2,832 matches
-
drum; dulce; esență; eu; față; fericire; final; fix; formă; formație; gaură; gol; graniță; gras; handicapat; ideal; imparțialitate; important; importanță; indecis; inel; informație; instrument; interior; intermediară; îmbrățișare; înainte; încolțit; întîlnire; între 2 lucruri; întreg; înțelegere; joc; jumătate de zi; lac; de lan; linie; listă; lumii; lung; manipulare; mare; măr; de măr; median; mediană; metodă; mezin; mic; mijloc; mijlociu; mijlocul femeii; minune; mir; mînă; moale; modalitate; moderație; motivare; mijlocul; mult; muncă; necesar; nefinisat; nepăsare; neterminat; neutră; nod; note; nu; obiect; ocazie; om; ontolog
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
căruță; cearșaf; cîine; cocolino; cojoc; covor; cozonac; cremă; cuminte; dimineață; domol; durere; elastic; fizică; fleașcă; fleșcăit; fără forță; fragedă; fragil; fricos; fular; gelatină; gelatinos; gem; ghem; glod; gogoașă; grețos; gros; gustos; haină; iarbă; indiferență; influențabil; inimă; înghețată; jeleul; jucărie; jucării; lan; larg; lăsată; lent; lin; lux; manipulat; mămăliga; măr; meduză; melancolic; merele; miere; minge; mlaștină; morcov; nea; neformat; de neîncredere; nepăsare; neplăcere; neplăcut; neputință; nerezistent; neted; noroi; om; omăt; omletă; palmă; pămpălău; perne; personalitate; piure; pînă; plastilină; plictisitor; poale; pot; prielnic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
frumos (3); grîu (3); groapă (3); întindere (3); muncă (3); noi (3); praf (3); renaștere (3); siguranță (3); avuție (2); cald (2); Dumnezeu (2); element (2); energie (2); fertilitate (2); galben (2); humă (2); humus (2); Ion (2); jos (2); lan (2); murdar (2); piatră (2); plai (2); planeta (2); putere (2); rădăcini (2); sacru (2); sferă (2); sfînt (2); sicriu (2); soare (2); străbun (2); strămoșesc (2); teluric (2); trudă (2); țărm (2); ud (2); vegetație (2); verdeață (2); acces
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
784/217/56/161/0 porumb: galben (63); fiert (60); mămăligă (50); pop-corn (35); mălai (33); mîncare (33); cereale (31); cîmp (31); cucuruz (22); grîu (21); păpușoi (20); boabe (19); făină (17); știulete (15); copt (14); floricele (13); hrană (13); lan (13); dulce (10); recoltă (10); cereală (8); plantă (8); toamnă (8); agricultură (7); grăunte (7); legumă (7); pămînt (7); verde (7); găină (6); gustos (6); muncă (6); popușoi (6); salată (6); țară (6); vară (6); grăunțe (5); păpușă (5); pîine
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bogat; bostan; bucurie; bunica; bunicul; cartof; căldură; ceapă; cîmp cu porumb; cîmpie; coacem; combină; comestibil; conservat; conservă; cornut; Costinești; culoare; cultură; curcubeu; dezgustător; fier; fiertură; film; fri; fript; fruct; furaje; gingășie; grădinărit; gros; gust dulce; hectar; horn; iarbă; iau; încolțit; lan de porumb; legume; libertate; liniște; lucru; mare; mașcat; mălai, hrană; mărunt; mic dejun; mic; momeală; nașpa; nepăsare; nou; orez; pănușa; plantație; poftă; porc; porci; porumb fiert; prăjitură; prășit; preot; proprietate; rece; roadă; roade; rod; rozătoare; sare; sat; sănătate; săteni; secară
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
creație; credință; crește; cultivare; diferită; divinitate; dor; drog; duminică; fericire; fertilă; fertilizare; de floarea-soarelui; de flori; floricele; fotbal; freamăt; generație; germen; germene; grăunte; grăunță; greutate; de iarbă; idee; idei; ieșire cu prietenii; iluzie; informație; începe; începutul; încet; încolți; încolțită; înmugurit; lan; lapte; lămîie; lăstar; leac; mac; magică; Maria; mazăre; mărului; măruntă; mărunte; minune; mirabilă; miracol; mîhnire; moarte; morcov; moștenitor; mugure; muștar; naște; natură; neam; negre; negru; nepăsare; nod; nuci; nud; nul; ogor; ou; ovul; oxigen; palmă; pepene; perpetuare; pîine; plantare; plantat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
faimă; fixa; flori; foame; foc; foi; foile; frînghia; fructe; frunza; funia; furt; gol; gospodărie; grămadă; grămădește; grămădit; greu; grijă; grijuliu; grîu; grîul; grupa; gunoaie; hainele; hapsîn; hrană; inima; iubi; îmbrățișeală; împreună; în mînă; înapoia; încîntare; încredere; îndura; înghesuie; joc; jucării; lan; lanț; lărgește; lărgime; lega; legătură; locuire; lucruri; lupte; mama; masă; masturbare; mă ia în brațe; mătură; menține; merele; micșorare; milă; mizerie; muncitor; nădejde; negeneros; neîncăpător; nesiguranță; nu strînge; nu știu; nuci; ordine; palma; pantalon; pantalonii; pantof; patul; fiecare pentru; persoană
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
denivelări; depresie; deschidere; descreștere; devale; dîmb; drum anevoios; drum nesfîrșit; drum, uliță; drumeție; Dunăre; dus; efort; eliberare; energic; floare; formă de relief; formă joasă de relief; frumos; fugi; fum; grătar; haină; haos; iaz; imaș; înălțime; interes; întindere; întinsă; inundație; inundații; lan; largă; lărgime; libertate; lînă; luneca; mic; Moldova; Mureș; neant; neliniște; netedă; oaie; ochelari; oi; pășune; piedică; piedici; pierdere; pietre; pîrău; pîrtie; platformă; poieniță; poziție; de presiune; priveliște; provocare; pustie; rece; relaxare; rîpa; risipi; rîul; rîuleț; role; rostogoli; săniuș; scurtă; sfîrșit
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ro; capriciu; căsătorii; ceartă; cer; chemare; cică; ciudă; cînt; cîntec; corn; credibilitate; credul; cutremurată; departe; disconfort; dispreț; ce e asta?; geam; gînd; glas; harfă; idiot; iluzie; incert; incertitudine; incultură; informații; interes; interesant; nu mă interesează; izvor; îndelung; înfricoșător; job; jos; lan; limbă; limpede; lipsă de temei; din lume; pentru toată lumea; mare; marfă; Maria; mașină; mister; munte; murmur; muzică; născocit; nebun; nefondat; neîncredere; nesimțire; neștiință; news; noutăți; oxigen; papagal; părere; pătrunzător; piață; plecare; plictisitor; prieteni; prietenii; de primăvară; probabilitate; prost; prostesc; putere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vate nevoia de calitate și utilitate la prețuri optime a început să- și spună cuvântul. Anunțul<footnote Vezi povestea completă pe http://www.nytimes.com/2 010/02/09/technology/companies/ 09sap.html footnote> de a crește costurile de mentenanță, lan sat la sfârșitul anului 2009 de SAP, a provocat o reac ție normală din partea clienților (la care s-ar fi așteptat oricine în plină criză) deși, ulterior, SAP a revenit cu declarații surprinzătoare: „Am făcut o greșeală”. Putem însă, ca
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
se pot desfășura în paralel. Alteori, o etapă (activitate) depinde de rezultatele celei anterioare, deci trebuie să aștepte finalizarea acesteia. În aceste condiții, planificarea timpului este o sarcină dif icilă, deoarece estimările nerealiste și nerespectarea unui termen determină reacții în lan ț. Odată creat, planul este folosit pentru monitorizarea activităților, consemnând progresul (procentele de realizare la un moment dat) și marcând întârzierile. El poate fi rectificat și după demararea implementării, ceea ce credem că este o variantă m ai bună decât povara
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
Er Chen Wan Er Long Zuo Ci Wan Er Miao Wan Fu Zi Li Zhong Wan Gan Mao Qing Re Chong Ji Gu Ci Wan Gui Pi Wan Gu Zhi Zeng Sheng Wan Huo Xiang Zheng Qi Shui Jiao Gu Lan Ceai Jin Gui Shen Qi Wan Jin Qian Cao Chong Ji Ju He Wan Kang Gu Ci Zeng Sheng Wan Liu Shen Wan Liu Wei Di Huang Wan Ma Ren Run Chang Wan Ma Ying Long Cremă Mei Bao Mu
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
Asta nu se uită. (se ridică și vrea să mimeze) Mina: (strigînd) Nu, Ilie, te rog, nu fă asta! Ilie: (înțelege) Bine, bine... dar să știi că n-am uitat!! O să mergem la țară, într-un sat adevărat, într-un lan cu lucerna adevărată, cu o coasă adevărată, și am să-ți arăt. (după o pauză) Mina, știi la ce m-am gîndit? Hai să mergem în pădurea din marginea orașului. Mina: Cum să mergem în pădure? Ilie: Vreau, pur și
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
pentru prima dată de Hood în 1991 (apud Christensen și Lægreid, 2002) pentru a cuprinde reformele administrative observate,desemnează abordări ușor diferite cu privire la organizarea și funcționarea sectorului public, dar care au foarte multe puncte în comun. Pollitt vorbește despre „managerialism”, Lan și Rosenbloom despre „administrație publică bazată pe piață”, Barzelay despre „paradigma postbirocratică” (Hughes, 1998), iar Osborne și Gaebler (1993) despre „guvernare antreprenorială”. După cum putem observa, autorii reuniți sub această denumire își concentrează analiza în jurul unor elemente destul de variate ale sectorului
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
în Craiova, care ar fi murit în urma unui accident. Colegii de celulă îl îmbărbătează spunându-i că este doar o tehnică folosită de comuniști pentru a-i distruge. Îndurerat de moarte, visează un vis în care copilul, alergând într-un lan de grâu îi strigă: ”Tată, nu sunt mort” și atunci speranța revine iar realitatea o confirmă. Max Bănuș descrie astfel legătura cu familia de afară, în timpul detenției: “Se împlinesc trei ani. Trei ani de când am fost arestat. Trei ani de când
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
marcăm trecerea timpului; nu mai știam nici în ce zi a săptămânii suntem, nu ne preocupam nici de data calendaristică și nici măcar în luna în care eram. Acționam în mod mecanic, ca niște roboți, eram o ceată halucinantă, care împânzea lanul nesfârșit al stufului iar la întoarcere coboram în adâncuri ca niște șobolani, încercând să prindem un pic de odihnă... ” Emanuel Babii (Zugravu, 2004) , student la Drept, descrie munca la stuf din lagărul de muncă de la Periprava, astfel:”cine nu
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
cu ovăz și mentă ninsă/ La gât ființele au clopote care ascut cuțite/ și mâini în care viața se-ncumetă prelinsă" și sfârșitul este inevitabil: Cine va rămâne părinte,/ Peste nimic, peste toate?" Universul întreg se va transforma într-un lan de morminte, lumânări de sânge vor arde, viața este o greșeală și o mare oboseală se va lăsa ca o ceață. Dar apare și o lume senzuală, o natură descătușată, o sărbătoare de pofte și ispite. Alteori lenea leșioasă, bizantinismul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
afară/ și asemeni lui nici eu nu pot/ decât să cresc egal." Gr. Hagiu reînvie mitul morților, al strămoșilor, reînvie muncile agricole la modul livresc, ca un om care n-a participat efectiv la cosit: "Și mai departe, miriștea de lan cosit/ și grâul de sămânță/ în camera cea mare adunat". Sentimentul iubirii pierdute și un întreg univers supus nunții se situează în afara harului, deși intuim frecvent influențe blagiene și argheziene: "și totul face dragoste sub ochii mei măriți/ cum se-mpreună-acum
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
fiind credința ca să se sporească grîul. Se scufundă ciutura în fîntînă; se scoate afară, se frîng colacii și se dau la copii. Cînd seceri la grîu, să lași un peticel numai cît cuprinzi cu brațul - numit „barba lui Dumnezeu“ - în mijlocul lanului, că așa e bine. Să atîrni totdeauna trei ori nouă fire de grîu la icoană. Unii oameni pot împleti frumos spice de grîu; împletite ori nu, ele poartă numele de „barba lui Dumnezeu“. Cele din urmă spice de grîu se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Dumnezeu lăsat.“ Vrăjitoarele fură rodul holdelor așa: iau ouă clocite, un sul, o ață roșie, un frîu, un bici, un săculeț cu busuioc, ceară și unt de cămilă, cumpărate de la țigani. La miezul nopții, îngroapă ouăle clocite în locul unde începe lanul, își leagă săculețul de busuioc de piciorul drept, încalecă sulul, îi pune frîul, își despletește părul, se dezgolește pînă la brîu și, bă tînd sulul cu biciul, fuge, strigînd: „De la moș cutare la mine!“ Ca să fie de folos, trebuie să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
despletește părul, se dezgolește pînă la brîu și, bă tînd sulul cu biciul, fuge, strigînd: „De la moș cutare la mine!“ Ca să fie de folos, trebuie să zică așa de douăsprezece ori. Urmează un descîntec, învelirea sulului și dosirea lui în lan. La întoarcere să nu scoată nici o vorbă. (Gh.F.C.) De Sf. Gheorghe se pune ramură verde de leuștean la porți și la ferestre, să nu vină vră jitoarele și să ia mana vitelor. (Gh.F.C.) Ca să fie ferite vitele de vrăji, se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
literară apărute între 2001 și 2009: "Pluralul românesc. Cartea cu prețul vieții", "Poezia română între milenii", "Proza românească între milenii", "Lumea în 80 de cărți", "Romanul sau viața. Prozatori europeni", "Epica analitică, personaje în filigran" (literatură universală). "De veghe în lanul de proză. De la Mircea Eliade la Mircea Cărtărescu". Este singurul italienist care a prefațat și tradus în italiană antologii ale unor poeți ca Eminescu, Bacovia, Ion Vinea, Gellu Naum, Daniel Corbu. Autori italieni traduși în limba română: Mimmo Morina, Italo
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
țe. Apelul la un asemenea ritual se face uneori special pentru a șantaja familia socrilor și a cere mai multă zestre. Virgi ni ta tea se transformă foarte repede din obiect de onoare în obiect de șantaj. Mai întâi, ginerele lan sea ză zvonul că, a doua zi după nuntă și după împreunarea nup ția lă, că mașa n-a ieșit pă tată cu sânge. Apoi așteaptă; vecinii și cu noscuții vor face trea ba în locul lui, adică vor îm prăș
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ne mul țu mi ri lor. Mo mentul în care moșia de zestre ajunge să se nu meas că „via Tudorei“ marchea ză pa ro xis mul in to le ra bi lu lui. Vis tie rul pune în ba lan ță diferențe le sociale exis ten te nu atât pentru a marca dez o noarea unei asemenea legături, ar fi protestat și în Cazul în care aman ta avea aceeași poziție socială, dar nu și-ar fi per mis să
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Cin stea și buna con duită fac parte din onoarea ei și îi fixează locul în societate și comuni ta te. Des pi na Va ri pat se simte foarte jig ni tă, ba chiar furioasă din cauza vor be le lan sa te de soțul ei, Bă ni că Bărbă tes cu, în sânul comunității boierești din capitală. Ea trece peste comportamentul soțului, care, în loc să umble cu cei de seama lui, a intrat într-un an tu raj de „proști oameni
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]