940, la restaurantul din zona Gării de Nord cunoscut sub denumirea „La trei păduchi”. Formația sa mai cuprindea pe soția sa, Maria Ciucurescu (chitară și voce
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
Sabina (voce), foarte apreciată pentru repertoriu și modul cald de interpretare. Celălalt fiu al lui Dumitru, vioristul Gheorghe Ciucurescu zis Gogu (n. 1933) și-a format un taraf în care cânta cu soția sa, Veronica Ciucurescu (chitară și voce), fiica lăutarului Gheorghe Holtea din Lihulești, Toma Stelică (bas) și Elena Ciucurescu (acordeon și voce). Mezinul familiei, vioristul Dumitru Ciucurescu zis Mitru (n. 1949) a studiat vioara la București, activând ulterior în Târgu Jiu. Actualmente, în Târgu Logrești cântă tarafurile conduse de
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
cântă cu soția sa, Mariana Ciucurescu (acordeon și voce) și Nicolae Falcoe (chitară). Cel mai vestit taraf din prezent este cel al vioristului Marcel Ciucurescu (n. 1970), fiul lui Gogu. Cu el cântă soția sa, Gabriela (chitară și voce), fiica lăutarului Alită Pițigoi și sora sa, Elena Ciucurescu (voce). Urmând cursul Amaradiei, importanți lăutari au fost și la Stoina și Păișani. Vioristul Costică Vraciu (n. 1911 - d. 1955), vestit pe Amaradia de Jos, a ținut mai multe soții, între care și
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
Cel mai vestit taraf din prezent este cel al vioristului Marcel Ciucurescu (n. 1970), fiul lui Gogu. Cu el cântă soția sa, Gabriela (chitară și voce), fiica lăutarului Alită Pițigoi și sora sa, Elena Ciucurescu (voce). Urmând cursul Amaradiei, importanți lăutari au fost și la Stoina și Păișani. Vioristul Costică Vraciu (n. 1911 - d. 1955), vestit pe Amaradia de Jos, a ținut mai multe soții, între care și Maria Zlătaru, fiica lăutarului Niculae Zlătaru din Runcu, cu care a cântat la
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
sora sa, Elena Ciucurescu (voce). Urmând cursul Amaradiei, importanți lăutari au fost și la Stoina și Păișani. Vioristul Costică Vraciu (n. 1911 - d. 1955), vestit pe Amaradia de Jos, a ținut mai multe soții, între care și Maria Zlătaru, fiica lăutarului Niculae Zlătaru din Runcu, cu care a cântat la Bucuresti. Acesta a murit sărac în spitalul T.B.C. din Craiova. A cântat cu solista și chitarista Chiva Pițigoi (n. 1908 - d. 1970), basistul N. Văduva zis Zain, iar sporadic îl avea
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
A cântat cu solista și chitarista Chiva Pițigoi (n. 1908 - d. 1970), basistul N. Văduva zis Zain, iar sporadic îl avea în formație și pe țambalistul Cioacă. În satele Slămnești-Crusețu și Bodăiești (astăzi în județul Dolj) s-au aflat vestiții lăutari din familia Căldăraru. Taraful vioristului Dumitru Căldăraru zis Doicin se compunea din fiul său, Gheorghe Căldăraru (vioară și chitară), Nicolae Căldăraru (vioară), solistele Ioana Căldăraru (fostă Ciucurescu, din Târgu Logrești, dar stabilită aici prin căsătorie), Matilda Căldăraru și Clotilda Căldăraru
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
se compunea din fiul său, Gheorghe Căldăraru (vioară și chitară), Nicolae Căldăraru (vioară), solistele Ioana Căldăraru (fostă Ciucurescu, din Târgu Logrești, dar stabilită aici prin căsătorie), Matilda Căldăraru și Clotilda Căldăraru (toate și chitariste) și un basist. Între anii 1930-1939, lăutarii Nicu și Doicin Căldăraru au cântat în București, la cârciuma „Cina românească“. În 1938 au fost înregistrați și pe plăci de gramofon de către Constantin Brăiloiu, pentru casa de discuri Electrecord. Maniera de acompaniament al lăutarilor vremii era una specifică și
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
un basist. Între anii 1930-1939, lăutarii Nicu și Doicin Căldăraru au cântat în București, la cârciuma „Cina românească“. În 1938 au fost înregistrați și pe plăci de gramofon de către Constantin Brăiloiu, pentru casa de discuri Electrecord. Maniera de acompaniament al lăutarilor vremii era una specifică și deosebită, Tiberiu Alexandru luându-l ca exemplu pe lăutarul Gheorghe Căldăraru-Doicin, chitaristul tarafului Căldărarilor, în vârstă de 18 ani la acea vreme. De la el au fost culese și transcrise mai multe maniere de acompaniament. Executantul
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
la cârciuma „Cina românească“. În 1938 au fost înregistrați și pe plăci de gramofon de către Constantin Brăiloiu, pentru casa de discuri Electrecord. Maniera de acompaniament al lăutarilor vremii era una specifică și deosebită, Tiberiu Alexandru luându-l ca exemplu pe lăutarul Gheorghe Căldăraru-Doicin, chitaristul tarafului Căldărarilor, în vârstă de 18 ani la acea vreme. De la el au fost culese și transcrise mai multe maniere de acompaniament. Executantul folosea în timpul cântării exclusiv acorduri majore, în aceeași stare, pe care le obținea scurtând
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
invocarea ajutorului Sfântului Nicolae, Ivan se trezește în fața porții Raiului. El bate de mai multe ori în ușă, dar pornește înspre Iad atunci când află de la Sfântul Petru că în Rai nu este nici tutun, nici votcă, nici femei și nici lăutari. Dracii îi deschid poarta, necunoscându-i vocea, și apoi încearcă să-i facă pe plac pentru a nu ajunge iarăși în turbincă. Ivan face acolo un chef de pomină până ce Talpa-iadului, descrisă ca cel mai inteligent demon, iese afară cu
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
porumb și, mai târziu, la nunți. S-a căsătorit în 1932 și, datorită prestigiului de care se bucura în sat, a fost ales unul dintre „garanții” horei. Își îmbogățește continuu repertoriul cu piese pe care le învață de la țărani și lăutari. Între anii 1934 și 1936, face armata în București, Dobrogea, Alba Iulia și apoi pe Nistru, ca grănicer. Pe 4 februarie 1941, fiind concentrat la București, este adus de un superior la Institutul de Folclor, la profesorul Constantin Brăiloiu. A
Marin Chisăr () [Corola-website/Science/332816_a_334145]
-
era de fapt o casă de vacanță. Boierul Zamfirache Ralli avea o familie numeroasă, cinci băieți și trei fete care în timpul anului locuiau în Chișinău, doar vacanțele le petreceau în Dolna, la conac. Aici, vara, organizau baluri și petreceri cu lăutari și țigani. În 1820 Pușkin l-a întâlnit pe Ion Ralli în Chișinău, feciorul lui Zamfirache, s-au împrietenit, iar vara următoare l-a dus pe poet la conacul tatălui său. În Codrul din apropiere Dolnei sunt situate locurile „Izvorul
Conacul lui Zamfirache Ralli () [Corola-website/Science/333692_a_335021]
-
conte german Scheider sau Schleder. În perioada postbelică, complexul de clădiri cu parc a servit ca orfelinat, azil de bătrâni, casă de odihnă și sanatoriu pentru bolnavii de tuberculoză. Conacul a fost loc de filmări pentru unele scene din filmul "Lăutarii". În prezent, monumentul se află în stare de degradare avansată; unii pereți ai clădiri principale sunt ruinați. Este în proprietate privată, la balanța Universității Pedagogice „Ion Creangă” din Chișinău.
Conacul familiei Cantacuzino din Poiana () [Corola-website/Science/333779_a_335108]